Amenajările piscicole sistematice necesită terenuri cu panta mică și surse de apă continuă, fiind structurate pentru o eficiență optimă în creșterea crapului. Acestea trebuie să fie proiectate cu reguli stricte pentru alimentarea și evacuarea apei, și să utilizeze metode variate de compartimentare. Fermele de producție de crap sunt dezvoltate cu specificații legate de dimensiune, adâncime și tipul alimentației, având ca scop maximizarea randamentului și utilizarea eficientă a resurselor.

1. Amenajarile pisciole sistematice sunt proprii zonelor de ses necesitand terenuri intinse cu panta
relativa mica, dar si in zona de coline, in albiile majore ale raurilor sau afluentii acestora.
Amenajarile sistematice au nevoie de sursa de apa pemanenta cu debit continuu si de preferinta
garvitationale.
Amenajarea sistematica din punct de vedere al alimentarii cu apa este posibil de realizat daca
aceasta este construita in aval de un lac de acumulare sau daca prin realizarea unei retineri in albia
raurilor (stavilare) se va obtine diferenta de nivel utila intre cota apei retinute la punctul de priza si
cota maxima proiectata a apei in bazinele amenajarii.
Vor fi preferate terenurile in panta usoara, care ofera posibilitatea scurgerii apei din bazine in
conditii usoare asigurandu-se golirea tuturor bazinelor.
Amenajarile sistematice pentru producerea crapului trebui sa indeplineasca urmatoarele
caracteristici:
- sa fie amplasate in afara albiei minore a apelor curgatoare;
- alimentarea si evacuarea bazinelor este independenta pentru fiecare
bazin;
- reglarea nivelului apei sa se poata face dupa nevoile biologice si de
exploatare ale fiecarui bazin in parte;
- scurgerea completa a bazinelor este necesara anual toamna sau
primavara;
Compartimentarea terenului poate fi realizata in trei variante:
a) Compartimentarea cu alimentare si evacuare pe partile laterale,
compartimentarea proprie terenurilor de forma alungita, bazinele fiind incadrate de cele doua
canale (alimentare si evacuare). Panta terenului trebuie sa fie orientata in doua sensuri; de-a lungul
complexului si de la canalul de alimentare spre cel de evacuare.
b) Compartimentare cu alimentare centrala si evacuare bilaterala cu bazine
grupate in doua trupuri separate de canalul comun de alimentare. Compartimentarea aceasta este
proprie terenurilor largi, plane (de ses).
c) Compartimentare cu alimentare bilaterala si evacuare centarala-proprie
vailor largi, deschise, cu panta mica si versanti usor inclinati.
I. Ferma de productie de crap - ť 10 ha - ciclu productie de 2 ani
-se poate realiza in aval de lacuri de acumulare din zona de ses pentru a
asigura un debit de apa continuu - pe terenuri plane cu pante usoare sau prin recompartimentarea
unor iazuri pe rauri sau afluentii acestora.
