Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Mihaela STAVER. Surse electronice de informare utilizate în formarea Culturii Informaţiei a utilizatorului.

432 views

Published on

COLLOQUIA PROFESSORUM TRADIŢIE ŞI INOVARE ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ, EDIŢIA A VI – A

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Mihaela STAVER. Surse electronice de informare utilizate în formarea Culturii Informaţiei a utilizatorului.

  1. 1. Surse de informare electronice utilizate în formarea Culturii Informaţiei a utilizatorului Mihaela STAVER, Bibliotecar principal, serviciul Cercetare. Asistenţă de Specialitate, Biblioteca Ştiinţifică USARB COLLOQUIA PROFESSORUM TRADIŢIE ŞI INOVARE ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ, EDIŢIA A VI – A, DEDICATĂ ANULUI PROFESORUL NICOLAE FILIP Secţiunea BIBLIOTECONOMIE ŞI ŞTIINŢELE INFORMĂRII
  2. 2. Pe parcursul tuturor etapelor de dezvoltare a societăţii omul a manifestat necesitatea de a informa şi de a fi informat. Informaţia face parte din ambianţa cotidiană a omului secolului XXI în cele mai diverse forme de prezentare şi difuzare (cărţi, documente electronice mass-media etc.). Mediul electronic poate produce mutaţii majore la nivelul societăţii, aşa cum invenţia tiparului a produs mutaţii care au dus la dezvoltarea societăţii în forma cunoscută astăzi (Galaxia Gutemberg). Nu întîmplător se vorbeşte de Societatea Informaţiei.
  3. 3.  Societatea informaţională este caracterizată de creşterea explozivă a informaţiei disponibilă prin intermediul tehnologiei informaţiei.  Societatea informaţională este societatea care se bazează pe Internet. Un loc special în sfera serviciilor de informare pentru utilizatori îl joacă Bibliotecile, cu noul lor rol de furnizor şi mediator de informaţii între comunitatea celor care le produc şi a celor care le consumă (adică utilizatorii). Biblioteca Ştiinţifică USARB este cea care dezvoltă şi aprofundează abilităţile studenţilor în domeniul de căutare şi prelucrare a informaţiei.
  4. 4. Biblioteca Ştiinţifică USARB participantă în poiectele: • Proiectul Modernizarea serviciilor bibliotecilor universitare din Moldova (Parteneriatul dintre Norvegia şi Moldova) (2016 -2019); • Proiectul ERASMUS + (Servicii de suport pentru re eaua deț biblioteci: modernizarea bibliotecilor în Armenia, Moldova şi Belarus prin dezvoltarea personalului bibliotecar şi reformarea bibliotecilor, ( 2015 -2018); • Proiectul MISISQ - TEMPUS – Modern Information Service for Improvement Study Quality – (2013-2016). contribuie la dezvoltarea Bibliotecii inovatoare oca suport pentru educa ie,ț ocercetare i învă are continuă,ș ț oacordarea serviciilor infobibliotecare modernizate, ocrearea spaţiului informaţional unic pentru mediul academic. Un rol important în aceste proiecte este predestinat Culturii Informaţiei.
  5. 5. În cadrul acestor proiecte la Biblioteca USARB au fost organizate trainere de formare a formatorilor privind Cultura Informaţiei. Cursul Bazele Culturii Informaţiei conform cerinţelor proiectelor a fost redactat, schimbată tematica modulului şi adaptat într-o nouă versiune. Cursul este predestinat studenţilor anului I de la toate facultăţile (la secţia zi şi cu frecvenţă redusă); elevilor Liceului Republican „Ion Creangă”. Modulul I: Instrumente de regăsire a informaţiei pentru studii şi cercetări: motoare de căutare (portaluri, directoare, reţele sociale, etc. Managementul datelor de cercetare: OpenAIRE, Open Acces (DOAJ, OAJI, DOAB, blogul OA, IBN, Zenodo repository). Site-ul, blogul BŞ USARB, Repozitoriul institu ionalț ORA (Open Research Archive) USARB) Cataloage internaţionale interactive din lume Open Library, Calameo, Issuu, Scribd este predat de trei profesori, 4 ore în limba română şi rusă.
