Proiect la limba și literatura română despre dimensiunea religioasă a existenței. Reprezentanți de seamă în promovarea limbii naționale și a credinței creștine sunt: mitropolitul Varlaam, mitropolitul Dosoftei și Antim Ivireanul.
Jurnalul personajului caragialian
Statutul personajului
Replici semnificative ale personajului
Explicația numelui personajului
Modalități de caracterizare
În ce tipologie se încadrează?
Portretul moral al personajului
Prezența personajului în didascalii
Actualitatea personajului în societatea actuală
Mesajul destinat către Cațavencu
Proiect la limba și literatura română despre dimensiunea religioasă a existenței. Reprezentanți de seamă în promovarea limbii naționale și a credinței creștine sunt: mitropolitul Varlaam, mitropolitul Dosoftei și Antim Ivireanul.
Jurnalul personajului caragialian
Statutul personajului
Replici semnificative ale personajului
Explicația numelui personajului
Modalități de caracterizare
În ce tipologie se încadrează?
Portretul moral al personajului
Prezența personajului în didascalii
Actualitatea personajului în societatea actuală
Mesajul destinat către Cațavencu
Apar uneori în istorie personalitati iesite din comun care impresioneaza nu doar prin opera pe care au lasat-o în urma ci si prin existenta cu valoare de model. Desi se supun ca oricare dintre muritori legilor firii, viata lor nu ramâne neobservata, la discretia uitarii omenesti, ci „tresarind în cercuri large”, cutremura constiinte si schimba nu doar mentalitati ci si destine.
Opera lui de critic marchează profund una dintre cele mai înfloritoare epoci din istoria literaturii române: perioada marilor clasici. Rolul Junimii, al lui Maiorescu însuşi, este legat de creaţia şi impunerea în conştiinţa publicului a unor scriitori ca Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Duiliu Zamfirescu şi alţii.
Moare în 1917, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.
FREE eBOOK (All rights for multiplication, translation, diffusion of this book are absolutely free - free of charge and unconfined -, for each the country in the world.)
PhD. Radu Mihai Crisan, EMINESCU INTERZIS. GANDIREA POLITICA, Editura Criterion Publishing, Bucuresti, 2008: FREE eBOOK (All rights for multiplication, translation, diffusion of this book are absolutely free - free of charge and unconfined -, for each the country in the world.)
„Astăzi meritul de căpetenie pe care guvernul nostru îl răsplăteşte este trădarea de ţară.
Acei ce conduc nu sunt decât străini, străini prin origine, prin moravuri, prin educaţie – interesele străinilor dar, şi numai aceste interese, sunt dezideratul «patrioticului guvern».
La noi mizeria e produsă, în mod artificial, prin introducerea unei organizaţii şi a unor legi străine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economică a ţării, organizaţie care costă prea scump şi nu produce nimic”. MIHAI EMINESCU
Poveștile pentru copii au un rol complex și benefic în dezvoltarea lor, le vor oferi nu doar divertisment, ci și oportunități de învățare și creștere personală.
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”DusikaLevinta1
Colaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
OBIECTIVE Contribuirea la dezvoltarea unei educații de calitate;
Încurajarea formării continue a cadrelor didactice și manageriale;
Facilitarea accesului transfrontalier la resurse educative;
Promovarea dimensiunii interculturale a educației;
Încurajarea inovărilor în elaborarea materialelor didactice;
Utilizarea noilor tehnologii în educație.
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieruinachirilov
Proiect “Educație online fără hotare” 2023 - 2024,
implementat de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a municipiului Chișinău în cadrul Proiectului “Educație online”
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..AngelaButnaru1
Copiii învață din povești cât de mult contează bunătatea, empatia și prietenia, dându-le ocazia să facă diferența între comportamentele pozitive și cele negative.
3. În introducere - Junimea Junimea a fost un curent cultural şiliterar, darşi o asociaţieculturalăînfiinţată la Iaşiînanul1863 din iniţiativaunortinerireîntorşi de la studii din străinătate, înfrunte cu Petre P. Carp, VasilePogor, IacobNegruzzişiTeodorRosetti, TituMaiorescu,cel care a devenitmentorul spiritual al Junimii. Scopul initial a fostacela de a organiza “prelectiunipopulare” petemediferite de intereslarg(cum arfistiinta, istoria,culturanationala) prin care se urmareaeducareagustuluipublicului,purificarealimbiiromaneliteraresiinteresulpentru literature. In cadrulsedintelortinute in casa luiTituLiviuMaiorescu la Iasieraucititesidiscutateopereleunortineriscriitori, iarcelemaivaloroaseeraupublicate in revistasocietatiinumita “Convoorbiriliterare”.
