Colloquia professorum
TRADIŢIE ŞI INOVARE ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ. Ediţia a 3-a
Biblioteca Universitară contemporană: spaţii reale şi virtuale
Secţiunea: Oportunităţi şi servicii modernizate pentru utilizatori
COMUNICAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN MEDIUL UNIVERSITAR: PROFESORI
Modelele alternative de publicare pentru comunicarea ştiinţificăNatalia Cheradi
Sesiunea de comunicări: „Tehnologiile informaţionale în biblioteci: probleme cotidiene şi căi de soluţionare” organizată de către Comisia ABRM „Informatizare şi tehnologii informaţionale” în cadrul Conferinţei anuale ABRM cu genericul „Biblioteca mai mult decât biblioteca: integrare, inovare şi informaţie pentru toţi”.
dr. conf. Nelly ŢURCAN, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării
Modelele alternative de publicare pentru comunicarea ştiinţifică în Republica Moldova. Rezultatele studiului
ACCESUL DESCHIS - UN ELEMENT IMPORTANT DE OPTIMIZARE Natalia Cheradi
Conferinţa Ştiinţifică Internaţională “Competitivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii”, 28-29 septembrie 2012, organizată de Academia de Studii Economice din Moldova. Natalia Cheradi
Modelele alternative de publicare pentru comunicarea ştiinţificăNatalia Cheradi
Sesiunea de comunicări: „Tehnologiile informaţionale în biblioteci: probleme cotidiene şi căi de soluţionare” organizată de către Comisia ABRM „Informatizare şi tehnologii informaţionale” în cadrul Conferinţei anuale ABRM cu genericul „Biblioteca mai mult decât biblioteca: integrare, inovare şi informaţie pentru toţi”.
dr. conf. Nelly ŢURCAN, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării
Modelele alternative de publicare pentru comunicarea ştiinţifică în Republica Moldova. Rezultatele studiului
ACCESUL DESCHIS - UN ELEMENT IMPORTANT DE OPTIMIZARE Natalia Cheradi
Conferinţa Ştiinţifică Internaţională “Competitivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii”, 28-29 septembrie 2012, organizată de Academia de Studii Economice din Moldova. Natalia Cheradi
Master-Class „Repozitoriul instituţional: conceptualizare, conţinut, etape de constituire” Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, Chişinău, Republica Moldova, 13 decembrie 2010
Implementarea tehnologiilor inovaţionale de arhivare electronicăNatalia Cheradi
Sesiunea de comunicări: „Tehnologiile informaţionale în biblioteci: probleme cotidiene şi căi de soluţionare” organizată de către Comisia ABRM „Informatizare şi tehnologii informaţionale” în cadrul Conferinţei anuale ABRM cu genericul „Biblioteca mai mult decât biblioteca: integrare, inovare şi informaţie pentru toţi”.
Natalia CHERADI, director adjunct, Ana GUDIMA, şef serviciu, Biblioteca Ştiinţifică ASEM
Implementarea tehnologiilor inovaţionale de arhivare electronică în bibliotecile universitare
Tehnologiile web 2.0 în biblioteci: model de cercetare bibliografică de Lenuţa Ursachi este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire 3.0 Ne-adaptată.
Master-Class „Repozitoriul instituţional: conceptualizare, conţinut, etape de constituire” Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, Chişinău, Republica Moldova, 13 decembrie 2010
Cercetarea ştiinţifică la bibliotecă: surse de informare şi servicii de Lenuţa Ursachi este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire 3.0 Ne-adaptată.
Resurse, servicii, produse pentru utilizatori. Anul bibliologic 2018 Ediţia a XXVIII-a 27 martie 2019 [Resursă electronică] : Prezentare / Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ; realizare: Elena Harconiţa. – Bălţi, 2019.