  6. 6. Cultura informaţiei a devenit o cerinţă pentru studenţi în era informaţională, astfel, bibliotecarii trebuie să devină parte a procesului educaţional pentru a introduce în procesul de învăţămînt noile tehnologii care permit utilizatorilor să acceseze informaţia în diverse forme şi formate – reale sau virtuale. Diversitatea suporturilor, creşterea cantitativă a informaţiilor, sistemele de regăsire a informaţiei, impun necesitatea de formare a Culturii Informaţiei a utilizatorului.
  7. 7. Cultura Informaţiei presupune formarea unui ansamblu de cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice care permit identificarea unei nevoi informaţionale, urmată de localizarea, evaluarea şi utilizarea informaţiei găsite, într-un demers de rezolvare a unei probleme, de găsire a unui răspuns şi de comunicare a informaţiei regăsite şi prelucrate într-un produs nou, cu valoare adăugată. (Hermina Anghelescu)
  8. 8. CULTURA INFORMAŢIEI – definiţia ALA (Asociaţia Bibliotecilor Americane) (1989): Pentru a avea o cultură informaţională o persoană trebuie:  să conştientizeze necesitatea informaţiei,  să poată localiza,  să poată evalua şi  să poată utiliza eficient informaţia.
  9. 9. NECESITĂŢILE DE INFORMARE De ce citim? De ce ne informăm?  Pentru a ţine pasul cu noutăţile din domeniu  Pentru a găsi nişte răspunsuri la întrebări precise  Pentru a umple nişte lacune în cunoaştere
  10. 10. DE CE ESTE NECESAR SĂ NE INFORMĂM? PENTRU A NE FORMA DEPRINDERI ŞI CUNOŞTINŢE NECESARE PE ÎNTREAGA DURATĂ A VIEŢII • Un om informat valoreaza cît doi • Mai important decît a avea o informaţie este să ştii unde s-o găsești (Samuel Johnson) • Mai bine să ştii să cauţi tot, decît să cauţi să ştii tot (Patrick Mendelson)
  11. 11. EXPLOZIA INFORMAŢIONALĂ O lume „saturată” de informaţie •la nivel global dispozitivele mobile au depăsit numărul populaţiei •50% din utilizatori îşi verifică mailul înainte de culcare •70% dorm cu telefonul alături •numarul contactelor on-line (mai ales prin reţelele sociale) se dubleaza o data la 9 luni •Ne aflăm în medie 5.30 ore on-line •2,7 miliarde locuitori au acces la Internet „Ceea ce informaţia consumă este evident: consumă atenţia celor care o utilizează” Herbert Simon, Nobel pentru Economie 1978
  12. 12. World Wide Web Instrumente de căutare Motoare de căutare Căutare Avansată Instrumente de căutare vizuală Evaluarea calită ii informa iilor webț ț MOOCs Open education resources Open Access Directoare Reţele sociale OpenAIRE DOAJ OAJIDOAB
  13. 13. Pentru a naviga cu succes ei trebuie să fie con tien i deș ț instrumentele de căutare disponibile. „Prima sarcină atunci cînd căutaţi informa ii de înaltă calitate esteț încercarea de a accesa un serviciu care oferă un material de calitate în domeniul care vă intereseaza." (Cooke 55) Pentru căutarea informaţiilor pe web studen iț i navighează prin imensul ocean de informa iiț .
  14. 14. RESURSE INTERNET DIRECTOARE PORTALURI MOTOARE DE CĂUTARE REŢELE SOCIALE SURSE DE INFORMARE ELECTRONICE
  15. 15. CARE ESTE CEL MAI BUN MOTOR DE CĂUTARE ? Dacă dorim să facem o căutare detaliată, trebuie să ne familiarizăm cu mai multe motoare de căutare MOTOR DE CĂUTARE - un „serviciu” de regăsire a informa iilorț stocate în bazele lor de date. O definiţie mai simplă ar fi că un motor de căutare este un site, unde fiecare vizitator poate să pună o întrebare despre un subiect şi acesta afişează o listă de site-uri care le cunoaşte la acest subiect. Pentru a avea acces la o serie de motoare de căutare accesăm http://www.20search.com/
  16. 16. Duck Duck Go este un motor de cautare care utilizeaza datele de pe alte site-uri pentru a forma rezultate relevante MOTOARE DE CĂUTARE În această pagină sînt prezentate o listă cu motoare de căutare.
  17. 17. BASE http://www.base-search.net/ Motor de căutare a documentelor ştiinţifice pentru calculator şi informaţii de ştiinţă Scop îmbunătă ireț a diseminării literaturii tiin ificeș ț ce oferă disponibilitat e în accesarea cuno tin elorș ț tiin ifice iș ț ș academice.