6. Înactivitateasocietăţiişi a revistei se contureazădistinct treietape: Prima etapă, numităşi "etapaieşeană", se întinde de la întemeiere, înanul1863, pânăîn1874, cand se elaboreazăprincipiilesocialeşiestetice ale “Junimii”, aceea a luptelorpentrulimbă, purtate cu latiniştiişiardelenii, apoi a polemicilor cu barnuţiştii, cu BogdanPetriceicuHaşdeuşi cu revistele din Bucureşti, duse nu numai de Maiorescu, darşiînacţiunicolaterale de Gheorghe Panu, TeodorVârgolici, AlexandruLambrior, VasileBurla, AlexandruCihac. Este vremeaîn care “Junimea” provoacăcelemaimulteadversităţi, darşiaceeaîn care, prinsuccesulpolemicilorei, prinadeziunealuiVasileAlecsandri, prindescoperirealuiMihaiEminescu, aureolaprestigiuluiîncepesă se formezeînjurulei.
7. Adouaetapăa “Junimii” dureaza din 1874 pana in anul 1885, candşedinţele din Iaşi se dublează cu cele din Bucureşti, îndiverselelocuinţe ale luiMaiorescuşiîncele din urmăînarmonioasacasă din stradaMercur, undeVasileAlecsandri a cititFântânaBlanduziei ,Despot-vodă; Caragiale a cititO noaptefurtunoasă, apăruteînaceeaşiperioadăînConvorbiriliterareîmpreună cu opereleluiVasileContaşiIon Creangă. Este perioada de desăvârşire a direcţieinoi. Înpaginilerevisteiaparoperelemarilorclasici: Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, precumşi ale altorpersonalităţi din primul rang înartă, ştiinţăşicultură. Este perioada de glorieabsolută a revistei.
8. A treiaetapănumităşi “etapabucureşteană”, a avut loc în perioada1885-1944, o perioadămailungăşilipsită de omogenitate. Transferată la Bucureşti, revistaîşischimbăîn mare măsurăprofilul, predominândcercetărileistoriceşifilozofice.
12. A absolvitgimnaziul la Berlin (1850) urmândFacultatea de DreptsiŞtiinţePolitice din cadrulUniversităţii din Bonn . Înanul 1862 revine la Iaşişicontribuie la punereabazeisocietăţiiJunimea (primăvaraanului 1864).
13. Adept al ideilor "junimiste" s-a remarcat ca unuldintrefruntaşiiPartidului Conservator din aceaperioadă.
14. A fost ales înnumeroaserândurideputatşi senator înParlamentulRomâniei , iardupăplecareadomnitoruluiCuza a fost ales de douăoripreşedinte al Consiliului de Miniştri.
15.
16. A studiat la pensionulMalgouverne din oraşulIaşi, după care (din anul 1849) şi-a continuatstudiilesecundare, apoicelejuridice la Paris.
20. Şi-a făcutstudiileîn Germania . A fostprofesor la Facultatea de drept din Iaşişipreşedinte al AcademieiRomâne . Membrufondator al societăţiiJunimea a condustimp de peste 28 de anirevistaConvorbiriliterare .
27. Acesta a fost academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician şiscriitorromân, prim-ministru al Românieiîntre 1912 şi 1914 , ministru de interne, membrufondator al AcademieiRomâne , personalitateremarcabilă a Românieisfârşituluisecolului al XIX-lea şiînceputuluisecolului XX . Maiorescuesteautorulcelebreiteoriisociologice a formelorfără fond , bazaJunimismului politic şi "piatra de fundament" pe care s-au construitopereleluiMihaiEminescu , Ion Luca CaragialeşiIoanSlavici.
28.
29. Titu Maiorescu - Critice 1.”Iluzii pierdute-iacasemnultimpului in care traim.” 2.”Frumosul nu este o ideeteoretica , ci o ideeinvalitasiincorporata in forma sensibila , si de aceeacuvantul poetic trebuiesa-mi reproducaaceasta forma.” 3. “Pasiuneaeste o stare anormala a sufletuluiromanesc. Incordareasenzatiunilor , prin care se caracterizeaza, nu poateduramultfara a punesufletul in pericol, siterminareaei , in proportie cu naturaacestuiefect , constituietotdeauna o crizaintelectualasifizica, a careiscaravariaza de la plans la nebunie . Sirulfenomenelorpasiunii nu estedecatapropiereacrescandaspreaceacatastrofa.”
