TITU MAIORESCU
Titu Maiorescu s-a nascut la Craiova pe data de  15 februarie 1840.
A fost academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician şi scriitor român, prim-ministru al României între  1912  şi  1914 , ministru de interne, membru fondator al  Academiei Române , personalitate remarcabilă a României sfârşitului  secolului al XIX-lea  şi începutului  secolului XX .
Studiaza la Viena, unde traieste printre fii de nobili, el singur aproape sarac, sustinut baneste de B. D. Stirbei.  La 19 ani isi ia doctoratul in filosofie in Germania si apoi licenta in drept la Paris.
Întors în ţară la sfârşitul lui  1861 , Titu Maiorescu este dornic să contribuie din toate puterile la înscrierea statului recent format în urma Unirii din  1859  pe făgaşul unei vieţi culturale şi politice de nivel european.
Titu Maiorescu va cunoaşte la vârsta tinereţii o ascensiune vertiginoasă, greu sau aproape imposibil de conceput mai târziu: profesor universitar (la  Iaşi ) la 22 de ani, decan la 23 şi rector la aceeaşi vârstă, academician (membru al  Societăţii Academice Române ) la 27 de ani, deputat la 30, ministru la 34 de ani.
Această ascensiune n-a fost mereu lină şi nici scutită de grele încercări, precum procesul care i-a fost intentat în urma calomniilor aduse de adversarii săi politici, care atrăseseră şi suspendarea lui din toate funcţiile în  1864 , până când verdictul de achitare din anul următor avea să dovedească netemeinicia acuzaţiilor îndreptate împotriva lui.
Titu Maiorescu a fost o personalitate impunatoare a societatii “Junimea”, participand la infiintarea sa alaturi de  I. Negruzzi ,  Petre P. Carp ,  V. Pogor  şi  Th.Rosetti . A avut preocupari multiple  in ceea ce priveste literatura si limba romana.
Deşi perioada care a urmat Unirii din  1859  a reprezentat o epocă de împlinire a idealurilor paşoptiste, totuşi unele accente se schimbaseră, condiţiile erau altele decât pe vremea tinereţii romantice a lui  Heliade Rădulescu ,  Alecsandri  sau  Bălcescu . Maiorescu reprezintă noua generaţie, junimistă, cu o nouă concepţie asupra vieţii sociale şi culturale româneşti
Pe planul ideologiei politice, Maiorescu este un conservator, adept al unei evoluţii naturale, organice şi temeinic pregătite, adversar al  „formelor fără fond“ , al căror rechizitoriu îl face în articolul din  1868 ,  În contra direcţiei de astăzi în cultura română , în care condamnă introducerea unor instituţii imitate după cele occidentale şi cărora nu le corespundea un fond adecvat în mentalitatea, creaţia şi nivelul de cultură al poporului român..
In cadrul literaturii a fost atat critic cultural, cat si literar. In calitate de critic cultural, Titu Maiorescu directioneaza atat limba si literatura, cat si civilizatia prin lucrarile sale.  Pleda pentru autonomia esteticului, care se referea la faptul ca frumosul in arta nu depinde de categorii exterioare acesteia, ci de propriile sale legi. Aceasta atitudine este binevenita intr-o perioada in care literatura era confundata cu istoria sau politica.
Cea mai importanta lucrare este “ O cercetare critica asupra poeziei de la 1867”,  prin care delimiteaza poezia de stiinta. El arata ca poezia nu-si gaseste “materialul” in natura, precum celelalte arte, ci se creeaza din cuvant. Acesta trebuie sa raspunda la anumite conditii pentru a destepta “imagini sensibile in fantazia auditoriului”. Lucrarea este structurata in doua parti: “Conditiunea materiala a poeziei” si “Conditiunea ideala a poeziei”.
Titu Maiorescu a avut preocupari vaste, acoperind multe domenii. Este autor de idei, cu un stil original, caracterizat prin spirit polemic, academic si ironic. De asemenea este primul critic literar si cultural, el directionand cultura in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Sub egida lui, s-a creat literatura marilor clasici. A stiut sa apecieze adevarata valoare a contemporanilor. A atras atentia asupra raportului cantitate-calitate, inclinand spre al doilea termen.  Toate aceste mari realizari eclipseaza defectele celui ce a fost Titu Maiorescu.
Realizat de haidautu patricia

Titu Maiorescu

  • 1.
  • 2.