Master-Class „Repozitoriul instituţional: conceptualizare, conţinut, etape de constituire” Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, Chişinău, Republica Moldova, 13 decembrie 2010
Implementarea tehnologiilor inovaţionale de arhivare electronicăNatalia Cheradi
Sesiunea de comunicări: „Tehnologiile informaţionale în biblioteci: probleme cotidiene şi căi de soluţionare” organizată de către Comisia ABRM „Informatizare şi tehnologii informaţionale” în cadrul Conferinţei anuale ABRM cu genericul „Biblioteca mai mult decât biblioteca: integrare, inovare şi informaţie pentru toţi”.
Natalia CHERADI, director adjunct, Ana GUDIMA, şef serviciu, Biblioteca Ştiinţifică ASEM
Implementarea tehnologiilor inovaţionale de arhivare electronică în bibliotecile universitare
Tehnologiile web 2.0 în biblioteci: model de cercetare bibliografică de Lenuţa Ursachi este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire 3.0 Ne-adaptată.
Master-Class „Repozitoriul instituţional: conceptualizare, conţinut, etape de constituire” Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, Chişinău, Republica Moldova, 13 decembrie 2010
Cercetarea ştiinţifică la bibliotecă: surse de informare şi servicii de Lenuţa Ursachi este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire 3.0 Ne-adaptată.
Resurse, servicii, produse pentru utilizatori. Anul bibliologic 2018 Ediţia a XXVIII-a 27 martie 2019 [Resursă electronică] : Prezentare / Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ; realizare: Elena Harconiţa. – Bălţi, 2019.
Este documento presenta una introducción al desarrollo de archivos documentales con DSpace. Explica que DSpace es una herramienta para crear y administrar repositorios digitales abiertos que protegen y facilitan el acceso a todo tipo de contenido digital. Además, muestra ejemplos de colecciones de DSpace, describe la estructura y metadatos de DSpace, y ofrece recomendaciones e instrucciones para la implementación de un repositorio digital con esta herramienta.
COLLOQUIA PROFESSORUM
Ediţia a V-a, cu genericul Tradiţie şi inovare în cercetarea ştiinţifică, Secţiunea: BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ ÎN SISTEMUL NECESITĂŢILOR INFORMAŢIONALE ALE STUDENŢILOR ŞI CADRELOR DIDACTICE, Bălți, 10 octombrie 2014
Topalo, Valentina. Resurse electronice pentru cercetare şi instruire [Resursă electronică] : Prezentare / Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ; realizare: Valentina Topalo. - Bălţi, 2020.
Articolul analizează opiniile managerilor universitari privind asigurarea necesităţilor informaţionale la Pedagogia şi Psihologia şcolii superioare prin intermediul sistemului SDC (servirea diferenţiată a conducerii) expuse în răspuns la întrebările unui chestionar cu 10 întrebări deschise.
COLLOQUIA PROFESSORUM
Ediţia a V-a, cu genericul Tradiţie şi inovare în cercetarea ştiinţifică, Secţiunea: BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ ÎN SISTEMUL NECESITĂŢILOR INFORMAŢIONALE ALE STUDENŢILOR ŞI CADRELOR DIDACTICE, Bălți, 10 octombrie 2014
În această cercetare, se descriu experiențele Bibliotecii Ştiinţifice USARB în utilizarea reţelelor sociale academice și modul cum cercetătorii USARB le pot folosi cel mai bine pentru a face cercetarea lor științifică în general mai accesibilă, extinzându-și aria dincolo de propriile rețele directe și comunicând ideile lor unor noi audiențe. În acest studiu, care este un exemplu de cercetare cantitativă, datele au fost colectate folosind tehnica sondajului.
Prezentul sondaj are scopul de a reliefa atitudinea și experiența cercetătorilor, masteranzilor şi doctoranzilor USARB privind solicitarea Reţelelor Sociale Academice (RSA). Obiectivul fiind publicarea, partajarea rezultatelor cercetării, augmentarea inteligibilității, creşterea ratingului internațional al USARB și rolul bibliotecarilor în acest demers.