(1) Amenajarea este formata din:
(1.1) - bazine crestere marfa: 4 buc x 2 ha = 8 ha
Caracteristici:
Suprafata 100 m x 200 m = 2 ha
Adancime 1 m la 2 m aval
Alimen - evacuare
Durata alimentare - 10 zile
Evacuare - 10 zile
Suprafata din complex 80-85%

2. (1.2) - bazine crestere vara I : 2 buc x 0,32 ha = 0,64 ha
Forma : dreptunghiulara 40 m x 80 m = 0,32 ha
Adancime : 0,5 m - 1,5 m
Alim- evacuare
Suprafata din complex ť 8 %
(1.3)- bazine de reproducere si predezvoltare : 2 buc x 0,1 ha
Forma dreptunghiulara 25 m x 40 m = 0,1 ha
Adancime : 0,3 m - 1 m
Alimen- evacuare
Durata alimentare : 12 ore, evacuare 12 ore
Suprafata din complex 0,5%
Prevazut cu canal drenor de-a lungul digului de
evacuare pentru inlesnirea pescuitului reproducatorilor
(1.4) - Bazine crestere si iernare reproducatori si remonti si parcare pe sexe
4 buc x 0,1 ha = 0,4 ha
Forma dreptunghiulara 25 m x 40 m
Adancime 1 m - 2 m
Alim - evacuare
Durata alimentarii 1 zi
Evacuarii 1 zi
Suprafata din complex
(2) Materialul de populare
a)- materialul de 1 an pentru popularea bazinelor de crestere peste de consum: pentru aceasta se
are in vedere urmatoarele aspecte:
- greutatea materialului la livrare : (G med)
- crap 2 kg/buc
- sanger 1kg/buc
- productia obtinuta la unitate de suprafata:
- crap 5.000kg/ha
- sanger 1.000 kg/ha
-supravietuire in perioada de crestere 90% (S)
-suprafata bazinelor de crestere = 8 ha
Productia totala obtinuta (Pa) 40.000 kg crap
80.000 kg sanger
-nr. pui de crap (1an) necesari:
P/Gmed x S = 40.000/ 2 x 0,9 = 22.222 buc
- nr. pui de sanger (1an) greut 100 gr/buc necesari:
P /Gmed x S = 8.000/ 1 x 0,9 = 8.890 buc
b) - necesar de pui de o vara tinand cont de supravietuirea la iernat ť 80%
- pui de crap (100 gr/buc) ť 27.800 buc
- pui de sanger (100gr/buc) ť 11.100 buc

3. c) - pui predezvoltati de crap necesari popularii bazinelor de crestere vara I:
- greutate medie la varsta de o vara (100 gr/buc)
- supravietuire in perioada de crestere 50% (S)
- nr. de bucati necesare : crap 27.800 buc
sanger 11.100 buc
- nr. pui predezvoltati crap = 27.800/0,5= 55.600 buc 1 gr/buc
- nr. pui predezvoltati sanger = 11.100/0,5 = 22.200 buc 1 gr/buc
d) - necesar de reproducatori:
Tinand cont de prolificitatea crapului si de supravietuirea pana la varsta de 21 zile care este de
10% este necesara doar o familie de crap pentru obtinerea a 55.600 buc de pui predezvolatati de
crap. Totusi tinand cont de probabilitatea ca o familie sa nu dea randamentul scontat se folosesc 2-
4 familii in bazine de reproducere diferite pentru siguranta obtinerii puilor.
Din aceste motive se pastreaza 4 familii de crap (4 fem+8 masc) in greutate de 5-6 kg
reproducatori care trebuie inlocuiti la 2-3 ani cu reproducatori obtinuti din remontii crescuti si
selectati fenotipic din BC(R+r) aprox. 200 kg.
(3) Necesar furaje : Tinand cont de faptul ca folosind furaje clasice nu se pot obtine productii mai
mari de 2.000-2.500 kg/ha pentru atingerea unor productii de 6.000 kg/ha sunt folosite furaje
granulate foarte proteice cu indice de conversie 1,5 kg furaje/ 1 kg peste
- necesar furaje pentru crestere in vara II (peste consum)
40.000 kg - 2.222 kg puiet 1 an = 37.778 kg x 1,5 = 56.667 kg
- necesar furaje pentru crestere in vara I (sanger +crap)
(27.800 buc crap + 11.100 buc sanger) x 100gr/buc= 3.890 kg
3.890 kg x 1,5 = 5.835 kg
- necesar furaje pentru reproducatori si remonti :
3 % din 200 kg zilnic x 200 zile ť 1.000 kg
- necesar prestarter pui predezvoltati
10 kg/zi/ha = 2 x 17 zile= 35 kg - in zece mese/zi
(4) Necesar volume de apa folosita : 1.000.000 m3 /an
-pentru umplere : 140.000 m3
- pentru primenire : 195 m3/h x 24 ore x 180 zile = 842.400 m3/an
II. Ferma de productie - crap pentru consum: familiala ť 10 ha cu ciclu de productie 1 an
- se poate realiza in aval de lacurile acumulare din zona de ses pentru a
asigura debit de apa continuu pe toata perioada ciclului de productie . Se poate realiza pe terenuri
plane cu pante usoare sau prin recompartimentarea unor iazuri pe rauri sau afluenti ai acestora.