    Titu Maiorescu s-anascut la Craiova pe data de 15 februarie 1840.
  • 3.
    A fost academician,avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician şi scriitor român, prim-ministru al României între 1912 şi 1914 , ministru de interne, membru fondator al Academiei Române , personalitate remarcabilă a României sfârşitului secolului al XIX-lea şi începutului secolului XX .
  • 4.
    Studiaza la Viena,unde traieste printre fii de nobili, el singur aproape sarac, sustinut baneste de B. D. Stirbei. La 19 ani isi ia doctoratul in filosofie in Germania si apoi licenta in drept la Paris.
  • 5.
    Întors în ţarăla sfârşitul lui 1861 , Titu Maiorescu este dornic să contribuie din toate puterile la înscrierea statului recent format în urma Unirii din 1859 pe făgaşul unei vieţi culturale şi politice de nivel european.
  • 6.
    Titu Maiorescu vacunoaşte la vârsta tinereţii o ascensiune vertiginoasă, greu sau aproape imposibil de conceput mai târziu: profesor universitar (la Iaşi ) la 22 de ani, decan la 23 şi rector la aceeaşi vârstă, academician (membru al Societăţii Academice Române ) la 27 de ani, deputat la 30, ministru la 34 de ani.
  • 7.
    Această ascensiune n-afost mereu lină şi nici scutită de grele încercări, precum procesul care i-a fost intentat în urma calomniilor aduse de adversarii săi politici, care atrăseseră şi suspendarea lui din toate funcţiile în 1864 , până când verdictul de achitare din anul următor avea să dovedească netemeinicia acuzaţiilor îndreptate împotriva lui.
  • 8.
    Titu Maiorescu afost o personalitate impunatoare a societatii “Junimea”, participand la infiintarea sa alaturi de I. Negruzzi , Petre P. Carp , V. Pogor şi Th.Rosetti . A avut preocupari multiple in ceea ce priveste literatura si limba romana.
  • 9.
    Deşi perioada carea urmat Unirii din 1859 a reprezentat o epocă de împlinire a idealurilor paşoptiste, totuşi unele accente se schimbaseră, condiţiile erau altele decât pe vremea tinereţii romantice a lui Heliade Rădulescu , Alecsandri sau Bălcescu . Maiorescu reprezintă noua generaţie, junimistă, cu o nouă concepţie asupra vieţii sociale şi culturale româneşti
  • 10.
    Pe planul ideologieipolitice, Maiorescu este un conservator, adept al unei evoluţii naturale, organice şi temeinic pregătite, adversar al „formelor fără fond“ , al căror rechizitoriu îl face în articolul din 1868 , În contra direcţiei de astăzi în cultura română , în care condamnă introducerea unor instituţii imitate după cele occidentale şi cărora nu le corespundea un fond adecvat în mentalitatea, creaţia şi nivelul de cultură al poporului român..
  • 11.
    In cadrul literaturiia fost atat critic cultural, cat si literar. In calitate de critic cultural, Titu Maiorescu directioneaza atat limba si literatura, cat si civilizatia prin lucrarile sale. Pleda pentru autonomia esteticului, care se referea la faptul ca frumosul in arta nu depinde de categorii exterioare acesteia, ci de propriile sale legi. Aceasta atitudine este binevenita intr-o perioada in care literatura era confundata cu istoria sau politica.
  • 12.
    Cea mai importantalucrare este “ O cercetare critica asupra poeziei de la 1867”, prin care delimiteaza poezia de stiinta. El arata ca poezia nu-si gaseste “materialul” in natura, precum celelalte arte, ci se creeaza din cuvant. Acesta trebuie sa raspunda la anumite conditii pentru a destepta “imagini sensibile in fantazia auditoriului”. Lucrarea este structurata in doua parti: “Conditiunea materiala a poeziei” si “Conditiunea ideala a poeziei”.
  • 13.
    Titu Maiorescu aavut preocupari vaste, acoperind multe domenii. Este autor de idei, cu un stil original, caracterizat prin spirit polemic, academic si ironic. De asemenea este primul critic literar si cultural, el directionand cultura in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Sub egida lui, s-a creat literatura marilor clasici. A stiut sa apecieze adevarata valoare a contemporanilor. A atras atentia asupra raportului cantitate-calitate, inclinand spre al doilea termen. Toate aceste mari realizari eclipseaza defectele celui ce a fost Titu Maiorescu.
  • 14.