Lecturi profesionale. Ecaterina Dmitric. Prezentare susținută în cadrul ședinței informativ metodologică cu genericul Bibliotecile și Ziua Națională a Lecturii (14 februarie 2023), 31 ianuarie 2023 cu participarea reprezentanților centrelor biblioteconomice naționale, departamentale și teritoriale, responsabili din cadrul Administrației Publice Locale din Republica Moldova
В статье дается определение культурного кода и интерпретация этого понятия известными филологами, культурологами и философами. Наблюдается интегрирование концепта «культурный код» в различные стороны культурной, научной и политической жизни, в том числе и в библиотековедение в связи с проблемой выживания библиотеки как социального института. Современная библиотека всецело способствует формированию национально-культурной идентичности учреждения, города, страны, рассматривая культурное богатство любого сообщества как неотъемлемую часть всемирного культурного достояния. Также рассматривается проблема применения культурного кода в сфере маркетинга, в том числе и библиотечного.
Din 2002 Biblioteca Ştiinţifică a USARB şi-a propus să devină instituţia cărţii pentru deschidere în ştiinţă şi cercetare, acoperind o gamă largă de activităţi care stimulează Știința Deschisă, Accesul Deschis în comunitatea acadimică și a punctat necesitatea de integrare a tuturor eforturilor într-o mișcare consolidată în favoarea Științei Deschise şi Accesului Deschis la cercetare, caracterizată prin transparență, deschidere, integritate și utilitate.
Cooperarea este una dintre principalele tendințe ale activității bibliografice în condițiile moderne. Experiența de cooperare a bibliotecilor la nivel global şi naţional dovedeşte că asocierea instituțiilor infodocumentare în proiecte comune oferă nu numai un acces mai larg la resurse informaționale, dar reduce în mod semnificativ costurile tehnologiilor de bibliotecă, se reduce, în acest caz, timpul preconizat anumitor activităţi. În articol sunt prezentate exemple de consorţii, cataloage colective, catalogare corporativă din SUA , România, Europa şi din Republica Moldova. De asemenea, sunt enumerate avantajele catalogării corporative (partajate).
Lectura oferă şanse egale pentru cunoaştere şi dezvoltare. În acest studiu ne-am propus să identificăm atitudinea utilizatorilor faţă de lectură, care sunt ultimile cărţi lecturate, cine îi încurajează să citească, şi nu în ultimul rând, ce factori împiedică lectura.
Acest studiu prezintă una dintre metodele de achiziţie a resurselor informaţionale în Biblioteca Ştiinţifică a USARB - achiziţia prin donaţie. Sunt menţionaţi donatorii ce au contrubuit la sporirea prestigiului colecţiilor din biblioteca universitară, prin valoroase donaţii de carte, echipament tehnic şi mobilier. De asemenea, sunt reliefate donaţiile oferite bibliotecii, care au devenind un sprijin ştiinţific şi informaţional util pentru personalul academic, masteranzii, studenții USARB.
În articol este examinată problema rolului şi importanţei descrierii analitice a articolelor din publicaţii în serie şi diverse culegeri în asigurare cu informaţii actuale necesare pentru procesul de studiu, cercetare ştiinţifică şi formare personală.
Prezentul articol dezvălue posibilităţi de clasare a oamenilor de știință prin mai multe sisteme de notare pentru indicele h, indicele i10, indicele g şi altele de a găsi valoarea cercetărilor ştiinţifice: numărul mare de articole publicate și citările. Dezvoltarea unui sistem modern de servicii bibliometrice, recomandările Standardul moldovenesc SM ISO 690:2022, acreditarea internațională a universității USARB, clasamentul Webometrics, valoarea contribuţiilor ştiinţifice, clasamentul cercetătorilor USARB pentru anul 2023 şi noul sistem „Indexul științific AD” sunt prezente în studiul dat. Acest articol prezintă contextul de stimulente pentru cercetători, evaluarea cercetării şi valorificarea rezultatelor cercetărilor USARB.
