1. Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate.
Infrastructuri velo în București.
Cosmin Popan
M.Sc., Antropologie, SNSPA

2. Pe bandă sau în afara ei?
Folosesc zilnic bicicleta din 2005.
Pentru commuting (navetă la muncă, la școală), cumpărături, leisure, ture în afara
orașului.
De cele mai multe ori merg pe șosea; singurele dăți în care am folosit pistele:
deplasări la muncă pe traseul Centru - Casei Presei.
Cauza: sunt impracticabile.

3. Infrastructura, soluția supremă
Comunitatea biciclistă este obsedată de schimbarea infrastructurii. Fie că este
vorba de trasee complet separate de restul traficului sau de banale indicatoare,
avocații și entuziaștii velo spun că o mai bună infrastructură ar reduce conflictele de
pe străzi (din discuțiile avute cu această comunitate).
20% dintre respondenții unui studiu național spun că nu folosesc bicicleta ca mijloc
de transport alternativ “pentru că nu sunt piste”.

4. Infrastructură materială. Infrastructură imaterială
Lugo ( 2012): Infrastructura umană ca forță ce poate promova mersul pe bicicletă
cel puțin la fel de eficient pe cât o face infrastructura fizică. Aceasta crește prin
intermediul proiectelor comunitare.
Exemple de infrastructură umană care crează spații temporare în care bicicleta
devine normalitate: Street Delivery, Critical Mass, Adoptă o Pistă, Alley Cats, Pista
Mă-sii.

5. O post-subcultură care gentrifică
Muggleton și Weinzierl (2004): Într-o societate globală cu o dinamică atât de rapidă
a modelor și stilurilor de viață e din ce în ce mai dificil să definești astăzi o
subcultură. Iar post-subculturile răspund mai bine eclectismului de gusturi al tinerilor
din ziua de azi, fie că e vorba de muzică, ca în volumul celor doi, fie că e vorba de
biciclete. Bicicleta conferă posesorilor o identitate post-subculturală.
Rolul gentrificator al bicicletei. Există o conexiune între mersul pe bicicletă pe
străzile publice și gentrificare. Pistele de biciclete din București antrenează un
discurs specific așa numitei upper-middle class, ale cărei valori sunt ecologia,
sănătatea, timpul liber. A se vedea pistele din București, trasate în acest moment în
zone centrale, studențești, rezidențiale, de loisir.

6. Tipuri de infrastructuri velo (Infrastructură materială)
Rute pentru bicicliști
Indicatoare rutiere și semafoare
Rasteluri
Sisteme de bike sharing (închiriat de biciclete)

7. Context european. Țări cu tradiție velo (Infrastructură materială)
Rețele integrate de transport pentru bicicliști
Autostrăzi pentru bicicliști (Copenhaga)
Sisteme de bike sharing de tip self service (Velib' - Paris, Barclays Cycle Hire –
Londra)

8. Piste de biciclete (Infrastructură materială)
Primele piste de biciclete din București: 2001. Regie / Grozăvești – Universitate
2008: 10 tronsoane
2010: 30 de tronsoane
Total: 40 de tronsoane, 122 de kilometri
Sumă investită: 10 milione de euro

9. Istoricul sistemelor de bike sharing (Infrastructură materială)
Inaugurate în 2008
Doi operatori: Cicloteque (6 centre), iVelo (3 centre)
Total: 450 de biciclete

10. Pistele de biciclete din București. Probleme de fond (Infrastructură
materială)
Lipsa interconectării între piste. Bulevarde de legătură între tronsoane care nu sunt
dotate cu piste (Calea Victoriei, Magheru, Brătianu, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel
Mare)
Lipsa interconectării cu alte mijloace de transport public (orarul Metrorex pentru
biciclete: 20.00 – 23.00 în timpul săptămânii; interzis pe RATB; numărul limitat de
trenuri CFR care permit accesul bicicletelor)
Slaba deservire a zonelor periferice

11. Pistele de biciclete din București. Probleme de fond (Infrastructură
materială)
construcția lor exclusiv pe trotuare (excepția de pe strada Buzești)
Lățimea de 1 metru a acestor piste. Recomandarea europeană: 1,5 metri – pentru
a depășiri și circulația în paralel (proiectul Cycling Policy Guide al PRESTO -
Uniunea Europeană)
Înălțimea liberă de trecere – sub 2,40 metri. Standardul de Stat 10144/2-91
Obstacole existente sau amplasate ulterior. Primăriile de sector au eliberat
autorizații pentru stații RATB, stâlpi și chioșcuri pe pistele de biciclete.

12. Street Delivery (Infrastructură imaterială)
Pistă de biciclete cu o lățime de 1,5 metri, trasată în cadrul evenimentului Street
Delivery

13. Critical Mass (Infrastructură imaterială)
Ocuparea abuzivă a străzii de un număr cât mai mare de bicicliști. În București,
astfel de adunări nu numără mai mult de câțiva zeci de bicicliști

14. Adoptă o Pistă (Infrastructură imaterială)
Acțiune inițiată de Optar, un ONG bucureștean, care cere comunității să identifice
problemele pistelor din oraș, să le semnaleze și să oblige autoritățile să le
desființeze. Optar a reușit să obțină în acest an desființarea unei piste din
București.

15. Alley Cats (Infrastructură imaterială)
Întreceri ilegale prin oraș, cu check point-uri (puncte de control). În București au fost
organizate două astfel de curse.

16. Pista Mă-sii (Infrastructură imaterială)
Mesajul generic de protest al comunității biciclistice din București la adresa
infrastructurii.