Cum trebuie să arate o infrastructură viabilă pentru bicicleteMarian Ivan
Consultari cu cetatenii - 2 februarie 2015
”Dezvoltarea strategiei de incurajare a mersului cu bicicleta in Bucuresti-Ilfov”
Inregistrarea intalnirii - http://youtu.be/ed7f_W-6Byw?t=2m56s
Metodologie - stabilirea retelei de trasee pentru biciclete (Bucuresti-Ilfov)Marian Ivan
Conform ghidurilor stabilite de experți, politicile şi măsurile definite într-un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă trebuie să se adreseze tuturor modurilor şi formelor de transport din întreaga aglomeraţie urbană, incluzând transportul public şi privat, de pasageri şi de marfă, motorizat şi nemotorizat, în mişcare sau oprit. Sloganul acestui tip de document este ”planificare pentru oameni”.
Urmărind acest principiu, experții au studiat nevoile locuitorilor din București și Ilfov și au stabilit, în 7 pași, rețeaua traseelor principale pentru biciclete.
Pasul 1: A fost trecută pe hartă infrastructura pentru biciclete existentă care oferea siguranță și fluiditate, așa cum prevede Codul Rutier. Singurul traseu care a indeplinit aceste criterii a fost pista pentru biciclete de pe Calea Victoriei.
Pasul 2: S-a efectuat un sondaj cu ajutorul căruia au fost identificate primele 10 cele mai circulate străzi pe care locuitorii Capitalei au afirmat că și-ar dori infrastructură pentru biciclete. Cele 10 străzi au fost marcate pe hartă.
Pasul 3: Au fost identificate cele mai solicitate puncte de legătură cu transportul public și s-a oferit acces către acestea.
Pasul 4: Au fost identificate și s-au stabilit trasee directe către zonele cu companiile și instituțiile cu cel mai mare număr de angajați.
Pasul 5: Au fost identificate și s-au stabilit trasee directe către centrele comerciale cele mai solicitate de către locuitori.
Pasul 6: A fost stabilită o rețea secundară de trasee pentru biciclete, asigurându-se legături către zonele de agrement cele mai vizitate din București și Ilfov. De asemenea, au fost incluse traseele care fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana – Zona Centrală și au fost adăugate trasee spre zonele unde Planul Urbanistic General a identificat zone de dezvoltare.
Pasul 7: Dupa analiza traseelor rezultate din primii 6 pași, a fost analizată fiecare zonă și s-a completat rețeaua astfel încât să existe legături directe între toate punctele de interes.
Cum trebuie să arate o infrastructură viabilă pentru bicicleteMarian Ivan
Consultari cu cetatenii - 2 februarie 2015
”Dezvoltarea strategiei de incurajare a mersului cu bicicleta in Bucuresti-Ilfov”
Inregistrarea intalnirii - http://youtu.be/ed7f_W-6Byw?t=2m56s
Metodologie - stabilirea retelei de trasee pentru biciclete (Bucuresti-Ilfov)Marian Ivan
Conform ghidurilor stabilite de experți, politicile şi măsurile definite într-un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă trebuie să se adreseze tuturor modurilor şi formelor de transport din întreaga aglomeraţie urbană, incluzând transportul public şi privat, de pasageri şi de marfă, motorizat şi nemotorizat, în mişcare sau oprit. Sloganul acestui tip de document este ”planificare pentru oameni”.
Urmărind acest principiu, experții au studiat nevoile locuitorilor din București și Ilfov și au stabilit, în 7 pași, rețeaua traseelor principale pentru biciclete.
Pasul 1: A fost trecută pe hartă infrastructura pentru biciclete existentă care oferea siguranță și fluiditate, așa cum prevede Codul Rutier. Singurul traseu care a indeplinit aceste criterii a fost pista pentru biciclete de pe Calea Victoriei.
Pasul 2: S-a efectuat un sondaj cu ajutorul căruia au fost identificate primele 10 cele mai circulate străzi pe care locuitorii Capitalei au afirmat că și-ar dori infrastructură pentru biciclete. Cele 10 străzi au fost marcate pe hartă.
Pasul 3: Au fost identificate cele mai solicitate puncte de legătură cu transportul public și s-a oferit acces către acestea.
Pasul 4: Au fost identificate și s-au stabilit trasee directe către zonele cu companiile și instituțiile cu cel mai mare număr de angajați.
Pasul 5: Au fost identificate și s-au stabilit trasee directe către centrele comerciale cele mai solicitate de către locuitori.
Pasul 6: A fost stabilită o rețea secundară de trasee pentru biciclete, asigurându-se legături către zonele de agrement cele mai vizitate din București și Ilfov. De asemenea, au fost incluse traseele care fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana – Zona Centrală și au fost adăugate trasee spre zonele unde Planul Urbanistic General a identificat zone de dezvoltare.