Prin subiectul abordat în lucrarea de faţă ne propunem să subliniem rolul fundamental pe care îl joacă Biblioteca Ştiinţifică a USARB în facilitarea, din perspectiva noilor tehnologii informaţionale şi comunicaţionale, a vizibilităţii rezultatelor știinţifico-didactice a profesorilor universitari, care activează în cadrul USARB, Facultatea Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte. Cercetarea se acsează pe impactul acestui produs în formarea viitorilor specialişti în domeniile respective.
În comunicare sunt delimitate unele tendinţe de dezvoltare a bibliografiei în spaţiul mediacomunicaţional, perioadă a unei noi revoluţii informaţionale, în care bibliotecile rămân a fi, şi în continuare, cele mai de încredere instituţii documentare. Este argumentată necesitatea persistenţei funcţiilor clasice ale bibliografiei (descriere, prelucrare, ordonare, evaluare... ) în epoca civilizaţiei electronice şi demonstrate noile ei posibilităţi media în comunicare cu utilizatorii.
Articolul prezintă informaţii despre rolul actualizării problemei identității și diversității culturale în societate. Diversitatea culturală, sau multiculturalismul, se referă la coexistența și interacțiunea armonioasă a diferitelor culturi. În rezolvarea problemelor libertății personalităţii și consolidarea unei societăți unite, promovarea înțelegerii reciproce, culturii de comunicare, dialogulului intercultural, aparține unei instituții o mare importanță, precum este biblioteca. Printre funcţiile de bază pe care le exercită Biblioteca Ştiinţifică a USARB, ţinând cont de principiile fundamentale de libertate şi respectând identitatea şi valorile culturale, se indică o gamă largă de acţiuni, servicii tradiţionale, precum şi crearea serviciilor electronice moderne.
Bibliotecile colectează şi păstrează orice tip de informaţii, cunoştinţe, resurse pentru a le face disponibile utilizatorilor, publicului larg – de astăzi şi de mâine. Utilizarea lucrărilor în bibliotecă este permisă pentru studiu, cercetare, referință sau citare, în conformitate cu legile drepturilor de autor și cu termenii și condițiile stabilite de către proprietarul drepturilor. BŞ USARB are un rol important în furnizarea de informații și în promovarea unei societăți bine informate și învățate.
În articol sunt identificate tipurile educaţiei şi rolul bibliotecii în procesul de educare, deoarece, în calitate de centru educațional, biblioteca susține și promovează toate tipurile de educație (formală, non-formală şi informală) prin păstrarea unui stoc adecvat de cărți și alte materiale de lectură, făcându-le disponibile tuturor membrilor comunității.
Articolul oglindeşte activităţile de succes în procesul de valorificare şi promovare a Colecţiei de Documente Rare din cadrul Bibliotecii Ştiinţifice USARB.
Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi este posesoarea unei Colecţii de Documente Rare, care cuprinde aproximativ 8 000 u.m, în 14 limbi : Carte rară şi veche – 5 748 u.m., Carte cu autograf şi dedicaţii – 1 438 u. m., Colecţia de carte religioasă, Ioan Nicorici – 750 u. m.
Colecţia de Documente Rare are rolul de a valorifica complexitatea conţinuturilor documentelor rare şi vechi, cu valoare bibliofilă, istorică, ştiinţifică, artistică şi rolul de a proteja, conserva şi păstra acest patrimoniu cultural.
Conceptul privind valorificarea Colecţiei de Documente Rare, prezentat în acest articol, constituie o interacţiune eficientă cu impact pozitiv de comunicare cu utilizatorii bibliotecii.
Centrul de Informare al României din Bălţi [Resursă electronică] : Prezentare / Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ; realizare: Lilia Ababii. – Bălţi, 2020.
Managementul bibliotecii universitare. Şedinţa de monitorizare: Impact. Sustenabilitate. Diseminarea Proiectului LNSS în USARB, 5 aprilie 2019 [Resursă electronică] : Prezentare / Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ; realizare: Elena Harconiţa, Aculina Mihaluţa. – Bălţi, 2019.