1. Caracteristicile bazinelor de crestere (ingrasare)
- suprafata acestora in cresterea intensiva a crapului propunem a fi intre 1
ha si 4 ha in functie si de configuratia terenului pe care se amplaseaza;
- forma bazinelor: se recomanda forma dreptunghiulara;
- adancimea apei: 1 m la alimentare - 2 m la evacuare
- durata de alimentare : 5- 10 zile
- evacuare 2- 3 zile

4. - bazinele sunt prevazute cu canale drenoare si groapa de pescuit care
poate fi interioara sau exterioara - figura 1
In cazul in care productia de peste (crap) realizata nu poate fi valorificata toamna, bazinele de
crestere datorita adancimilor de 2 m spre zona de evacuare pot fi folosite si ca bazine de iernat.
Fiecare helesteu are o gura de alimentare si o gura de evacuare (calugar).
In cazul cand umplerea bazinelor de crestere nu este de debitul de primavara, este recomandabil
ca inundarea bazinelor de crestere sa se faca treptat pentru dezvoltarea si valorificarea hranei
naturale de catre pesti.
Fundul bazinelor trebuie astfel amenajat incat evacuarea apei sa se realizeze complet. In acest
scop, fundul acestora este prevazut cu o retea de canale de pentru scurgerea apei catre gura de
evacuare a bazinului.
Aceste bazine conduc in acelasi timp si pestele catre gura de evacuare a bazinului pentru
recoltare. Sub aceste aspecte reteaua de canale mentionata are o importanta deosebita, de buna ei
intretinere si functionare depinzand in mare parte reusita pescuitului de toamna.
Pentru mentinerea capacitatii de productie naturala a bazinelor este recomandabil ca solul
acestuia sa nu fie indepartat prin utilizare la construrea digurilor decat numai in caz de forta majora
si in acesta situatie trebuie luate masuri pentru ingrasarea fundului.
Pentru transportul hranei pentru pesti si al pestelui in perioada pescuitului, digurile sunt
amenajate in drumuri carosabile.
2. Tehnologia de crestere si ingrasare a crapului.
a) Pregatirea bazinelor de crestere
In vederea crearii, in helesteele de crestere si ingrasare a crapului a conditiilor optime pentru
dezvoltarea pestilor se impune aplicarea lucrarilor de ameliorare.
De regula bazinele de crestere a crapului in perioada de iarna, sunt lasate pe uscat, daca
productia de peste de consum a fost vanduta din toamna.
In perioada in care bazinele sunt pe uscat se asigura repararea digurilor si a instalatiilor
hidrotehnice (instalatii de alimentare si evacuare a apei), se curata bazinele de vegetatie uscata se
intretin canalele drenoare si gropile de pescuit.
De obicei aceste lucrari se executa in lunile ianuarie, februarie si inceputul lunii martie.
Inainte de inundarea bazinelor de crestere de regula in luna martie (prima decada) se executa
lucrarile de mobilixzare a solului ce contituie fundul bazinului, se aplica amendamentele de calciu
acestea in urma unor analize a solului si se distribuie ingrasamintele organice sau minerale. Aceste
lucrari se executa in amenajarile ciprinicole unde se tine cont si de productivitatea naturala.
In amenajarile ciprinicole intensive unde productiile realizate sunt de 5-6 to/ha productivitatea
naturala nu poate fi luata in calcul.
Se monteaza mesele de furajare 8-10 mese/ha avand in vedere densitatea la populare mare si
pentru a evita crestrea pestelui pe mai multe categorii de greutati (fig.2)
Inundarea bazinelor de crestere are loc in luna martie in 10 zile.
b)Popularea bazinelor de crestere
Dupa tehnologia clasica, indiferent de ciclul de exploatare adoptat primavara de
regula in ultima decada a lunii martie sau prima decada a lunii aprilie inainte ca pestele sa caute
activ hrana se trece treptat la popularea bazinelor de crestere.
b.1. Necesar material de populare

5. Pentru acest gen de amenajare piscicola cu ciclu de productie de 1 an materialul de populare este
adus din ferme specializate pentru obtinerea materialului de populare de 1 an (pepiniere).