Pasul 7: Dupa analiza traseelor rezultate din primii 6 pași, a fost analizată fiecare zonă și s-a completat rețeaua astfel încât să existe legături directe între toate punctele de interes.
Planuri de Mobilitate Urbana Durabila in RomaniaMarian Ivan
Prezentarea Planurilor de Mobilitate Urbana Durabila pentru cei 7 poli de crestere si Bucuresti-Ilfov - dna Aura Raducu, manager din partea BERD a celor 8 PMUD
Dezbatere publica PMUD Buc-If - UrbanFestMarian Ivan
Dezbatere publica - Planuri de Mobilitate Urbana Durabila - o sansa pentru un oras mai bun (UrbanFest 2015) - Mihai Grecu, manager adjunct al PMUD Bucuresti-Ilfov
Planuri de Mobilitate Urbana Durabila in RomaniaMarian Ivan
Prezentarea Planurilor de Mobilitate Urbana Durabila pentru cei 7 poli de crestere si Bucuresti-Ilfov - dna Aura Raducu, manager din partea BERD a celor 8 PMUD
Dezbatere publica PMUD Buc-If - UrbanFestMarian Ivan
Dezbatere publica - Planuri de Mobilitate Urbana Durabila - o sansa pentru un oras mai bun (UrbanFest 2015) - Mihai Grecu, manager adjunct al PMUD Bucuresti-Ilfov
1. Analiza infrastructurii pentru biciclete
tronsonul Buzesti-Berzei
13 ian 2014, ora 12:00
a doua zi dupa deschiderea circulatiei
2. - este o banda pentru biciclete*;
- nu este pista pentru biciclete (conform prevederilor Codului Rutier)
-
Lipsa indicatoarelor “pista pentru
biciclete” si prezenta simbolului bicicleta
claseaza marcajele executate ca fiind
“benzi pentru biciclete”
-
“Benzile pentru biciclete” nu sunt
obligatorii de utilizat de catre biciclisti
* Prezenta analiza se refera la infrastructura pentru biciclete din pespectiva unei benzi pentru biciclete, asa cum era ea semnalizata la momentul
realizarii fotografiilor. Montarea unor indicatoare cu insemnele “pista pentru biciclete” schimba incadrarea legala, deci si datele prezentei analize.
3. - latimea benzii pentru biciclete ~ 140 cm
- partea utilizabila* a benzii ~ 76 cm
-
Distanta dintre trotuar si obstacolul cu
stalpisori este de aproximativ 140 cm
Partea utilizabila a benzii ~ 76 cm
Calcul:
- 22 cm pedala + 10 cm* spatiu minim de
siguranta spre bordura
- 22 cm pedala + 10 cm* spatiu minim de
siguranta spre stalpisori
* In conditii de vant sau in cazul
incepatorilor, spatiu de siguranta de 10
cm este mult prea mic.
-
Latimea unui ghidon de bicicleta poate
ajunge la 70 de cm.
Mersul pe bicicleta este sinuos, nu drept.
Depasirile intre biciclisti in interiorul
benzii pentru biciclete sunt periculoase in
cazul in care unul dintre ei este incepator
sau in conditii de vant
4. - gratarele scurgerilor pentru apa pluviala sunt de-a
lungul benzilor;
-
Gratarele scurgerilor pot prinde rotile
bicicletelor ducand astfel la
dezechilibrarea biciclistului;
-
Gratarele scurgerilor pot sparge rotile
bicicletelor ducand astfel la
dezechilibrarea biciclistului;
-
Vineri (10 ian 2014) am sesizat problema
responsabilului de santier si a promis ca
va schimba gratarele. Luni (13 ian 2014,
ora 12.00) gratarele erau la fel.
5. - modul de executie a marcajelor in zona intersectiei
scade siguranta rutiera;
-
Intersectia Buzesti cu Bd Alexandru Ioan Cuza
-
Marcajul indruma biciclistul spre dreapta,
intorcandu-l cu spatele la autoturismele care
intentioneaza sa vireze;
-
Soferul vede bicicleta virand spre dreapta si are
senzatia ca acesta vireaza in acelasi timp cu el;
Cresterea sigurantei rutiere prevede marirea
vizibilitatii intre sofer si biciclist.
Situatia creata prin marcajele de pe Buzesti
aduce masina in spatele biciclistului,
reducand contactul vizual intre sofer si
biciclist scazand astfel siguranta rutiera.
Modelul olandez - biciclistul si
soferul pot anticipa eventualele
pericole, avand vizibilitate maxima
6. - banda pentru biciclete dispare dupa 320 m;
-
La intersectia Buzesti cu Bd Alexandru
Ioan Cuza, semnul grafic arata “inainte”,
cu toate ca banda pentru biciclete nu are
continuitate.
