SlideShare a Scribd company logo
1 of 43
Fibroblastul
•
•
•
•
•
•
•
•
•

Cea mai frecventă
În toate ţesuturile conjunctive
Origine: celule mezenchimale şi
fibroblaste preexistente
Activă sintetic
Formă: alungită sau stelată
Nucleu: eucromatic, 1-2 nucleoli
Citoplasmă: slab bazofilă cu
multe organite, precursori ai
colagenului
Prelungiri: groase, puţin
ramificate
Receptori membranari: insulină,
factori de creştere, lipoproteine
Fibrocitul
• Mai mic decît
fibroblastul
• Alungit, fuziform
• Nucleu heterocromatic
• Citoplasmă acidofilă cu
puţine organite
• Prelungiri rare şi scurte
• Mai puţin sau deloc
activ în sinteză
• Poate redeveni
fibroblast
Macrofagul
•
•

•
•
•
•

Celulă cu funcţie fagocitară
Origine: monocite sanguine,
circulă 60-72 ore în sînge,
trec în ţesutul conjunctiv şi
se diferenţiază în macrofage
Durată de viaţă: căteva luni
Autoreplicare locală
Localizare: stroma
organelor parenchimatoase
Pot forma celule gigante
multinucleate (20-100
nuclei)
Sistemul mononuclear-macrofagic
Totalitatea celulelor cu funcţie fagocitară din
organism, care derivă din monocitele
circulante
•
•
•
•
•
•
•

Monocit sanguin
Monocit tisular
Macrofagul conjunctiv
Macrofagul alveolar (“celula prăfoasă”)
Celula Kupffer (ficat)
Microglia (sistemul nervos central)
Osteoclastul (ţesutul osos)
Funcţiile macrofagului
• Apărare: fagocitarea specifică sau nespecifică a particulelor
străine
• Fagocitoza specifică: mediată de IgG, IgM şi C3
• Participarea în reacţiile imune: sinteza de monokine,
interferon, lizozim, fracţiuni ale complementului
• Păstrează antigeni în citoplasmă perioade îndelungate (bacil
Koch)
• Degradarea pigmenţilor biliari, acumulare de pigment
melanic, hemosiderinic şi lipide
• Mobilitate limitată la ţesutul conjunctiv
• Degenerare locală, depozitare în spaţiile “inerte” sau
eliminate
Mastocitul
• Localizare: perivascular, ţesutul conjunctiv dintre fibrele
musculare; rar intraepitelial, excepţional în ţesutul
nervos
• Număr foarte mare de mastocite: ţesutul conjunctiv al
tubului digestiv, sistemul respirator, sistemul urogenital, piele
• Populaţie celulară heterogenă funcţional
• Origine dublă: mezenchimală şi medulară
 Mezenchimale – interleukin 3 independente
(mastocite asociate mucoaselor)
 Medulare – interleukin 3 dependente (mastocite
asociate ţesutului conjunctiv)
Morfologie

• dimensiuni: 5 - 25μ
• formă: rotundă sau ovalară
• nucleu: central, heterocromatic
• citoplasma: numeroase granulaţii
specifice, rotunde, egale, cu
dublă membrană
• membrana: prelungiri scurte,
groase şi neramificate, conţine
receptori pentru IgE
Plasmocitul
• Origine: din limfocit B
• Formă: ovalară
• Nucleu: excentric,
hipercrom, fără nucleol
• Citoplasmă: bazofilă,
excepţie zona
paranucleară (Golgi)
• ME: Rer
• Funcţie: sinteza de
anticorpi
Adipocitul
• Celulă care stochează
lipide
• Localizare
 Ţesutul adipos
 Ţesut conjunctiv lax
 Membrane seroase

• Tipuri de adipocite
 Alb-galben sau unilocular
 Brun sau multilocular
Masson

Caractere morfologice
• rotund, oval sau poliedic
• 50-150μ diametru
• o singură globulă lipidică
• ocupă cea mai mare parte
a citoplasmei
• nucleu aplatizat, situat
periferic, hipercrom
• citoplasmă subţire, S100
pozitivă
S100
MB
Componente organice ale substanţei
intercelulare
• Glicozaminoglicani
– Acid hialuronic
– Heparină şi heparan sulfat
– Condroitin-sulfaţi
– Dermatan sulfat şi keratan
sulfat
• Glicoproteine structurale
– Fibronectine şi
condronectine
– Laminina
– Glicoproteina 115

Funcţii
• Suport mecanic pentru
celule şi fibre
• Nutritiv
• Difuzia metaboliţilor şi
cataboliţilor
• Apărare: difuzia anticorpilor
şi deplasarea celulelor mobile
• Funcţie plastică: se
adaptează la modificările
vasculare şi epiteliale
Fibrele de colagen
•
•
•
•