Ședință de monitorizare a proiectului Servicii de suport pentru rețeaua de biblioteci: modernizarea bibliotecilor din Armenia, Moldova şi Belarus prin dezvoltarea personalului de bibliotecă şi reformarea bibliotecilor, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, 5 aprilie 2019.
More from Scientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova (20)
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieruinachirilov
Proiect “Educație online fără hotare” 2023 - 2024,
implementat de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a municipiului Chișinău în cadrul Proiectului “Educație online”
Poveștile pentru copii au un rol complex și benefic în dezvoltarea lor, le vor oferi nu doar divertisment, ci și oportunități de învățare și creștere personală.
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIAFlorinaTrofin
olaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice din Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..AngelaButnaru1
Copiii învață din povești cât de mult contează bunătatea, empatia și prietenia, dându-le ocazia să facă diferența între comportamentele pozitive și cele negative.
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”DusikaLevinta1
Colaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
OBIECTIVE Contribuirea la dezvoltarea unei educații de calitate;
Încurajarea formării continue a cadrelor didactice și manageriale;
Facilitarea accesului transfrontalier la resurse educative;
Promovarea dimensiunii interculturale a educației;
Încurajarea inovărilor în elaborarea materialelor didactice;
Utilizarea noilor tehnologii în educație.
Elena SCURTU, Ana NAGHERNEAC. COMUNICAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN MEDIUL UNIVERSITAR: PROFESORI
1. Biblioteca Ştiinţifică
a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi
Colloquia professorum
TRADIŢIE ŞI INOVARE ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ. Ediţia a 3-a
Biblioteca Universitară contemporană: spaţii reale şi virtuale
Secţiunea: Oportunităţi şi servicii modernizate pentru utilizatori
COMUNICAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN MEDIUL UNIVERSITAR:
PROFESORI
Elena Scurtu, şef serviciu SDIB
Elena Scurtu, şef serviciu SDIB
Anna Nagherneac, bibliotecar principal SDIB
Anna Nagherneac, bibliotecar principal SDIB
2. Nu există o instituţie informaţională mai puternică decît Biblioteca,
care depozitează şi pune în circulaţie informaţia. Bibliotecile participă de
rînd cu cercetătorii, asociaţii ştiinţifice la o comuniacre ştiinţifică mai
eficientă, mai cuprinzătoare.
Bibliotecile oferă utilizatorului posibilitatea de a obţine informaţie în
format tradiţional şi electronic despre documentele din colecţia bibliotecii
şi despre cele exterioare necesare în cercetări ştiinţifice ulterioare.
Bibliotecile, pe de o parte, contribuie la procesul de cercetare, pe de altă
parte – la transmiterea rezultatelor cercetărilor.
Necesităţile informaţionale şi culturale ale membrilor societăţii devin
mai ample şi mai dinamice. Studierea lor se efectuează prin mai multe
metode şi forme. Una din ele este sondajul, un instrument important
pentru elaborarea deciziilor manageriale orientate spre dezvoltarea
continuă a serviciilor şi produselor.
3. Sondajul prezent, rezultatele căruia le analizăm în comunicare, a fost
realizat recent de Biblioteca Universităţii „Alecu Russo” cu scopul de a
cunoaşte nivelul de documentare a utilizatorilor cu referire la mijloacele şi
instrumentele de informare, precum şi referitor la cele de modernizare a
mediului de comunicare ştiinţifică în Moldova.
Ca formă de sondaj a fost utilizat chestionarul elaborat de Biblioteca
ASEM şi aplicat în toate instituţiile de învăţămînt superior din ţară.
Conţine 30 de poziţii (unele cu versiuni de răspuns formulate, altele au
solcilitat sugestiile profesorilor). Întrebările propuse pot fi regrupate în
cîteva direcţii generalizatoare:
•Cercetarea ştiinţifică şi comunicarea (publicarea) rezultatelor;
•Utilizarea resurselor electronice în căutarea informaţiei;
•Comunicare ştiinţifică directă (foruri ştiinţifice) şi în reţele electronice;
•Colaborarea dintre biblioteci şi oamenii de ştiinţă.
