2. IDENTIFICĂM
Prin discuţii, chestionare şi rapoarte, identificăm situaţiile în care echipa nu ştie foarte clar ce are de făcut, apar conflicte dese între oameni, clienţii sunt
nemulţumiţi, este amânată luarea unor decizii, proiectele se finalizează cu întârziere, şedinţele sunt pierdere de vreme, se pierd timp şi alte resurse fără
rost sau, pur şi simplu, aflăm alte motive care fac echipa mai puţin productivă decât ar putea fi.
3. DEFINIM
Adaptându-ne la stilul companiei, la mediul în care activează aceasta şi la conjuncturi de moment, ne propunem să îmbunătăţim elementele identificate
în Pasul 1. Facem lucrurile mult mai clare în ceea ce priveşte obiectivele echipei, îmbunătăţim comunicarea dintre oameni, îi facem să colaboreze mai mult
şi mai eficient, le creştem motivarea fără a le promite mai mulţi bani, încurajăm creativitatea, generăm o competiţie benefică între oamenii din echipă
sau, mai simplu, creştem productivitatea echipei.
4. PROIECTĂM
În funcţie de dificultăţile descoperite în Pasul 1 şi obiectivele stabilite în Pasul 2, concepem acţiunea de team building. Stabilim tipurile de activităţi care
sunt eficiente în cazurile respective, ce anume vor învăţa oamenii şi ce metode ne ajută mai mult. Abia apoi stabilim unde mergem la team building şi
pentru câtă vreme. Fiecare acţiune de team building este unică, adaptată domeniului de activitate, valorilor companiei şi altor particularităţi ale echipei.
5. CONSTRUIM
Team building-ul propriu-zis este perceput de participaţi, cel mai des, ca fiind o mult aşteptată şi binemeritată distracţie alături de colegi,
ca o minivacanţă. Aşa şi este. Doar că noi, în acest cadru, evaluăm, corectăm şi construim elemente care fac echipa mai unită şi mai eficientă, cu scopul
limpede de a face compania mai profitabilă.
6. ANALIZĂM
Acţiunea de team building este menită să genereze un impact. Evaluăm acest impact pe termen scurt, mediu şi lung. În multe cazuri există posibilitatea
calculării unei rentabilităţi a acţiunii. De fiecare dată însă, fără excepţie, evaluăm atingerea obiectivelor propuse în Pasul 2. Aceste evaluări, precum şi
feedback-ul obţinut sunt introduse în raportul de team building.
7. CONTINUĂM
În raportul de team building, facem recomandări pentru un program de evoluţie ulterioară. Acesta are scopul de a asigura monitorizarea şi îmbunătăţirea
continuă a elementelor asupra cărora s-a intervenit. Totodată, recomandăm acţiuni de team building atunci când avem o echipă complet nouă,
introducem noi membri într-o echipă sau există schimbări strategice în companie.
8. KNOW HOW
Două dintre instrumentele şi modelele teoretice folosite ne indică etapele dezvoltării unei
echipe — modelul Tuckman, precum şi evaluarea unui training — modelul Kirkpatrick.
Efectuăm teste de personalitate prin metode verificate, cum sunt inventarul topologic
Myers-Briggs, modelul Big Five, inventarul KAI de adaptare — inovare în domeniu sau
inventarul rolului în echipă Belbin.
Aplicăm chestionare de atitudine standardizate, astfel încât să putem aprecia numeroase
caracteristici ale echipei sau individuale, cum ar fi: stilul de muncă, tendinţele topologice,
satisfacţia în muncă, dominantele motivaţionale, atitudinea faţă de schimbare, climatul
organizaţional, sociograma şi altele.
Folosim chestionare pentru evaluarea eficienţei echipei sau indicatorul de motivaţie Herzberg,
iar, la cerere, construim chestionare nestandardizate specifice pentru anumite aspecte.
De asemenea, utilizăm instrumente Human Synergistics şi DISC.