Consultari cu cetatenii - 2 februarie 2015
”Dezvoltarea strategiei de incurajare a mersului cu bicicleta in Bucuresti-Ilfov”
Inregistrarea intalnirii - http://youtu.be/ed7f_W-6Byw?t=2m56s
Metodologie - stabilirea retelei de trasee pentru biciclete (Bucuresti-Ilfov)Marian Ivan
Conform ghidurilor stabilite de experți, politicile şi măsurile definite într-un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă trebuie să se adreseze tuturor modurilor şi formelor de transport din întreaga aglomeraţie urbană, incluzând transportul public şi privat, de pasageri şi de marfă, motorizat şi nemotorizat, în mişcare sau oprit. Sloganul acestui tip de document este ”planificare pentru oameni”.
Urmărind acest principiu, experții au studiat nevoile locuitorilor din București și Ilfov și au stabilit, în 7 pași, rețeaua traseelor principale pentru biciclete.
Pasul 1: A fost trecută pe hartă infrastructura pentru biciclete existentă care oferea siguranță și fluiditate, așa cum prevede Codul Rutier. Singurul traseu care a indeplinit aceste criterii a fost pista pentru biciclete de pe Calea Victoriei.
Pasul 2: S-a efectuat un sondaj cu ajutorul căruia au fost identificate primele 10 cele mai circulate străzi pe care locuitorii Capitalei au afirmat că și-ar dori infrastructură pentru biciclete. Cele 10 străzi au fost marcate pe hartă.
Pasul 3: Au fost identificate cele mai solicitate puncte de legătură cu transportul public și s-a oferit acces către acestea.
Pasul 4: Au fost identificate și s-au stabilit trasee directe către zonele cu companiile și instituțiile cu cel mai mare număr de angajați.
Pasul 5: Au fost identificate și s-au stabilit trasee directe către centrele comerciale cele mai solicitate de către locuitori.
Pasul 6: A fost stabilită o rețea secundară de trasee pentru biciclete, asigurându-se legături către zonele de agrement cele mai vizitate din București și Ilfov. De asemenea, au fost incluse traseele care fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana – Zona Centrală și au fost adăugate trasee spre zonele unde Planul Urbanistic General a identificat zone de dezvoltare.
Pasul 7: Dupa analiza traseelor rezultate din primii 6 pași, a fost analizată fiecare zonă și s-a completat rețeaua astfel încât să existe legături directe între toate punctele de interes.
Dezbatere publica PMUD Buc-If - UrbanFestMarian Ivan
Dezbatere publica - Planuri de Mobilitate Urbana Durabila - o sansa pentru un oras mai bun (UrbanFest 2015) - Mihai Grecu, manager adjunct al PMUD Bucuresti-Ilfov
Planuri de Mobilitate Urbana Durabila in RomaniaMarian Ivan
Prezentarea Planurilor de Mobilitate Urbana Durabila pentru cei 7 poli de crestere si Bucuresti-Ilfov - dna Aura Raducu, manager din partea BERD a celor 8 PMUD
Bucuresti Eco City este programul de actiune al Iui Ionu' Chermenschi, primarul si consilierul tau la primaria sectorului 1 din partea Partidului Ecologist Roman.
This presentations sketches the way Bucharest can implement a municipal bicycle system which can dramatically improve quality of the life of the people and equally the image of this capital and his mayor.
This presentations sketches the way Bucharest can implement a municipal bicycle system which can dramatically improve quality of the life of the people and equally the image of this capital and his mayor.
Metodologie - stabilirea retelei de trasee pentru biciclete (Bucuresti-Ilfov)Marian Ivan
Conform ghidurilor stabilite de experți, politicile şi măsurile definite într-un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă trebuie să se adreseze tuturor modurilor şi formelor de transport din întreaga aglomeraţie urbană, incluzând transportul public şi privat, de pasageri şi de marfă, motorizat şi nemotorizat, în mişcare sau oprit. Sloganul acestui tip de document este ”planificare pentru oameni”.
Urmărind acest principiu, experții au studiat nevoile locuitorilor din București și Ilfov și au stabilit, în 7 pași, rețeaua traseelor principale pentru biciclete.
Pasul 1: A fost trecută pe hartă infrastructura pentru biciclete existentă care oferea siguranță și fluiditate, așa cum prevede Codul Rutier. Singurul traseu care a indeplinit aceste criterii a fost pista pentru biciclete de pe Calea Victoriei.
Pasul 2: S-a efectuat un sondaj cu ajutorul căruia au fost identificate primele 10 cele mai circulate străzi pe care locuitorii Capitalei au afirmat că și-ar dori infrastructură pentru biciclete. Cele 10 străzi au fost marcate pe hartă.
