2. Componente şi funcţii
Matricea extracelulară
Celulele ţesutului osos
Osteoprogenitoare
Osteoblastele
Osteocitele
Osteoclastele
Funcţii
Rezistenţă mecanică
Metabolică (rezervor pentru
săruri de calciu)
11/26/13
3. Structura ţesutului osos
Unitatea morfologică de
bază: lamela osoasă
Conţine celule şi matrice
Tipuri
OM
OI
Compact sau haversian
Spongios sau trabecular
Variante
Imatur sau primar: fibre
colagene aranjate
dezordonat
Matur sau secundar
(lamelar) fibre colagene
dispuse ordonat
11/26/13
OI
OM
6. Celulele ţesutului osos
Proprii
Osteoprogenitoare
Osteoblaste
Osteocite
Origine medulară
osteoclastele
Celulele osteoprogenitoare
Suprafeţe osoase
Se pot transforma în
osteoblaste
Ovoidale, turtite, cu puţine
organite nespecifice
11/26/13
Celule osteoprogenitoare
7. Osteoblastele
Celule diferenţiate care secretă matrice osoasă
Origine: celule osteoprogenitoare
Morfologie
Poliedrice sau cuboidale, prelungiri scurte
Nucleu central, eucromatic, cu nucleol
Citoplasmă bazofilă cu numeroase organite şi
incluziuni
Funcţii
Sintetizează oseină, colagen I şi proteine noncolagene
Receptori pentru parathormon (secretă o substanţă care
activează osteoclastele)
11/26/13
23. Organizare ultrastructurală
Pol activ, de resorbţie: în contact cu suprafaţa
osoasă
Numeroşi microvili: implicaţi în endocitoză
Citoplasma de sub microvili: numeroase filamente
contractile: deplasările celulei (zona “clară”)
Zona veziculară: lizozomi cu hidrolaze acide
Incluziuni de colagen degenerat şi cristale de
hidroxiapatită
Nucleii şi organitele nespecifice: la polul opus
suprafeţei de contact (polarizare funcţională)
11/26/13
26. Funcţiile osteoclastului
Resorbţia şi remodelarea ţesutului osos
Maximă în osteogeneză şi repararea fracturilor
Enzimele lizozomale: realizează mediu acid
Secretorie
Mobilitate la nivelul suprafeţelor osoase prin filamentele
contractile
Stimulate de secreţia osteoblastelor
Receptor membranar pentru calcitonină, care îi blochează
funcţia resorbtivă
Durată lungă de viaţă şi activitate intermitentă
Resorbţia incompletă aberantă de ţesut osos: osteopetroză
11/26/13
27. Matricea extracelulară (acidofilă)
• sintetizată de osteoblaste şi osteocite formatoare
• substanţe organice şi anorganice
• substanţele organice
• colagen de tip I, glicozaminoglicani
• proteine non-colagene
• osteonectină, osteopontină, osteocalcină
• substanţe anorganice
• săruri de calciu şi fosfor depuse de-a lungul
fibrelor colagene (cristale de hidroxiapatită)
• apă, electroliţi
• osteomalacie
• conţinutul în săruri minerale se reduce la 35%
11/26/13
31. Ţesutul osos compact
(haversian)
Localizare: diafiza oaselor lungi, corticala oaselor
scurte şi late
Format din lamele osoase dispuse ordonat
Sistem haversian (osteonul) centrat de canal, structura
de maximă rezistenţă
Sistem interstiţial, lamele necentrate de canal,
solidarizează osteoanele
Sistem cisrcumferenţial intern: lamele osoase lungi,
paralele cu suprafaţa internă
Sistem circumferenţial extern: lamele osoase paralele
cu suprafaţa externă
11/26/13
32. Sistemul Havers osteonul
Unitatea morfofuncţională a
osului compact
Paralel cu axul mare al
osului
Formă cilindrică (de
coloană)
Componente
Lamele osoase concentrice
Canal osteonal, cu ţesut
conjunctiv şi vase sanguine
Canalele osteoanelor vecine
sunt interconectate prin canale
oblice (Volkmann)
11/26/13
40. Ţesutul osos spongios
Format din trabeculi osoşi
ramificaţi
Localizare: epifizele oaselor
lungi şi zona centrală a
oaselor scurte şi late
Formează compartimente
pentru măduva hematogenă
Trabeculii: formă, grosime
şi orientare variabile
Excepţional conţin osteoane
11/26/13
41. Osul ca organ
Periost
Suprafaţa externă
Ţesut conjunctiv dens
Conţine osteoprogenitoare
Endost
Suprafaţa internă
Un strat de celule osteoprogenitoare
Ţesut osos compact (periferic)
Ţesut osos spongios (central)
Cartilaj articular (epifize)
Măduvă osoasă
11/26/13
45. Tipuri de măduvă osoasă
Roşie osteogenă
Osteogeneză, ţesut reticular, osteoprogenitoare şi vase sanguine
Roşie hematogenă
Oase late, scurte, vertebre: formează elemente figurate