4. Eşantionul participării l-au constituit 33 de profesori de toate vîrstele
(11 bărbaţi şi 22 femei), vechime în muncă diferită (începînd cu 6 ani şi
terminînd cu 50) şi domenii de cercetare variate.
Majoritatea subiecţilor deţin grade ştiinţifice.
5. Comunicarea ştiinţifică este interpretată ca un complex de
activităţi cu două dimensiuni:
comunicare în ştiinţă (documentarea, cercetarea propriu
zisă) şi comunicarea despre ştiinţă (comunicarea
rezultatelor)
Diverse sunt sursele în care profesorii îşi publică rezultatele
cercetărilor efectuate, primatul în comunicarea ştiinţifică
revenind revistelor ştiinţifice ce realizează funcţiile:
•de actualizare a cercetării;
•de promovare a autorilor;
•de arhivare a ideilor ştiinţifice.
6. Sondajul prezent ne-a permis să aflăm că 33 din profesorii interogaţi
preferă să-şi publice articole în reviste ştiinţifice de specialitate (24 anual, 8
trimestrial şi 1 profesor – în fiecare lună). 20 din profesori dau preferinţă
revistelor ştiinţifice naţionale şi numai 13 - celor internaţionale. Credem că
răspunsul este dependent de informarea insuficientă a profesorilor despre
apariţia revistelor în alte ţări şi de posibilităţile lor reduse de publicare
(majoritatea îşi publică articolele în reviste naţionale, cunosc mai bine
conţinutul lor, preţul pentru publicare este mai redus).
7. Diseminarea rezultatelor ştiinţifice la nivel internaţional
atestă o performanţă ştiinţifică personală şi instituţională.
Cercetătorii se confruntă cu mai multe obstacole în publicarea
articolelor în reviste străine. Criteriul cel mai important în
selecţia materialului pentru publicare în reviste de nivel
internaţional este momentul inovativ al cercetării (rezultate
originale), corelaţia rezultatelor obţinute cu ipotezele
ştiinţifice deja existente. Din obstacolele menţionate de
profesorii noştri: ce ţin de traducere – 15, financiare – 16,
administrative – 4, de acces – 7.
8. Revistele ştiinţifice în care profesorii îşi publică articolele trebuie să fie
disponibile pentru tot personalul Universităţii, pentru studenţii care se
interesează de rezultatele ştiinţifice obţinute (cercetări din acelaşi domeniu).
Biblioteca este acea instituţie care arhivează, concentrează revistele în
colecţia sa, elaborează criterii de regăsire a articoleleor profesorilor
(informaţie despre publicaţii în Fişierul de autoritate, în bibliografii
tradiţionale, la expoziţi) asigurîndu-le, în felul acesta, disponibilitatea .
23 din profesorii chestionaţi sunt satisfăcuţi de disponibilitatea
revistelor, 8 exprimă nesatisfacere.
Considerăm că una din cauze ce trezeşte nemulţumirea profesorilor este
lipsa unor reviste în format tradiţional în Bibliotecă.
În aşa situaţii Biblioteca trebuie să pună la dispoziţia utilizatorului
versiunea electronică a revistei sau să multiplice textele articolelor din
exemplarele de autor (cea ce şi se face).
Activitatea trebuie efectuată în colaborare cu profesorii.
9. Informaţia electronică folosită în cercetare (%)
Toţi profesorii interogaţi utilizează
informaţii în format electronic (100 %),
27 (80 %) din ei nu au nevoie de
intermediari în accesarea resurselor 20% - 5 10% - 2
electronice şi numai 6 solicită consultaţii. 30% - 6 90% - 2
Informaţiile electronice ştiinţifice, pas
50% - 5
cu pas, îşi fac loc în munca de cercetare a
profesorilor universitară bălţeni.