Pentru ferma de crestere a crapului de consum in suprafata de 10 ha de amenajare cu o productie
de 6 to/ha din care 5 to crap + 1 to sanger necesarul de material de populare se calculeaza functie
de productia pe unitate de suprafata si de supravietuirea pe timpul perioada de crestere si de
greutatea medie a pestelui la finele productiei.
Calculul materialului de populare:
-Productia obtinuta (preconizata) 5 to crap/ha +1 to sanger /ha
-Greutati medii - crap -2 kg/buc, sanger 2 kg/buc
-Suprafata bazinelor de crestere 10ha
-Supravietuire in perioada de crestere ť 90 %
- nr. pui de crap (1an) = ( 10 ha x 5.000kg/ha) / (0,9 x 2 kg/buc)= 27.780buc
-nr pui de sanger (2ani) = (10ha x 1.000kg/ha) / (0,9 x 2 kg)/buc= 5.555 buc
Popularea helesteelor de crestere se face cu 2.778 buc pui de crap 1 an in greutate de 100
gr/buc /ha si 556 buc puiet sanger 2 ani in greutate medie de 250 gr/buc/ha
Necesarul materialului de populare pentru ferma de crestere a crapului:
- crap = 2.778 kg
- sanger = 1.390 kg
La populare pentru cresterea intensiva si superintensiva a crapului se urmareste ca
materialul sa fie uniform din punct de vedere al greutatii/buc si sanatos din punct de vedere
sanitar-veterinar.
b) Furajarea
Pentru cresterea si ingrasarea crapului in sisteme intensive si superintensive
furajele folosite sunt cu proteina 25-37% si lipide intre 7-12 % sunt furaje granulate, extrudate
distribuite sub forma uscata -furaje speciale pentru cresterea crapului.
Tehnicile de administrare a furajelor la pesti sunt foarte variate, de la distribuirea
manuala pana la utlizarea distribuitoarelor automate si a echipamentelor computerizate.
Distribuirea manuala este utilizata pe scara larga, desi se inregistreaza mari
pierderi de substante nutritive.
Distribuitoarele automate utilizate mai ales in sistemele superintensive si intensive sunt foarte
fiabile si simplu de folosit, alimentele putand fi distribuite fractionat sau continuu.
In functie de caracteristicile tehnice, distribuitoarele automate pot fi de mai multe tipuri:
mecanice, electromecanice si electronice.
Factorul determinant in alegerea tipului de distribuitor este cel economic.
Furajarea in acest sistem de amenajare(10 ha) se face zilnic si portionat in doua ratii intrucat
densitatea este mare.
Furajele folosite in amenajarile sistematice pentru cresterea crapului in sisteme intensive si
superintensive au un coeficient de conversie de 1,5 kg furaje la 1 kg peste obtinut.
C.1. Necesar de furaje pentru ferma de 10 ha
- Productia obtinuta : 50.000 kg crap
- Material populare : 2778 kg crap
- Diferenta de crestere : 50.000- 2778= 47.222 kg

6. - Coeficient de conversie - 1,5
- Cantitate necesara de furaje:
47.222 kg x 1,5 kg furaje/ kg peste= 70.833 kg
Furajarea se face pe o perioada de 180 zile/1 ciclu.
Cantitatile de furaje distribuite zilnic se stabilesc in functie de dimensiunile materialului de
poulare, temperature apei si de sporul de crestere planificat.
Pentru fiecare tip de furaj folosit exista fisa tehnica de furajare care indica cantitatea de furaje
folosite zilnic la 100 kg de peste in functie de datele enumerate mai sus.
Pentru constatarea sporului de crestere la fiecare doua saptamani se efectueaza pescuitul de
control si in functie de constatarile facute se intervine in modul de furajare.
d) Alimentarea cu apa
-Umplerea bazinelor de crestere se face in luna martie, timp de 10
zile
Adancimea medie a apei in bazine= 1,5 m
Volum de apa 150.000 m3 aprox 650 m3/h- debit
Alimentarea amenjarii se poate face prin canal de alimentare de
suprafata sau conducta F= 600 mm ingropata in corpul digului.