Ţesut reticular, mieloid şi vase sanguine
Galbenă
În cavitatea diafizară a oaselor lungi
Reversibilă hematogen (fracturi, anemii)
Cenuşie fibrilară
La vîrstnici, fibre conjunctive, rare celule, ireversibilă hematogen
Gelatinoasă
Numai în condiţii patologice
Tuberculoză, tumori maligne
11/26/13
46. Nutriţie şi inervaţie
Nutriţia
Ramuri arteriale din periost
Capilare în canalele oblice
şi osteonale, apoi ajung la
măduvă
Inervaţia
Fibre nervoase amielinice
Pătrund în canalele oblice şi
osteonale
Rol vasomotor şi trofic
Terminaţii încapsulate
(corpusculi senzitivi)
11/26/13
47. Osteogeneza
Procesul de formare a
ţesutului osos
Intramembranoasă: pe
model de ţesut conjunctiv
(oase late)
Endocondrală: pe model
de cartilaj hialin (schelet
axial şi extremităţi)
Ambele: ţesut osos imatur
(temporar), apoi
secundar, lamelar
(definitiv)
11/26/13
48. Condiţiile osteogenezei
Prezenţa celulelor osteoprogenitoare
Vascularizaţie bogată: substanţe pentru sinteza
matricei extracelulare
Diferenţierea celulelor osteoprogenitoare în
osteoblaste, care sintetizează matrice preosoasă
(osteoid)
Mineralizarea matricei preosoase
Prezenţa osteoclastelor: modelarea şi remodelarea
osului nou-format
11/26/13
49. Osteogeneza
intramembranoasă
Modelul conjunctiv: ţesut mezenchimal
Celulele mezenchimale se condensează şi se tranformă în
osteoblaste
Osteoblastele sintetizează matrice şi o depun pericelular
Continuarea sintezei şi depunerii de matrice: celulele se
depărtează unele de altele, dar rămîn conectate prin
prelungiri
Osteoblastele se tranformă în osteocite
Ţesutul osos nou-format: creşte prin apoziţie
Ţesutul mezenchimal restant formează periostul
11/26/13
50. • primele trabecule osoase:
de-a lungul fibrelor de colagen
• între trabeculele osoase:
ţesut mezenchimal şi vase,
formează măduva osoasă
• la periferie: os compact
• oasele late: central os spongios,
periferic os compact
• oase care se formează prin
osificare de membrană:
- oasele cutiei craniene
- maxilarul superior
11/26/13
53. Osteogeneza endocondrală
Model de cartilaj hialin
Centrul primar de osificare: diafizar
Centrele secundare: epifizare (tardive)
Etape
Formarea modelului de cartilaj hialin
Formarea osului periostal şi diferenţierea periostului
Formarea centrului primar de osificare la mijlocul diafizei
Formarea mugurelui conjunctivo-vascular periostal
Celulele osteoprogenitoare periostale se diferenţiază în
osteoblaste, apar primele trabecule osoase
Resorbţie: formarea cavităţii medulare
Dezvoltarea longitudinală a diafizei: interstiţială
Formarea centrilor secundari epifizari
11/26/13
54. 1 – modelul de cartilaj
2 – osul periostal
3 – calcificarea matricei
cartilajului diafizar
4 – vasele şi ţesutul
conjunctiv invadează
cartilajul calcificat
5 – proliferare vasculară
în diafiză
6 şi 7 – centrul epifizar
proximal
8 – centrul epifizar distal
9 – dispare placa epifizară
distală
10 – încetarea creşterii
11/26/13
57. Creşterea oaselor în lungime
Continuă postnatal pînă la 18-20 ani
Bazată pe prezenţa cartilajului de creştere (la limita diafiză
– epifiză)
Discul de creştere: formează cartilaj spre epifiză şi ţesut
osos spre diafiză
Zonele cartilajului de creştere:
Zona cartilajului de rezervă
Zona de proliferare (cartilajul hiperplazic, grupe axiale)
Zona hipertrofică
Zona de calcificare a cartilajului
Zona de osificare
Zona de resorbţie
11/26/13
58. Os
Cartilaj calcificat
Cartilaj de rezervă
Proliferativă
Hipertrofică
Cartilaj calcificat
Resorbţie
Os
Osteoclast
11/26/13
Vas sanguin
Osteoblaste
63. Remodelarea
Transformarea osului imatur în matur
Orientarea osteoanelor în direcţia stimulului mecanic
Condiţii de apariţie
În viaţa intrauterină
Formarea de noi osteoane şi trabecule osoase la adult
Remodelarea continuă a osului spongios la adult
Etapele remodelării: con de resorbţie, canal de resorbţie,
canal osteonal, depunerea de matrice
Tipuri de remodelare: internă şi externă
Internă: formează noi osteoane
Remodelare în exces:
Externă: păstrează forma osului
osteoporoză
Remodelare deficitară:
microcefalie
11/26/13