  18. 18. DIRECTORII Un director web este un catalog de site-uri. Înscrierea într-un director web se referă la faptul că în acel director va exista, dupa înscriere, un link către site-ul nostru. pagini web organizate pe diverse subiecte; pagini web care permit: citire/descărcare de cărţi; audiere muzică; sînt axate pe site-uri de calitate. Cu ce ne ajută înscrierea în directorii web? oDevenim cunoscuţi. oDaca apărem în multe directorii devenim cunoscuţi şi de Google şi de oricine doreste să caute în aceste directorii. oGoogle vede faptul că sînt foarte multe linkuri îndreptate spre paginile web indicate, dinspre directoarele web, şi asta îl determină să considere că este un site de importanţă.
  19. 19. Cînd trebuie să folosim un Directoriu?  Cînd avem un subiect larg  Cînd dorim să evităm site-uri nefiltrate Cînd trebuie să folosim un Motor de căutare?  Cînd avem un subiect îngust  Cînd sîntem în căutarea unui site anumit
  20. 20. MOOCs Directory http://www.moocs.co/ este un director on-line masiv de Cursuri deschise on-line (MOOCs) DOAB: Director de căr i în acces deschis.ț Directoriul este deschis pentru to i editorii care publică căr i academice, recenzateț ț în Acces Deschis. DOAB prezintă utilizatorilor 3275 de peer-review carti academice de la 110 editori. http://www.doabooks.org
  21. 21. Directoriul de reviste în Acces Deschis (DOAJ) A fost lansat în 2003 la Universitatea din Lund, Suedia, cu 300 de reviste cu acces deschis i astăzi con ine ccaș ț 9186 de reviste academice din 130 de ţări cu acces liber care acoperă toate domeniile tiin ei, tehnologiei,ș ț medicină, tiin e sociale i umaniste.ș ț ș https://doaj.org Directoriul „OAJI” – Open Academic Journals Index http://oaji.netEste o bază de date a revistelor tiin ifice full-text cu acces deschis.ș ț Fondator – Centrul re eleiț interna ionale pentru cercetareț fundamentală i aplicată, Federa iaș ț Rusă. Republica Moldova are 13 reviste înregistrate în OAJI:
  22. 22. Un site este destinat informării vizitatorului despre ceva anumit. Exemplu: http://libruniv.usarb.md, www.bmw.com Pe cînd un PORTAL este un site cu mai multe domene informationale, precum: noutăţi, forum, meteo, resurse pe categorii, etc. Exemplu: www.e-scoala.ro Este o platformă deschisă. Sec iunile principaleț sînt: lec ii virtuale, referate online, fun & games, consiliere, internetț util, download, tiri & noută i, interactiv, lectura & texte.ș ț 18 PORTALURI
  23. 23. Este o platformă deschisă Sec iunile principale sînt: lec iiț ț virtuale, referate online, dicţionare lectură & texte. DART Europa http://www.dart-europe.eu Portalul DART Europa E-Teze oferă accesul la 603,917 teze de cercetare cu acces deschis la 580 universită i din 28 deț ări europeneț
  24. 24. Portalul Portalul PRIMO - asigură căutarea informaţiei concomitent în 7 cataloage ale bibliotecilor universitare partenere în proiect, precum şi un ir deș resurse externe precum: EBSCO, SpringerLink, HINARI, AGORA etc. Crearea acestui sistem a fost posibilă gra ie participăriiț Bibliotecii USARB în cadrul proiectului TEMPUS „Modernizarea serviciilor informaţionale pentru îmbunătăţirea calităţii studiilor”. Accesînd platforma Primo ob ine i rapid informa iiț ț ț relevante i de calitate.ș
  25. 25. Nici un motor de căutare nu acoperă întregul web În cazul în care facem căutarea unui subiect, folosind un anumit motor de căutare şi nu obţinem rezultatele dorite, aceasta nu înseamnă că pe web nu este această informa ie, pur i simpluț ș acest motor de căutare nu dispune de informaţia dată. Este important de a utiliza diverse motoare de căutare, deoarece nu toate motoarele conţin acelaşi tipuri de documente.