30. O cercetarecriticaasuprapoezieiromane de la 1867 1. Aceststudiupunebazeleesteticiiliterare. 2. Aici, TituMaiorescudefinestepoezia ca ideemanifestata in forma sensibila. 3. Celedouaconditii ale existenteiopereiartisticesunt: continutulsi forma. 4. Continutultrebuiesa fie alert, tensionatsiuimitor. 5. Forma trebuiesa se intemeiezepecuvinteconcretizatoaresipefiguri de stilsugestive. Studiulabordeazaprincipiileartei, pornind de la stadiul la care ajunseseliteraturaautohtona in 1867. Este un studiu de analizaasupraliteraturiiprin care criticuladuce in prim-plan exemplevaloroase. El definesteartaliterara ca ideemanifestata in forma sensibilasi face distinctiaintrestiinta (care exprimaadevarul) siarta (chematasaexprimefrumosul).
31. Comediile d-luiCaragiale este o lucrarescrisă de TituMaiorescu din dorinţa de a-l apărapeI. L. Caragiale de atacurile din presavremii care-l acuzau de imoralitate (datoratăprezenţeiuneilumi de joasăspeţăînpiesele sale: oameni "viţioşisauproşti", amornelegiuit etc.). Pornind de la constatareacătipurileşisituaţiile din sferatimpului, Maiorescuatrageatenţiacăartistulrecreeazărealitateadintr-o perspectivă ideal-artistică, fărăniciopreocuparepractică. Stratulsocial luat sub observaţie de Caragialeînacestecomediiestecel de jos, iaraspecteleprezentatesunttipice, există la toatălumea, autorul dramatic descoperindexistenţauneisocietăţiîntoatăveridicitateaei, "sub formeleuneispoieli de civilizaţieoccidentală, strecuratăîn mod precipitatpânăînacelstratşitransformatăîntr-o adevăratăcaricatură a cultureimoderne." Tipologiapersonajeloreste, de asemenea, diversă, caracterizată cu o intuiţieşi o fervoarecritică de-a dreptulremarcabile. Înstudiulsău, Maiorescuprecizeazăfaptulcăsocietatea, împreună cu opiniapublică, considerădrepttrăsăturăcaracteristică a comediilorluiCaragialetrivialitatea, însăargumenteleşicomparaţiileadusepeparcursularticolului au întemeiatconcluziacăînlumeaartei nu poatefivorba de "trivial", cifiecarescriitor are dreptulsăuliterarincontestabil.
32. Eminescu şi poeziile lui este un studiu de TituMaiorescu. A fostpublicatînanul 1889, anulmorţiiluiEminescu, şieste prima lucrare de exegeză (analiză / interpretare) a opereieminesciene. Aşadar, Maiorescudevineprimuleminescolog (cercetătorşicuceritor al opereieminesciene). Aşa cum aratăşititlul, studiulcuprindedouăpărţi: prima parte se referă la viaţapoetului, (vizează „omul” Eminescu), întimpce a douacuprinde o analiză a opereiacestuia („poeziilelui”). Înparteaîntâi, criticulfixeazăsumarcâteva date din biografialuiEminescu, arătândcăacesta s-a născut la Botoşani, a studiat la Cernăuţi, Vienaşi Berlin, a fost inspector şcolar, bibliotecar; a muritîn 1889.
33. MaiorescuîncearcăsădezlegemisterulboliiluiEminescu. El nu admiteideeapotrivitcăreiaboala de care a suferitEminescu (nebunia) arfifostdeclanşată de sărăcieşiaratăcă ea a fostmoştenităereditar (doifraţiaiacestuia s-au sinucisdupăceînnebuniseră!). Considerăcăviaţasaplină de excese (abuz de tutun, cafea; lecturileexcesive) a fost o consecinţă a acesteibolişi nu factorul care a cauzat-o. Face un portret spiritual al luiEminescu, evidenţiindu-i ca trăsăturidefinitoriiinteligenţa, memoriaextraordinară (capacitatea de a reţine un volumimens de cunoştinţe), culturaexcepţională (cunoscător al filosofiei, al credinţelorreligioase; pasionat de marilescrieri ale lumii), setea de cunoaştere (interesul constant pentrunou, pentruteoriileştiinţifice, economice, filosofice etc.), modestia (refuzulpremiilorşi al gloriei; simplitateape care o dovedeşteîndiscuţia cu reginaRomâniei, Carmen Sylva). AfirmăcăbiografialuiEminescu se apropie de cea a geniului romantic: inteligent, visător, însetat de cunoaştere, darnefericitîn plan familial, neînţeles de societate.
34. Beţie de cuvinte în"RevistaContimporană" este un studiusubintitulat“Studiu de patologieliterară”, scris de TituMaiorescuîn 1873, în care satirizeazăfrazasupraîncărcatăşi, prinaceasta, confuză, numindboala de care suferăflecarul“lipsă de idei”. Beţia de cuvinte are ca referinţălimbacultăromâneascăşi, maistrâns, cea a jurnaliştilorşiscriitorilor.