-Pentru primenirea apei din bazinele de crestere (obligatorie in
sistemul de crestere intensiv si superintensiv ) este necesar un debit de 6 l/s x ha
Volumul de apa necesar pentru primenire :
Vdebit=6 l/s x ha x 180 zile x 10 ha = 933.120 m3/ciclu ť1.000.000
Volumul de apa consumat= Vumplere + V primenire = 1.150.000 m3
Pentru evacuarea apelor de primenire si golirea bazinelor de crestere se folosesc calugari cu 3
pereti (in interiorul bazinelui) sau cu 4 pereti (incastrat in dig) dar care au obligatoriu 3 nise pentru
a putea evacua atat apele de fund 9primenire) cat si cele de suprafata (golire).
e) Productii realizate
Pentru ferma de crestere a crapului in suprafata productive de 10 ha
in sistem intensive sau superintensiv productia obtinuta este de : 50.000 kg crap/buc
10.000 kg sanger 2 kg/buc
Pestele produs poate fi pescuit functie de comenzile pentru comercializare cu navodul (pescuit
de rarire) sau la gropile de pescuit.
f) Necesarul personal
Pentru astfel de ferme pentru desfasurarea activitatii este nevoie de 2 maxim 3
piscicultori. Doar in cazul pescuirii de rarire cand se face pescuit cu navodul sunt necesare 6
pescari
g) Echipamente si dotari specifice
- instalatii de alimentare si evacuare : 10 buc x 10 buc
- instalatii de aerare a apei; avand in vedere densitatea mare in cresterea
intensive si superintensiva si a consumului de oxigen mare in cazul temperaturilor ridicate (>22
0C) trebuie intervenit cu instalatii de aerare a apei: 2 buc/ha (1kw/h), 20 bucati aeratoare.
- instalatii de furajare automata (optional)
- 5 barci pentru distribuirea furajelor

7. - Ciutare 1 buc
- Instalatii de producere a ghetii artificiale
- Navod L= 200 M, l= 4 m, a=26mm
- Instalatii de iluminat si siguranta
- Lazi, cutii, navete,cosuri pentru manipularea, conditionarea si livrarea marfii
- 1 autoutilitara 1,5 to
- Sediu administrativ :
§ magazine furaje
§ spatii depozitare materiale
§ spatii depozitare si conditionare peste
§ birouri
Cheltuieli si Venituri - productie
1. Cheltuieli privind alimentarea cu apa:
- alimentare 1.150.000 m3 x 25.000 lei/1000 m3=28.750.000 lei
- evacuare 1.150.000 m3 x 12.500 lei/1000 m3=14.750.000 lei
Total = 43.500.000 lei
2. Cheltuieli privind materialul de populare
- crap : 2.778 kg x 100.000 lei/kg = 277.800.000 lei
- sanger: 1.390 kg x 40.000 lei/kg = 55.600.000 lei
Total = 333.400.000 lei
3. Cheltuieli cu furajele
- 70.833 kg x 27.000 lei/kg = 1.912.491.000 lei
4. Cheltuieli cu personalul :
§ 2 salariati x 10.800.000 lei/luna x 12 luni=260.000.000 lei
5. Cheltuieli cu energia:
- 20 instal aerare x 1 kw/ora x 1000 h x 5000 lei/kw= 100.000.000 lei
- instalatia de productie a ghetii :
20 to gheata : 600 kg/ 24 ore = 34 zile x 24 ore x 3 kw/ora
2448 kw x 5000 lei/kw = 12.240.000 lei
- instalatii automate de furajare = 10.000.000 lei
- instalatii de iluminat si siguranta ť20.000.000 lei
Total = 142.240.000 lei
6. Cheltuieli cu materiale necesare pregatirii bazinleor :20.000.000 lei
7. Alte cheltuieli generale 10 5 din cheltuieli totale =270.000.000 lei
Total cheltuieli ť 2.970.000.000 lei

8. Venituri :
50.000 kg crap x 70.000 lei/kg = 3.500.000.000 lei
10.000 kg sanger x 35.000 lei/kg = 350.000.000 lei
Total venituri :3.850.000.000 lei
Profit : 3.850.000.000 - 2.970.000.000= 880.000.000 lei
Domenii articole
» Apicultura (1)
» Ciuperci (3)
» Culturi de camp (14)
» Diverse (6)
» Flori (5)
» Fonduri Europene -
Finantari (4)
» Legume (4)
» Melci (1)
» Pasari (7)
» Piscicultura - Pesti (4)
» Pomicultura (4)
» Serpi si reptile (1)
» Viermi de matase (1)
» Viticultura (3)
Helesteul trebuie sa asigure hrana naturala de cel putin 10% din necesar.