  26. 26. INSTRUMENTE DE CĂUTARE VIZUALĂ INSTAGROK face procesul de învă are mult mai distractiv iț ș eficient. http://www.instagrok.com oSkope: un motor de căutare care permite utilizatorului să caute imagini i elemente multimedia găsite pe diverse servicii, cum ar fi Amazon,ș Flickr, Yahoo, sau YouTube; http://www.oskope.com/ InstaGrok este un motor de căutare educa ionalț care produce harta interactivă ("grok") a unui concept iș permite utilizatorului să rafineze ulterior căutarea prin accesarea no íunilor asociateț
  27. 27. REŢELE SOCIALE
  28. 28. Cele mai principale reţele în lume Popular Social Media Sites în 2016 http://smallbiztrends.com/2016/05/popular-social-media-sites.html LinkedIn Google+ YouTube Pinterest Instagram Tumblr Flickr Reddit SnapchatWhatsApp Vine Periscope Facebook Twitter BizSugar StumbleUpon Delicious Digg Viber
  29. 29. Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi http://libruniv.usarb.md/) are profil deschis în 8 re ele de socializare:ț Facebook, Twitter, Flickr, YouTube, Delicious, Pinterest, Google+; OK Pe parcursul a şase luni a anului 2016 pe re ele au fostț plasate 1001 de informa ii utile pentru studen i i cadre didactice despreț ț ș evenimentele care au avut loc în Biblioteca tiin ifică USARB, accesăriȘ ț 151 248. Biblioteca Ştiinţifică USARB în reţele 113 342 de aprecieri şi 64 042 de utilizatori unici care accesează, 143 postări în perioada d4e 6 luni 2016. Plasate 125 de informaţii (tweet-uri) în perioada de 6 luni 2016, în total fiind de 972 Tweets, 21 494 impresii, 201 Following, 95 Followers. Pe Flickr au fost postate 117 albume foto , 1151 foto. La moment pe pagina Flickr sînt plasate 5 185 foto de la activităţile şi evenimentele care au loc în BŞ USARB.
  30. 30. Total 275 link-uri, plasate 35 informaţii 25 albume 311 pinuri 27 abonaţi Plasate 147 informaţii 508 persoane interesate 568 166 afişări 147 postări 3155 foto 35 albume 201 abonaţi În anul 2016, timp de jumătate de an pe YouTube au fost încărcate 4 filme video. La moment avem 21 de abona iț , 15.385 de vizionări.
  31. 31. BIBLIOTECI DESCHISE / PLATFORME INFORMAŢIONALE https://ru.scribd.com https://issuu.com/bibliotecastiintificauniversitaraba http://www.slideshare.net/libruniv http://ru.calameo.com/accounts/1133349 https://openlibrary.org/people/librunivusb
  32. 32. Dezvoltarea unei Infrastructuri pentru Accesul Deschis în Europa - OpenAIRE, un proiect european care este continuat prin OpenAIREplus Misiune Platforma de coordonare pentru infrastructura electronică a cunoştinţelor umane & tehnice din Europa. Un Information Hub ce facilitează fluxul şi schimbul de date.
  33. 33. Accesul deschis este… Accesul Deschis promovează fluxul de cuno tin eș ț la nivel mondial în beneficiul inovării i dezvoltării.ș Calea Verde (Green Road) – Depozite digitale instituţionale şi tematice Calea de Aur(Golden Road) -reviste electronice cu acces deschis Accesul Deschis este în beneficiul cercetătorilor , inovatorilor, profesorilor, studen ilor i publicului larg .ț ș Accesul Deschis (Open Access) este accesul digital, on-line, gratuit la literatură, fără restricţii privind drepturile de autor şi de acordare a licenţelor
  34. 34. Calea Verde (Green Road) – Depozite digitale instituţionale şi tematice Arhiva electronică instituţională -Arhiva electronică instituţională - ORA (Open Research Archive) USARBORA (Open Research Archive) USARB Arhivă electonică instituţională a documentelor ştiinţifice, educaţionale, de reglementare elaborate de către cadrele didactice şi bibliotecarii USARB, iniţiată în anul 2013 de către bibliotecarii universitari bălţeni. Adresa on-line a Arhivei ORA – USARB: http://libruniv.usarb.md:8080/jspui/ Repozitoriul ZENODO https://zenodo.org Permite cercetătorilor, oamenilor de tiin ă,ș ț de a partaja, păstra i aș prezenta rezultatele cercetării.