Pasul 3: Au fost identificate cele mai solicitate puncte de legătură cu transportul public și s-a oferit acces către acestea.
Pasul 4: Au fost identificate și s-au stabilit trasee directe către zonele cu companiile și instituțiile cu cel mai mare număr de angajați.
Pasul 5: Au fost identificate și s-au stabilit trasee directe către centrele comerciale cele mai solicitate de către locuitori.
Pasul 6: A fost stabilită o rețea secundară de trasee pentru biciclete, asigurându-se legături către zonele de agrement cele mai vizitate din București și Ilfov. De asemenea, au fost incluse traseele care fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana – Zona Centrală și au fost adăugate trasee spre zonele unde Planul Urbanistic General a identificat zone de dezvoltare.
Pasul 7: Dupa analiza traseelor rezultate din primii 6 pași, a fost analizată fiecare zonă și s-a completat rețeaua astfel încât să existe legături directe între toate punctele de interes.
Dezbatere publica PMUD Buc-If - UrbanFestMarian Ivan
Dezbatere publica - Planuri de Mobilitate Urbana Durabila - o sansa pentru un oras mai bun (UrbanFest 2015) - Mihai Grecu, manager adjunct al PMUD Bucuresti-Ilfov
Planuri de Mobilitate Urbana Durabila in RomaniaMarian Ivan
Prezentarea Planurilor de Mobilitate Urbana Durabila pentru cei 7 poli de crestere si Bucuresti-Ilfov - dna Aura Raducu, manager din partea BERD a celor 8 PMUD
Bucuresti Eco City este programul de actiune al Iui Ionu' Chermenschi, primarul si consilierul tau la primaria sectorului 1 din partea Partidului Ecologist Roman.
This presentations sketches the way Bucharest can implement a municipal bicycle system which can dramatically improve quality of the life of the people and equally the image of this capital and his mayor.
This presentations sketches the way Bucharest can implement a municipal bicycle system which can dramatically improve quality of the life of the people and equally the image of this capital and his mayor.
Cum trebuie să arate o infrastructură viabilă pentru biciclete
1. Cum trebuie să arate o infrastructură
viabilă pentru biciclete ?
Consultări cu cetă enii – 2 februarie 2015ț
Organizator – Organiza ia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR)ț
2. Criteriile calitative ale unei
infrastructuri pentru biciclete
Infrastructura pentru biciclete trebuie să fie
1. Sigură
2. Directă
3. Continuă i accesibilă (Coezivă)ș
4. Confortabilă
5. Atractivă
Cele 5 criterii calitative, stabilite de experţii olandezi, au fost recunoscute la
nivel internaţional ca principii directoare autorizate.
8. Dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane
Pentru dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane
este prioritar pentru ora ul Bucure ti ca spaţiulș ș
pietonal să fie extins i îmbunătăţit iarș
transportul public să devină atractiv prin
materializarea de benzi dedicate.
Nu se vor realiza piste pentru biciclete în
detrimentul pietonilor sau al transportului public.
9. Abordarea problemei
Nu se vor construi, marca, recunoa te i utiliza caș ș
atare piste pentru biciclete decât cu asigurarea
standardelor de calitate.
(“Decât una proastă, mai bine deloc”)*
*Căi de comunicaţie pentru biciclete - Clasificare, standardizare i implementare – Radu Mititean,ș
presedintele Federa iei Bicicli tilor din Româniaț ș
10. Utilitate
Utilitatea trebuie să fie factor central de planificare:
reţeaua trebuie să asigure prioritar conectarea cât
mai bună i completă a zonelor rezidenţiale cu celeș
de servicii de interes – învăţământ, sport, comerţ,
industrie etc
Planurile să fie orientate spre grupul-ţintă.
("construim pentru cetăţeni, unde au ei nevoie, nu
unde este loc sau pe unde vrem noi să îi ducem")*
*Căi de comunicaţie pentru biciclete - Clasificare, standardizare i implementare – Radu Mititean,ș
presedintele Federa iei Bicicli tilor din Româniaț ș
11. Urbanism participativ
Implicarea cetăţenilor în toate etapele, de la
planificare la execuţia infrastructurii pentru
biciclete, vine în sprijinul autorităţilor i alș
executanţilor prin oferirea de informaţii clare
despre ceea ce î i doresc utilizatorii.ș
Urbanismul participativ este un principiu de bază
pentru implementarea unui Plan de Mobilitate
Urbană Durabilă.