-
Nu exista indicatoare care sa specifice
modul in care revin in trafic alaturi de
masini biciclistii care vor sa-si continue
drumul “inainte”.
-
Nu exista zona de acumulare pentru
biciclistii care vireaza la stanga. Astfel
acestia ii vor bloca pe cei care doresc sa
mearga inainte.
7. - banda pentru biciclete apare dupa ~ 150 m;
- intrarea pe banda se face printr-o sicana nejustificata.
-
cu toate ca spatiul permitea intrarea in
lungul drumului, marcajul si stalpisorii
montati au tinut cont de aspectul estetic,
nu de cel practic.
-
In cazurile unui asfalt alunecos (nisip,
praf, apa etc), biciclistii fara experienta
pot derapa si se pot accidenta.
8. - marcajele nu tin cont de intrarile in garaje sau curti;
-
prevederile Codului Rutier nu permit
incalcarea marcajelor “linie continua”;
soferii sunt obligati sa incalce legea de
fiecare data cand intra sau ies cu masina
din garaj / curte.
-
intrarile in garaje / curti trebuia marcata
cu linie punctata (cu semnificatia
“cedeaza trecerea”)
9. - biciclistii care utilizeaza banda pentru biciclete nu
au cum sa efectueze virajul la stanga;
-
Virajul la stanga este permis in aceasta
intersectie, insa biciclistii care utilizeaza
banda pentru biciclete nu au variante de
a efectua legal acest viraj.
-
Traversare care se vede dupa trecerea
de pietoni (dupa semafor) este cu sens
invers.
10. - banda pentru biciclete dispare din nou;
-
Nu exista zona de acumulare pentru
biciclistii care sa solutioneze intreruperea
continuitatii benzii (vezi mai jos modelul din Viena)
Viena – banda de acumulare pentru
biciclete acolo unde banda se termina
11. - exista semafoare pentru biciclete in intersectii unde
nu exista marcaje de traversare pentru biciclete;
-
Semaforizarea intersectiilor unde nu
exista marcaje de treceri pentru biciclete
se face numai prin semafoare clasice (cu
trei culori)
-
Probleme similare au fost sesizate si in
trecut la vechile piste (2008-2012), politia
solicitand desfiintarea acestor semafoare
care pot crea confuzie printre participantii
la trafic, aceste semafoare aflandu-se in
apropierea trecerilor de pietoni (pe unde
traversarea este interzisa bicicletelor);
12. - probleme similare celor prezentate sunt si pe
sensul de intoarcere, spre Piata Victoriei;
13. - nu exista parcari pentru masinile de aprovizionare, masinile care fac
livrari (cazul firmei de catering) sau pentru clientii magazinelor (cazul
magazinului cu materiale de constructii);
-
Aprovizionarea magazinelor, efectuarea de
livrari sau ridicarea de marfa de la firmele
riverane se face
-
prin blocarea unei benzi de circulatie
prin blocarea benzii pentru biciclete
prin blocarea trotuarului
prin transportul marfii pe distante mari
14. - banda directioneaza biciclistii catre un semafor si catre spatiu de
asteptare al pietoniilor;
- tot acolo se afla si locul de acumulare al biciclistilor care vor sa
traverseze perpendicular strada Buzesti
15. - banda pentru biciclete dispare din nou;
-
Nu se ofera solutii de revenire in trafic a
biciclistilor; disparitia benzii exact in locul
unde carosabilul se ingusteaza, pune in
pericol biciclistii la revenirea lor in trafic;
-
Disparitia benzii trebuie sa se faca acolo
unde carosabilul continua cu aceeasi latime
sau unde se largeste, pentru ca revenirea in
traficul a biciclistilor sa se faca in siguranta
(vezi mai jos modelul din Viena)
Viena – pentru siguranta biciclistilor,
carosabilul se largeste atunci cand
banda pentru biciclete se termina
16. - este pentru prima data in istoria recenta a Bucurestiului (din 2008)
cand culoarea marcajele pentru infrastructura pentru biciclete este
folosita corect, conform prevederilor legale.
- culoarea galbena, folosita in trecut, trebuie utilizata doar in cazul
lucrarilor provizorii
17. •
Prezenta analiza se refera la infrastructura pentru biciclete din pespectiva
unei benzi pentru biciclete, asa cum era ea semnalizata la momentul
realizarii fotografiilor.
•
Montarea unor indicatoare cu insemnele “pista pentru biciclete” schimba
incadrarea legala, deci si datele prezentei analize.
•
OPTAR si CBB au prezentat in Ghidul Biciclistului detalii despre modul de
realizare a unei infrastructuri pentru biciclete care poate sa incurajeze
mersul cu bicicleta si sa duca la decongestionarea traficului dupa modelul
oraselor civilizate.
www.ghidulbiciclistului.ro