  35. 35. Calea de Aur(Golden Road) - reviste electronice cu acces deschis Directory of Open Access Journals (DOAJ) – Directoriul Revistelor cu Acces Deschis este un portal care oferă acces la reviste ştiinţifice de calitate cu acces deschis. DOAJ îşi propune să fie cuprinzător şi să acopere toate revistele ştiinţifice şi academice cu acces deschis, care folosesc un sistem adecvat de control al calităţii, din toate domeniile tematice şi în orice limbă. Scopul DOAJ este de a creşte vizibilitatea şi de a facilita accesul la revistele ştiinţifice şi academice cu acces deschis, contribuind astfel la sporirea utilizării şi a impactului lor. DOAJ – Directoriu Revistelor cu Acces Deschis (11283 reviste academice din 136 de ţări şi publicate în 50 de limbi). Text integral, articole ştiinţifice recenzate. Republica Moldova are 17 reviste OA înregistrate în DOAJ: Limbaj şi Context (17.02.2012) Glotodidactica (20.11.2012)
  36. 36. Blogul OA Promovarea Accesului Deschis în Republica Moldova http://www.openaccessmap.org/list Dezvoltarea Accesul Deschis la nivel global Repository Maps http://maps.repository66.org Republica Moldova Resurse despre OA Reviste online din RM Politici i strategiiş Blogul ofer informa ii despre:ă ţ
  37. 37. Instrumentul Bibliometric Na ionalț https://ibn.idsi.md Instrumentul Bibliometric Na ionalț reprezintă o BIBLIOTECĂ ELECTRONICĂ ŞTIINŢIFICĂ în care sînt stocate, clasificate şi măsurate date cu caracter public privind contribuţiile ştiinţifice ale tuturor cercetătorilor din sfera ştiinţei şi inovării din Republica Moldova. Pentru moment aceste date se referă în special la ARTICOLELE ştiinţifice publicate în reviste evaluate şi acreditate de categoriile A, B, B+ şi C. Posibilităţi: Posibilitate de căutare a informa iilor (căutare simplă)ț Afi area listei publica iilor unui autorș ț Număr de vizualizări a informa iei despre articol (titlu, autori, rezumat,ț cuvinte-cheie) Top 3 articole vizualizate (articolele cu cel mai mare număr de vizualizări)
  38. 38. Pagina web a Bibliotecii Ştiinţifice USARB Blogul BŞ în dialog cu cititorii http://bs- usarb.blogspot.md/ http://libruniv.usarb.md/
  39. 39. Referinţe bibliografice •BANCIU, Doina Servicii de informare pentru cetăţeni în societatea informaţională [on-line]. Disponibil: www.academiaromana.ro/pro_pri/doc/st_f00.doc •Bazele Culturii Informaţionale : Curs universitar. Bălţ i: Presa universitară bălţeană, 2007. 156 p. ISBN 978-9975-50-002-9. http://tinread.usb.md:8888/tinread/fulltext/bsu/baz_cult_inf.pdf •CAVANAGH, Jerald. Web Searching! Search Strategies & Tactics : [Tutorial]. Limerik, 2016. 108 p. •CONSTANTINESCU, Nicolaie. Introducere în Resurse Educa ionale Deschiseț : [Prezentare PowerPoint]. Bucureşti, 2014. •CONSTANTINESCU, Nicolaie. OpenAIRE plus a doua genera ie a Infrastructurii de Cercetareț Europene cu Acces Deschis : [Prezentare PowerPoint]. Bucureşti, 2013. •Curriculum la disciplina "Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale. Bălţi, 2008. 30 p. http://tinread.usb.md:8888/tinread/fulltext/bsu/curriculum.pdf •Introducere în documentare: [Prezentare PowerPoint]. Cluj-Napoca, 2016. •LAU, Jesus. Linii directoare privind cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi. Ch. : Gunivas, 2010. 64 p. ISBN 978-9975-4070-2-1 •REPANOVICI, Angela. Ghid de Cultura informaţiei [Resursă electronică]. Bucureşti : Ed. ABR, 2012. •TÎRZIMAN, Elena Bibliotecile în societatea contemporană – provocări, mutaţii, perspective în context digital [on-line]. Disponibil: http://www.lisr.ro/13-tirziman.pdf •ŢURCAN, Nelly, CHERADI, Natalia. Înregistrarea revistelor ştiinţifice în Acces Deschis (OA): probleme şi perspective : [Prezentare PowerPoint]. Chişinău, 2013. •URSACHI, Lenuţa. Surse de informare utilizate în activitatea de cercetare [on-line]. Disponibil: http://www.slideshare.net/lursachi/surse-de-informare-utilizate-n-activitatea-de-cercetare

×