despre priorități

1. Biblioteca școlară – punte infailibilă în formarea inteligenței
Vera Osoianu
Modernizarea tehnologiilor și extinderea Internetului constituie o provocare
permanentă pentru biblioteci, indiferent de tip, mărime, posibilități financiare etc.
Căutarea identității este o permanentă a bibliotecilor și în acest demers bibliotecile
adoptă, experimentează noi responsabilități, evitând în acelați timp să se dezică
de procesele, activitățile, proiecte testate de timp.
Căutarea este caracteristică și bibliotecilor școlare, deși responsabilitățile și
proiectele de viitor aici sunt mult mai clare decât în alte tipuri de biblioteci.
Bibliotecile școlare au partea lor de contribuție la îmbunătățirea performanțelor
școlare a copiilor și ele vor rămâne mereu spații unde aceștea caută și găsesc
informații, resurse, servicii și instruire. Dar curriculele școlare, tehnologiile,
necesitățile de învățare și școlile evoluează și la fel evoluiază și elevii înșiși. Toate
acestea reprezintă motorul care mișcă înainte biblioteca școlară.
Potrivit Hărții Bibliotecilor Lumii, pe mapamond există în jur de 2,2 milioane de
biblioteci școlare, mai mult decât orice alte tipuri de biblioteci, pentru întreținerea
cărora anual sunt alocate finanțe impresionante. Cu toate acestea, spre deosebire
de bibliotecile publice și alte tipuri de biblioteci, nimeni și niciodată nu va pune
problema necesității bibliotecilor școlare.
În acest context, pare foarte ingenioasă formularea temei pusă în discuție de
rețeaua bibliotecilor școlare din municipiul Chișinău Biblioteca școlară – punte
infailibilă în formarea inteligenței.
Biblioteca școlară chiar nu poate greși. De fapt, nici un tip de bibliotecă nu poate
greși. De aceasta trebuie să aibă grijă bibliotecarul considerat – paznic la porțile
cunoașterii .
Biblioteca școlară are un rol aparte în formarea unor persoane inteligente, capabile
de a înțelege ușor și bine, de a sesiza ceea ce este esențial, de a rezolva situații sau
probleme noi pe baza experienței acumulate anterior.
Raportul PISA (2018) arată că 43% de elevi din Republica Moldova nu ating nivelul
minim de competență la domeniul citire/lectură. Respectiv, acești elevi sunt
considerați analfabeți funcționali și reprezintă obiectul cadrelor didactice,

2. bibliotecarilor, părinților, altor actori, responsabili de lectură, care trebuie să
lichideze aceste lacune.
Care este rolul bibliotecarului școlar? Evident, unul enorm de mare. Profesia de
bibliotecar este considerată una enciclopedică. De aici și responsabilitățile pe
potrivă.
Folclorul bibliotecar este foarte inspirit când este vorba de bibliotecar. Cea mai fină
glumă umoristică este imaginea în care la masa bibliotecarului de referință este
scris ”motor de căutare”. Se sugerează, că acesta trebuie să știe totul. Dar la nivel
de specialiști, experți în informare există percepția că dacă internetului îi lipsește
ceva atunci îi lipsesc niște bibliotecari, care știu cum să organizeze, să indexeze, să
caute și să găsească informația.
Sunt interesante motivele pentru care moldovenii (de toate vârstele) vizitează
bibliotecile. Conform studiului Lectura în comparație intergenerațională
moldovenii sunt atrași la bibliotecă de:
 Varietatea mare de cărți pentru alegere (59%)
 Personalul de bibliotecă (56%)
 Prezența calculatorului/conecțiunii la internet (41%).
Observăm, că expertiza bibliotecarului este apreciată de utilizatori. Cred că cel mai
frumos omagiu bibliotecarului îl datorăm lui Neil Gaiman, care în articolul „De ce
viitorul nostru depinde de bibliotecă, lectură și fantezie” spune lumii ce-a însemnat
biblioteca și bibliotecarii pentru devenirea sa. Gaiman scrie că în bibliotecă el se
simțea un copil fericit, bibliotecarii il tratau ca pe un adult și aceasta conta enorm
de mult.
Studiul mai demonstrează că respondenții sunt atrași de varietatea de cărți din
biblioteci. Lectura, indiferent de format oferă oportunități enorme. Multă lume
vede în biblioteci un opus al internetului, considerat o groapă de gunoi.
Bibliotecarii trebuie să fie bine pregătiți pentru a combate știrile false. Spre regret,
studiile demonstrează că, bibliotecarii au probleme la recomandarea cărților
pentru copii.