Cele mai numeroase
Groase, lungi, sinuoase
Polifibrilare
Neramificate,
neanastomozate
• Formează fascicule
• Durată de viaţă
dependentă de tipul
ţesutului (5 şi 300 de zile)
• Degradate de colagenază

MORFOGENEZA
Procolagen
Tropocolagen
Microfibrile
Fibrile (periodicitate 64 nm)
Fibre polifibrilare
Fibrele de reticulină
• Sinteza precursorilor: fibroblast, celula reticulară, celula
Schwann, celula musculară netedă
• Subţiri, ramificate, monofibrilare, anastomozate, formează
reţele de susţinere; nu formează fascicule
• Identificate cu tipul III de colagen
• Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei
• Identificare: impregnare argentică, PAS pozitive
• Localizare: stroma glandelor exocrine şi endocrine, organe
limfopoetice, plămîn, peretele vaselor sanguine, lamina
propria a mucoaselor, rinichi
• Facilitează schimburile bidirecţionale rapide de substanţe
Fibrele elastice
• Localizare: ţesuturi cu capacitate de distensie
reversibilă
• Funcţii: adaptare mecanică şi menţinerea
homeostaziei
• Constituent de bază: elastina (scleroproteină care
are mai puţină hidroxiprolină şi mai multă valină
decît colagenul)
• Monofibrilare, ramificate şi anastomozate: reţele
• Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei, variabilă de la
o fibră la alta
• Numeroase: vase sanguine, plămîn, ligamentele
coloanei vertebrale, derm
Ţesut conjunctiv dens neordonat (dermul pielii)
Ţesut conjunctiv fibros dens ordonat (tendon)
Ţesut reticular în ganglionul limfatic

More Related Content

What's hot

103917150 tesuturile-conjunctive
103917150 tesuturile-conjunctive103917150 tesuturile-conjunctive
103917150 tesuturile-conjunctiveCorneliu Vlas
 
Anatomie Topografică: Membrele inferioare
Anatomie Topografică: Membrele inferioareAnatomie Topografică: Membrele inferioare
Anatomie Topografică: Membrele inferioareVyacheslav Moshin Jr
 
Sistemul limbic atlas de neuroanatomie
Sistemul limbic   atlas de neuroanatomieSistemul limbic   atlas de neuroanatomie
Sistemul limbic atlas de neuroanatomieCorina Chirila
 
Difraksioni i drites
Difraksioni i dritesDifraksioni i drites
Difraksioni i dritesFortesa Hoti
 
analizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibularanalizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibularsimonacadare
 
Anatomia aparatului respirator
Anatomia aparatului respiratorAnatomia aparatului respirator
Anatomia aparatului respiratorTraian Mihaescu
 
Fiziologia muschilor - Dr. Dana Zaha
Fiziologia muschilor - Dr. Dana ZahaFiziologia muschilor - Dr. Dana Zaha
Fiziologia muschilor - Dr. Dana ZahaVladut George Laslau
 
hidrații de carbon.pdf
hidrații de carbon.pdfhidrații de carbon.pdf
hidrații de carbon.pdfCiubreiAna
 
Skeleton thoracis
Skeleton thoracisSkeleton thoracis
Skeleton thoracisAu Medu
 
Anatomia topografica a plaminului 1
Anatomia topografica a plaminului 1Anatomia topografica a plaminului 1
Anatomia topografica a plaminului 1Traian Mihaescu
 
Afectiunile sistemului circulator
Afectiunile sistemului circulatorAfectiunile sistemului circulator
Afectiunile sistemului circulatorMocanu Alexa
 
Modele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.ppt
Modele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.pptModele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.ppt
Modele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.pptRuxandra Radu
 

What's hot (20)

103917150 tesuturile-conjunctive
103917150 tesuturile-conjunctive103917150 tesuturile-conjunctive
103917150 tesuturile-conjunctive
 
Anatomie Topografică: Membrele inferioare
Anatomie Topografică: Membrele inferioareAnatomie Topografică: Membrele inferioare
Anatomie Topografică: Membrele inferioare
 
Epitelial 1
Epitelial 1Epitelial 1
Epitelial 1
 
Compartimente.pptx
Compartimente.pptxCompartimente.pptx
Compartimente.pptx
 
Sistemul limbic atlas de neuroanatomie
Sistemul limbic   atlas de neuroanatomieSistemul limbic   atlas de neuroanatomie
Sistemul limbic atlas de neuroanatomie
 