Este o concluzie confirmată şi de
răspunsurile profesorilor: 80% - 4
în munca de cercetare ştiinţifică a 2 60% - 4
profesori informaţia electronică deţine – 70% - 5
90%, a 4 profesori - 80 %, a 5 profesori
– 70 %, a 4 – 60 %., a 5 profesori – 20
%; şi numai a 2 profesori – 10 %.
10. Cîteva opţiuni ale chestionarului au scos în evidenţă nivelul culturii
digitale a profesorilor.
Răspunsurile atestă că numai opt profesori interogaţi şi-au creat o
pagină Web individuală, 25 nu au o aşa pagină. 20 de profesori nu
deţin experienţa publicării articolelor în reviste ştiinţifice
electronice şi numai 13 posedă o aşa experienţă. Şi capacităţile
profesorilor de adaptare la oportunităţile emergente oferite de Internet
sunt diferite : capacităţi foarte înalte posedă 6 profesori, înalte – 14
profesori, suficiente – 10 profesori şi scăzute – 3. Este evident că
profesorii trebuie să-şi desăvîrşească în continuare competenţele
informaţionale, să-şi formeze o „cultură a mobilităţii”, să se antreneze
mai rapid în schimbările produse de civilizaţia electronică.
11. Preferinţele resurselor informaţonale
Variate sunt resursele on-line
preferate şi utilizate de
respondenţi: pentru preprinturi
optează 2 profesori, pentru
materialele întrunirilor ştiinţifice –
22 profesori, pentru bazele de
date – 14 profesori, pentru situ-
rile instituţiilor ştiinţifice şi ale
universităţilor – 23 profesori,
pentru cataloagele bibliotecilor –
15 profesori, contacte cu colegii
prin bloguri – 10 profesori.
12. Metode de selectare a informaţiei
Profesorii Universităţii bălţene s-au
manifestat din plin şi la opţiunea metodelor de
selectare a informaţiei.
24 profesori utilizează publicaţii de
specialitate disponibile în bibliotecă, 2 comandă
literatură prin împrumutul interbibliotecar, 22
caută informaţie în Internet, 10 profesori
utilizează baza de date EBSCO, 25 caută
informaţie în reviste ştiinţifice cu acces deschis,
22 achiziţionează literatură de specialitate.
Răspunsurile la ultimele opţiuni demonstrează
competenţe informaţionale complexe în
selectarea şi utilizarea informaţiei.
Concluzionăm că Biblioteca rămîne a fi locul
preferat în realizarea muncii de cercetare
ştiinţifică.
13. În comunicarea ştiinţifică profesorii Universităţii utilizează la
maximum email-urile: pentru comunicare în Moldova – 30 profesori, cu
ţări vecine – 23 profesori, cu ţări îndepărtate - 16 profesori.
Şi formele inovatoare de comunicare ştiinţifică sunt aplicate de
profesorii chestionaţi : 9 profesori au indicat arhivele instituţiilor
ştiinţifice şi ale universităţilor, 10 – blogurile, 9- forumurile on-line, 17
profesori nu aplică forme inovatoare de comunicare în reţea.
Finanţarea cercetărilor ştiinţifice pe bază de proiecte influenţează
calitatea lor, rezultatele cărora au un impact pozitiv asupra societăţii,
asupra mediului ambiant. Participarea la proiecte se soldează cu efecte şi
la adaptarea cercetătorilor la noile tehnologii informaţionale. 12
profesori interogaţi evaluează la maximum influenţa participării la
proiecte asupra asimilării noilor tehnologii, 20 – influenţează parţial şi 2
– suficient.
Sondajul a iniţiat o discuţie asupra bazei de date Science Citation
Index şi accesarea ei de profesorii Universităţilor din Moldova. Numai 8
profesori de la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi studiază reviste
ştiinţifice prin intermediul acestei baze de date.
14. O importanţă deosebită în promovarea rezultatelor
cercetărilor ştiinţifice o are comunicarea ştiinţifică directă,
care se realizează la întruniri ştiinţifice.
