basm

2. SINTEZA

3. ( < sl. basni = ,,n ă scocire, scornire’’)
Basmul este specie a genului epic în proz ă , de dimensiuni ample, cu
elemente fantastice, supranaturale. Întâlnim basmul atât în literatura
popular ă (ex.: Prâslea cel voinic ş i merele de aur ), cât ş i în literatura
cult ă (Ion
Creang ă – Povestea lui Harap-Alb ).
În general, tema basmului este comun ă : triumful binelui asupra
r ă ului. Sunt
necesare personajele ş i situa ţ iile contrare. Evenimentele pun în
mi ş care
personaje imaginare, cu însu ş iri deosebite, aflate în lupt ă cu for ţ ele
negative

4. Caracteristici ale basmului
Timp ş i evenimentele sunt proiectate într-un timp
spa ţ iu mitic fabulos ş i într-un spa ţ iu imaginar (,,t ă râmul
cel ă lalt’’)
Motive ş i Motivul c ă l ă toriei, ini ţ ierea, probele,
simboluri simbolistica cifrelor
Personaje - eroul: F ă t-Frumos, Prâslea
(combina ţ ie - eroina: fata s ă rac ă , cinstit ă ; o fat ă viteaz ă ;
de omenesc fata în ţ eleapt ă , de o frumuse ţ e extraordinar ă /
ş i for ţ e zână
supranatural - du ş manii: zmeul, balaurul, Muma-P ă durii,
e) scorpia
- ajutoarele omului: animalele: calul, vulpea,

5. Ritmul narativ este sus ţ inut în basm de multiplicarea situa ţ iilor
epice
coordonate lingvistic prin formule de început (,,A fost
odat ă ...’’), de mijloc
( ,, înainte mult mai este’’) ş i de încheiere (,, Ş i-am înc ă lecat
pe-o ş a / Ş i v-am
spus povestea a ş a’’)
Moduri de expunere: naratiunea ,dialogul , descrierea.
Prof.Prelipcean Daniela Ioneta