Difraksioni i drites
Difraksioni i dritesDifraksioni i drites
Difraksioni i drites
 
analizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibularanalizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibular
 
Fiziologie: Excreția renală
Fiziologie: Excreția renalăFiziologie: Excreția renală
Fiziologie: Excreția renală
 
Anatomia aparatului respirator
Anatomia aparatului respiratorAnatomia aparatului respirator
Anatomia aparatului respirator
 
Fiziologia muschilor - Dr. Dana Zaha
Fiziologia muschilor - Dr. Dana ZahaFiziologia muschilor - Dr. Dana Zaha
Fiziologia muschilor - Dr. Dana Zaha
 
hidrații de carbon.pdf
hidrații de carbon.pdfhidrații de carbon.pdf
hidrații de carbon.pdf
 
97693374-ECG-Curs-Aritmii.ppt
97693374-ECG-Curs-Aritmii.ppt97693374-ECG-Curs-Aritmii.ppt
97693374-ECG-Curs-Aritmii.ppt
 
Skeleton thoracis
Skeleton thoracisSkeleton thoracis
Skeleton thoracis
 
Anatomia topografica a plaminului 1
Anatomia topografica a plaminului 1Anatomia topografica a plaminului 1
Anatomia topografica a plaminului 1
 
Curs nr. 6
Curs nr. 6Curs nr. 6
Curs nr. 6
 
Afectiunile sistemului circulator
Afectiunile sistemului circulatorAfectiunile sistemului circulator
Afectiunile sistemului circulator
 
Curs 1 stoma rom
Curs 1 stoma romCurs 1 stoma rom
Curs 1 stoma rom
 
Anatomie: Pleura
Anatomie: PleuraAnatomie: Pleura
Anatomie: Pleura
 
Lazarev diagnosticarea-karmei
Lazarev diagnosticarea-karmeiLazarev diagnosticarea-karmei
Lazarev diagnosticarea-karmei
 
Modele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.ppt
Modele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.pptModele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.ppt
Modele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.ppt
 

Similar to Conjunctiv2

Similar to Conjunctiv2 (7)

Conjunctiv2
Conjunctiv2Conjunctiv2
Conjunctiv2
 
Conjunctiv
ConjunctivConjunctiv
Conjunctiv
 
Epiteliie rom
Epiteliie romEpiteliie rom
Epiteliie rom
 
3_celula.pptx
3_celula.pptx3_celula.pptx
3_celula.pptx
 
Celula eucariota
Celula eucariotaCelula eucariota
Celula eucariota
 
05 fise sinteza biologie vegetala si animala 2012
05 fise sinteza biologie vegetala si animala 201205 fise sinteza biologie vegetala si animala 2012
05 fise sinteza biologie vegetala si animala 2012
 