Crapul poate fi crescut intensiv in densitati mari. Poate fi crescut de asemenea
impreuna cu alte specii precum cosasul, stiuca, sangerul.
Cerintele de mediu ale caprului nu sunt mari: continutul de oxigen solvit
al apei 3-4,5 mg/l; suporta PH bazic de 7,5-8; transparenta apeo de 30-35 cm.
Concentratia de 1 mg/l amoniac este toxica daca se mentine 24 de ore.
Concetratia de peste 0,1 mg/l amoniac este de asemenea toxica daca depaseste
24 de ore.
Caprul se hraneste aproape tot timpul daca apa este calda. La
temperatura de 12 grade C, hrana este digerata in 50-60 de ore, pe cand la
temperatura de 26 grade C hrana e digerata in 4-5 ore. Rasa FRASINET ajunge,
in 6-7 luni, la greutatea de un kilogram.
In tara noastra crapul este cerut intens de consumatori si este
considerat un peste de carne superioara. Crapul de 3 ani contine: 17,62%
proteine usor digestabile; 2,33% grasimi, iar valoarea energetica este de 940
kcal/kg.
Tehnologia de crestere a crapului
Popularea: Necesarul de puiet la hectar este de 660 kg: 1600 exemplare
crap de 300 g/ex. (440 kg); 600 exemplare sanger de 300g/ex (180); 1000
exemplare pui stiuca 0,2 grame (0,2 kg). Puietul poate fi cumpara pe baza de
contract de la ferme specializate. Sangerul consuma planctonul care daca este in
exces dauneaza crapului. Stiuca va fi introdus pentru a consuma pesti salbatici
(concurenti la hrana crapului)
Pierderile tehnologice: Mortalitatea datorate pasarilor (cormorani),
vidrelor, sau ocazionat de transportul puietului, nu trebuie sa depaseasca 12%

9. Productia: La un hectar de luciu de apa se vor recolta 2200 exemplare in
grautate de 1,4 kg/ ex la crap si sanger si 0,2 kg la stiuca. Asta inseamna 2800
kg/ha luciu de apa.
Necesarul de furaje: Consumul specific este de 3 kg furaj pentru a obtine
1 kg crap. Daca scadem din productia de peste care este 2800 kg - greutatea
pestilor la populare de 660 kg rezulta aproximativ 1971 kg spor de greutate.
Aceasta se inmulteste cu trei si da 4473 kg furaj.
De la populare si pana in 15 mai furajul se administraza dupa cat
consuma. Dupa 15 mai se dau ratii de circa 4% din greutatea totala a populatiei
de crap. Dupa 15 iulie se va furaja dupa apetit. Furajul granular se va achizitiona
de la firme specializate pe baza de contract si grafic. Nu se vor stoca furaje pe o
perioada mai mare de o luna. Continutul in proteina bruta a furajul trebuie sa fie
de 20-25%, iar in grasimi de 12%
Administrarea ingrasamintelor si amendamentelor. Cand helesteiele
sunt fara apa se vor administra var nestins sub forma de praf (500 kg/ha). In
perioada de crestere se aplica 5 tone/ha de gunoi bine fermentat, din care,
inainte de introducerea apei - 1 tona/ha, iar apoi din doua in doua saptamani cate
400 kg/ha (10 doze).
IMAGINI VIDEO >>
Pregătirea heleşteielor pentru populare
Se începe prin golirea heleşteielor, operaţiune urmată de desfundarea canalelor drenoare,
curăţarea şi nivelarea fundului acestora. Uneori, când adâncimea heleşteielor s-a redus
semnificativ, se impune decolmatarea vetrei de bazin, care se realizează prin îndepărtarea
stratului de mâl. Dacă nu se intervine pentru îndepărtarea mâlului, oricum este obligatoriu
ca după uscarea acestuia să se treacă cu o grapă, cu scopul mobilizării terenului, astfel ca
aerul să pătrundă în profunzime. Oxigenul va favoriza reacţiile de oxidare din mâlul
organic şi va grăbi mineralizarea acestuia.