3. O altă problemă a bibliotecarilor sunt tehnologiile. Bibliotecarii se numără printre
profesiile de mare stres, în mare parte din pricina tehnologiilor pe care nu reușesc
să le înșușească și aplice suficient de repede.
Inovațiile bibliotecare 2023 la nivel mondial se vor axa pe distribuitoare automate
de bibliotecă; cluburi de coding, podcasturi, utilizarea instrumentelor de inteligență
artificială, utilizarea roboților, echipamentelor de sortare a cărților, roboți care
verifică corectitudinea amplasării cărților la raft pentru a le depista pe cele care nu
se află la locul lor, conceptul de bibliotecă a treia casă, makerspases-uri,
imprimante 3D. Cum să nu fim stresați?
Una dintre tendințele semnalate de Raportul IFLA privind tendințele de dezvoltere
în următorii zece ani este „Învățăm pe tot parcursul vieții (Nu mai există un loc de
muncă pe viață, adică tot mai mult și mai mulți oameni trebuie să se recalifice de-
a lungul vieții. Bibliotecile intensifică activitățile de învățare ca răspuns).
Instruirile în vederea dezvoltării competențelor digitale trebuie conectate cu
educarea conștientizării drepturilor digitale, acestea incluzând confidențialitatea
datelor, siguranță în internet, etică și părtinire, „detoxifiere digitală” etc.
O „detoxifiere digitală” este o perioadă de timp în care o persoană se abține în mod
voluntar de la utilizarea dispozitivelor digitale, cum ar fi smartphone-urile,
computerele și platformele de social media. Această formă de detoxifiere a câștigat
popularitate, deoarece persoanele și-au mărit timpul petrecut pe dispozitive
digitale și pe internet.
Evident că bibliotecarii trebuie să le vorbească utilizatorilor și despre Impactul
tehnologiei informatice asupra oamenilor, în special asupra copiilor. În lucrarea
„Copiii și tehnologia”, psihologul Mircea Toplean atenționează asupra
„principalelor efecte negative ale utilizării tehnologiei (informatice) de către copii:

4.  memoria e substimulată, devenind, deci, mai slabă;
 gândirea e mai puțin provocată, rămânând rudimentară;
 atenția și concentrarea sunt atacate direct, iar aici copiii au cel mai mult de
suferit
 corpul are și el de suferit,
 creativitatea scade ”.
Problema competențelor digitale este una generală. Din 1191 biblioteci școlare
doar 669 dețin calculatoare și 548 conectate internet. Din acestea doar cinci au
creat siteuri și doar una are blog. Toate acestea în condițiile în care două tendințe
semnalate de IFLA spun: „Virtualul este aici pentru a rămâne” și „Inegalitățile se
adâncesc” (Cu tehnologia care creează noi posibilități pentru cei care au acces la
ea, decalajul între ei și cei fără acces crește).
Bibliotecarul școlar trebuie să creeze şi să întreţină la copii obiceiul şi plăcerea de a
citi şi a învăţa, de a folosi bibliotecile, astfel încât acestea să se păstreze toată viaţa.
În anul 2023 va fi marcată prima ediție a Zilei Naționale a Lecturii. Lectura
gadjetarilor trebuie să fie o prioritate aparte. În acest context, Președinta țării Maia
Sandu menționa „Mă bucur că de acum încolo, la 14 februarie, de ziua nașterii
poetului, vom sărbători și Ziua Națională a Lecturii. Este important să înțelegem că
lectura este esențială în formarea fiecărui om, chiar de la nașterea lui. Ea stă la baza
dezvoltării gândirii și a limbajului uman, a capacităților analitice și a inteligenței
emoționale. Este bogăția care stă la îndemâna noastră a tuturor și ne formează ca
personalitate”.

5. Anul 2023 deschide ușa pentru mari oportunități. Succese pentru armata de
bibliotecari din toate tipurile de biblioteci.