Aici se oferă posibilităţi de interacţiune dintre autori şi
auditoriu, de promovare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice
şi de evaluare pe loc a valorii lor.
Pentru 28 de profesori universitari bălţeni participarea la
foruri ştiinţifice este foarte importantă, pentru 4 - importantă
şi doar unu nu pune preţ pe o aşa comunicare.
Două opţiuni ale chestionarului au intenţionat să pună în
lumină problema motivării în desfăşurarea creativă a
cercetării. Primatul deţine motivaţia materială (majoritatea
profesorilor); vocaţia, chemarea interioară deţine locul doi (12
profesori), formare profesională continuă – 8 profesori.
15. Direcţii de colaborare cu biblioteca
Menţionam la începutul comunicării că
biblioteca pe de o parte contribuie la
desfăşurarea cercetărilor ştiinţifice, iar pe
de altă parte comunică utilizatorilor
rezultatele cercetărilor, generînd noi
teritorii de cercetare. Este un proces
continuu de dezvoltare şi progres.
Biblioteca deţine importanţa maximă în
procesul de cercetare.
Care sunt direcţiile de colaborare dintre
bibliotecă şi oamenii de ştiinţă în viziunea
profesorilor: seminare comune (5 profesori),
mese rotunde (6 profesori), lansări de carte
(7 profesori), proiecte comune (5 profesori),
colaborare electronică (8 profesori).
16. Sugestii şi recomandări
Profesorii universitari bălţeni şi-au
expus şi unele sugestii şi recomandări
orientate spre îmbunătăţirea calităţii
serviciilor informaţionale prestate de
bibliotecă :
•modernizare continuă (9 profesori),
• acces la literatura străină (8 profesori),
• cursuri pentru formarea competenţelor
informaţionale (8 profesori),
•împrumut interbibliotecar perfect (5
profesori),
•acces la reviste internaţionale de
specialitate (4 profesori).
17. CONCLUZII
Analiza datelor de sondaj ne-a orientat spre conturarea
următoarelor concluzii:
•profesorii universitari bălţeni (cu excepţia unora) sunt în pas cu
schimbările produse de tehnologiile informaţionale, posedă
competenţe şi deprinderi adecvate în utilizarea instrumentelor
digitale;
•în viziunea profesorilor biblioteca rămîne a fi cea mai importantă
instituţie care asigură accesul la informaţie;
•în instituţiile superioare unde promovarea proceselor didactic şi
de cercetare este condiţionată de noutate şi creativitate, bibliotecile
sunt solicitate şi frecventate;
•convieţuirea paşnică a resurselor tradiţionale cu cele electronice
într-o bibliotecă, inclusiv şi universitară, va avea un impact avantajos
asupra comunicării ştiinţifice.
Ca derivată a concluziilor urmează a fi formulate obiectivele
realizarea cărora va permite bibliotecilor (într-o măsură oarecare) să
ţină piept provocărilor timpului:
18. Obiective
Este necesar ca:
•biblioteca universitară să ajute utilizatorul în administrarea celor
mai variate şi calitative resurse electronice, în selectarea informaţiei
relevante;
•bibliotecile universitare să-şi diversifice serviciile electronice;
•bibliotecile să fie în schimbare continuă, să se adapteze noilor
schimbări cu rapiditate;
•bibliotecile să-şi extindă prezenţa în mediul on-line;
•bibliotecile să studieze prin diferite forme cauzele ocolirii bibliotecii
de către utilizatori;
•angajaţii bibliotecii să fie antrenaţi într-un proces neăntrerupt de
obţinere a noi cunoştinţe şi abilităţi profesionale;
•angajaţii bibliotecii ( din cei mai competenţi) să se implice în
formarea competenţelor informaţionale ale utilizatorilor;
•angajaţii bibliotecii să antreneze utilizatorii în schimb de opinii vis-
a-vis de activitatea bibliotecii.