Acolo unde apa bălteşte se încearcă nivelarea locului, după îndepărtarea apei. Dacă acest
lucru nu este posibil, atunci se va administra var nestins pe fiecare zonă acoperită cu apă,
calculându-se o cantitate de cca 2500 kg/ha. Prin aceasta, se urmăreşte distrugerea
eventualilor agenţi patogeni, care altfel ar rămâne în heleşteu şi ar provoca boli grave
crapului care urmează a fi cazat. În acelaşi timp, varul nestins distruge şi peştii fără
valoare, sau cu valoare economică redusă, cum ar fi boarţa, pseudorasbora, carasul etc.,
care nu aduc un plus de venituri fermei piscicole, ci din contră, produc o reducere a lor
prin faptul că sunt concurenţi la hrana crapului.

10. De cele mai multe ori, pe vatra de bazin uscată se administrează îngrăşăminte organice
sau anorganice, iar dacă este cazul, se vor administra şi amendamente.
Pregătirea heleşteielor constă şi în verificarea şi repararea digurilor, a canalelor şi
instalaţiilor de alimentare şi evacuare a apei.
Numai după ce heleşteiele au fost astfel pregătite urmează să fie inundate, iar după două
săptămâni populate cu crap.
În cazul în care heleşteiele sunt nou construite, se umplu cu apă şi se verifică pe parcursul
câtorva zile funcţionalitatea instalaţiilor hidrotehnice şi rezistenţa digurilor. În acelaşi
timp se urmăreşte ca la baza taluzurilor uscate să nu fie zone umede. Dacă există
asemenea zone, înseamnă că digul este dimensionat incorect şi există pericolul de
subfuziune, adică de dărâmare în timp a acestuia.
Alegerea tipului de populare
Popularea se poate realiza în monocultură (numai cu crap) sau în policultură (cu crap şi
una sau mai multe specii suplimentare). Monocultura poate fi simplă (crapi de aceeaşi
vârstă) sau mixtă (crapi de vârste diferite).
Pentru o mai bună valorificare a resurselor trofice din bazinele acvatice, mulţi piscicultori
optează să realizeze policulturi fie cu specii paşnice sau cu specii răpitoare. Astfel se pot
introduce pe lângă crap specii de peşti paşnici, cum ar fi cteno, novac, sânger, care
consumă hrană ce nu poate fi valorificată de crap, cum ar fi macroflora acvatică,
zooplanctonul sau fitoplanctonul.
În cazul policulturii cu una sau mai multe specii paşnice, norma de populare pentru crap
trebuie să reprezinte cel puţin 60% din totalul populaţiei piscicole. Norma de populare
pentru speciile suplimentare se stabileşte în funcţie de cantitatea elementelor trofice care
pot fi valorificate de specia suplimentară.
În cazul policulturii cu specii răpitoare, se urmăreşte ca aceştia să „cureţe” heleşteul de
peştii debili şi bolnavi din populaţia de crap dar să consume şi peştii mărunţi, sălbatici
(oblete, porcuşor, boarţă, roşioară etc.) care pătrund în heleşteu odată cu apa de
alimentare. Pentru ca peştii răpitori să nu devină periculoşi pentru populaţia bază
reprezentată de crap, trebuie respectate 3 condiţii: răpitorii să deţină 2-10% din populaţia
de bază, în funcţie de specie; răpitorii să fie mai mici cu un an decât crapul; să nu se
menţină alături de crapi, răpitori mai mari de 3 ani.
Norma de populare

11. După ce s-a stabilit ce tip de populare este mai avantajos din punct de vedere economic,
se va stabili norma de populare pentru crap. Pentru aceasta trebuie să cunoaştem
productivitatea naturală (Pn) a heleşteului (cantitatea de peşte care se poate obţine numai
prin valorificarea resurselor naturale), masa corporală medie a unui peşte în momentul
populării (g) şi pe cea planificată a se obţine la recoltare (G) precum şi pierderile (p) care
se obţin în perioada de creştere.