12. Utilizatori
Proiectarea pistelor pentru biciclete trebuie să
ţină cont că infrastructura din Bucure ti are caș
scop cre terea numărului de utilizatori.ș
De aceea trebuie ca pistele pentru biciclete să fie
atractive, confortabile i accesibile bicicli tilorș ș
începători, fie că ace tia sunt copii, adolescenţiș
sau adulţi.
13. Eficienţă (1)
Bicicleta este cel mai eficient mod de transport
terestru din punct de vedere energetic, întrecând
mersul pe jos, trenul i toate categoriile deș
autovehicule.
Pentru ca această eficienţă să fie valorificată este
nevoie ca biciclistul să parcurgă distanţele cu un
număr cât mai mic de opriri.
14. Eficienţă (2)
Încurajarea mersului cu bicicleta presupune ca, în
intersecţiile aflate pe rutele de deplasare,
utilizatorul să fie obligat să oprească de mai puţine
ori decât dacă ar fi urmat acel traseu cu
autoturismul.
Descurajarea mersului cu bicicleta presupune ca, în
intersecţiile aflate pe rutele de deplasare,
utilizatorul să fie obligat să oprească de mai multe ori
decât dacă ar fi urmat acel traseu cu autoturismul.
Nu se admit măsurile de descurajare a mersului cu
bicicleta.
15. Adaptabilitate
Scopul realizării infrastructurii pentru biciclete
este de a încuraja bucure tenii, prin oferirea deș
condiţii optime, să utilizeze tot mai mult bicicleta
ca mijloc de transport cotidian.
Modul de realizare a infrastructurii trebuie să
permită dezvoltarea capacităţii de a prelua un
flux mai mare de biciclete, odată cu cre tereaș
numărului de utilizatori.
17. Spaţiul de siguranţă
Spaţiul minim de siguranţă de la marginea pistei
pentru biciclete la construcţiile laterale, stâlpi,
pomi, garduri, etc este de 0,50 m.
Spaţiul minim de siguranţă de la marginea pistei
pentru biciclete la alte căi de circulaţie
învecinate, altele decât trotuarele i aleile deș
pietoni (căi de acces în magazine, parcuri,
locuinţe, etc) este de 1,50 m.
18. Materialul i calitatea suprafeţei de rulajș
Tipul de material trebuie să fie asfalt sau alte
suprafeţe netede i totu i aderente.ș ș *
Nu sunt admise pavele, piatra cubică sau orice alte
materiale care fac mersul cu bicicleta inconfortabil.
Nu se admit marcaje în relief pe suprafaţa pistei
pentru biciclete.
* Căi de comunicaţie pentru biciclete - Clasificare, standardizare i implementare –ș
Radu Mititean, presedintele Federa iei Bicicli tilor din Româniaț ș
19. Viabilitatea în orice condiţii meteo
Aderenţa suprafeţei pistei, inclusiv în condiţii de
iarnă, trebuie asigurată la fel ca la carosabilul pentru
autovehicule.
Modul de realizare a pistelor trebuie sa prevină
băltirea apei, să asigure scurgerea i evacuareaș
apelor pluviale.
Planificarea unei infrastructuri pentru biciclete
trebuie să conţină un plan de măsuri privind
operaţiunile de întreţinere i asigurarea viabilităţii.ș
20. Obstacole
Singurele obstacole admise i recomandate suntș
icanele pentru reducerea vitezei bicicli tilor laș ș
intersecţiile cu aleile pietonale din parcuri sau
grădini i la traversările peste calea ferată.ș
Aceste icane trebuie semnalizate iș ș
presemnalizate.
21. Accesibilitate (1)
Pistele pentru biciclete trebuie să fie semnalizate
vizibil, dar nu în exces, pentru toţi participanţii la
trafic.
Trebuie să existe indicatoare de direcţie i distanţă.ș
Intersecţiile trebuie presemnalizate prin marcaje
astfel încât bicicli tii sa se poată încadra pe benzi înș
functie de direcţia de mers.
De-a lungul pistei trebuie să existe parcări pentru
biciclete, în special în zonele de interes.
22. Accesibilitate (2)
Pentru parcarea de scurtă durată este nevoie ca
tipul constructiv să permită sprijinirea iș
asigurarea cadrului i a ambelor roţi.ș
În cazul parcării de lungă durată (în gări, parcări
de re edinţă, etc) bicicletele trebuie asigurateș
într-un spaţiu închis i supravegheat.ș
Administraţia locală trebuie să sprijine i săș
încurajeze asociaţiile de proprietari să amenajeze
parcări de re edinţă pentru biciclete.ș