Scheletale
ScheletaleScheletale
Scheletale
 

Conjunctiv2

  • 1.
  • 2.
  • 3.
  • 4.
  • 5. Fibroblastul • • • • • • • • • Cea mai frecventă În toate ţesuturile conjunctive Origine: celule mezenchimale şi fibroblaste preexistente Activă sintetic Formă: alungită sau stelată Nucleu: eucromatic, 1-2 nucleoli Citoplasmă: slab bazofilă cu multe organite, precursori ai colagenului Prelungiri: groase, puţin ramificate Receptori membranari: insulină, factori de creştere, lipoproteine
  • 6.
  • 7. Fibrocitul • Mai mic decît fibroblastul • Alungit, fuziform • Nucleu heterocromatic • Citoplasmă acidofilă cu puţine organite • Prelungiri rare şi scurte • Mai puţin sau deloc activ în sinteză • Poate redeveni fibroblast
  • 8.
  • 9. Macrofagul • • • • • • Celulă cu funcţie fagocitară Origine: monocite sanguine, circulă 60-72 ore în sînge, trec în ţesutul conjunctiv şi se diferenţiază în macrofage Durată de viaţă: căteva luni Autoreplicare locală Localizare: stroma organelor parenchimatoase Pot forma celule gigante multinucleate (20-100 nuclei)
  • 10.
  • 11. Sistemul mononuclear-macrofagic Totalitatea celulelor cu funcţie fagocitară din organism, care derivă din monocitele circulante • • • • • • • Monocit sanguin Monocit tisular Macrofagul conjunctiv Macrofagul alveolar (“celula prăfoasă”) Celula Kupffer (ficat) Microglia (sistemul nervos central) Osteoclastul (ţesutul osos)
  • 12. Funcţiile macrofagului • Apărare: fagocitarea specifică sau nespecifică a particulelor străine • Fagocitoza specifică: mediată de IgG, IgM şi C3 • Participarea în reacţiile imune: sinteza de monokine, interferon, lizozim, fracţiuni ale complementului • Păstrează antigeni în citoplasmă perioade îndelungate (bacil Koch) • Degradarea pigmenţilor biliari, acumulare de pigment melanic, hemosiderinic şi lipide • Mobilitate limitată la ţesutul conjunctiv • Degenerare locală, depozitare în spaţiile “inerte” sau eliminate
  • 13. Mastocitul • Localizare: perivascular, ţesutul conjunctiv dintre fibrele musculare; rar intraepitelial, excepţional în ţesutul nervos • Număr foarte mare de mastocite: ţesutul conjunctiv al tubului digestiv, sistemul respirator, sistemul urogenital, piele • Populaţie celulară heterogenă funcţional • Origine dublă: mezenchimală şi medulară  Mezenchimale – interleukin 3 independente (mastocite asociate mucoaselor)  Medulare – interleukin 3 dependente (mastocite asociate ţesutului conjunctiv)
  • 14. Morfologie • dimensiuni: 5 - 25μ • formă: rotundă sau ovalară • nucleu: central, heterocromatic • citoplasma: numeroase granulaţii specifice, rotunde, egale, cu dublă membrană • membrana: prelungiri scurte, groase şi neramificate, conţine receptori pentru IgE
  • 15. Plasmocitul • Origine: din limfocit B • Formă: ovalară • Nucleu: excentric, hipercrom, fără nucleol • Citoplasmă: bazofilă, excepţie zona paranucleară (Golgi) • ME: Rer • Funcţie: sinteza de anticorpi
  • 16.
  • 17. Adipocitul • Celulă care stochează lipide • Localizare  Ţesutul adipos  Ţesut conjunctiv lax  Membrane seroase • Tipuri de adipocite  Alb-galben sau unilocular  Brun sau multilocular
  • 18. Masson Caractere morfologice • rotund, oval sau poliedic • 50-150μ diametru • o singură globulă lipidică • ocupă cea mai mare parte a citoplasmei • nucleu aplatizat, situat periferic, hipercrom • citoplasmă subţire, S100 pozitivă S100
  • 19.
  • 20. MB
  • 21. Componente organice ale substanţei intercelulare • Glicozaminoglicani – Acid hialuronic – Heparină şi heparan sulfat – Condroitin-sulfaţi – Dermatan sulfat şi keratan sulfat • Glicoproteine structurale – Fibronectine şi condronectine – Laminina – Glicoproteina 115 Funcţii • Suport mecanic pentru celule şi fibre • Nutritiv • Difuzia metaboliţilor şi cataboliţilor • Apărare: difuzia anticorpilor şi deplasarea celulelor mobile • Funcţie plastică: se adaptează la modificările vasculare şi epiteliale
  • 22.
  • 23. Fibrele de colagen • • • • Cele mai numeroase Groase, lungi, sinuoase Polifibrilare Neramificate, neanastomozate • Formează fascicule • Durată de viaţă dependentă de tipul ţesutului (5 şi 300 de zile) • Degradate de colagenază MORFOGENEZA Procolagen Tropocolagen Microfibrile Fibrile (periodicitate 64 nm) Fibre polifibrilare
  • 24. Fibrele de reticulină • Sinteza precursorilor: fibroblast, celula reticulară, celula Schwann, celula musculară netedă • Subţiri, ramificate, monofibrilare, anastomozate, formează reţele de susţinere; nu formează fascicule • Identificate cu tipul III de colagen • Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei • Identificare: impregnare argentică, PAS pozitive • Localizare: stroma glandelor exocrine şi endocrine, organe limfopoetice, plămîn, peretele vaselor sanguine, lamina propria a mucoaselor, rinichi • Facilitează schimburile bidirecţionale rapide de substanţe
  • 25. Fibrele elastice • Localizare: ţesuturi cu capacitate de distensie reversibilă • Funcţii: adaptare mecanică şi menţinerea homeostaziei • Constituent de bază: elastina (scleroproteină care are mai puţină hidroxiprolină şi mai multă valină decît colagenul) • Monofibrilare, ramificate şi anastomozate: reţele • Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei, variabilă de la o fibră la alta • Numeroase: vase sanguine, plămîn, ligamentele coloanei vertebrale, derm
  • 26.
  • 27.
  • 28.
  • 29.
  • 30.
  • 31.
  • 32.
  • 33.
  • 34.
  • 35.
  • 36.
  • 37.
  • 38. Ţesut conjunctiv dens neordonat (dermul pielii)
  • 39.
  • 40.
  • 41. Ţesut conjunctiv fibros dens ordonat (tendon)
  • 42.
  • 43. Ţesut reticular în ganglionul limfatic