3, Controlul calitatii materialului saditor viticol.

1. Aspecte privind producerea materialului săditor viticol
1. Alegerea terenului pentru amplasarea pepinierei viticole
Factorii decisivi:
 1. factorii ecologici /factorii climatici.
 2. factorii ecopedologici
 3. factorii orografici
 4. factorii social-economici
♣ trebuie să satisfacă cerinţele plantaţiilor de portaltoi, ale celor
furnizoare de coarde altoi şi ale viţelor din şcoală.

2. 1. Factorii ecologici /factorii climatici
Plantaţiile de portaltoi sunt cele mai pretenţioase faţă de factorii ecoclimatici intra
în vegetaţie mai devreme comparativ cu cele roditoare şi îşi încheie perioada de
vegetaţie mai târziu decât acestea.
bilanţul termic activ trebuie să fie mai mare de 3 100ºC, temperatura medie din
lunile mai-iunie să depăşească 18ºC, iar în lunile iulie-august să nu fie mai mică de
21ºC.
trei zone cu grade diferite de favorabilitate pentru cultura portaltoiului: foarte
favorabilă, favorabilă şi mijlociu favorabilă.
Plantaţiile furnizoare de coarde altoi - Cerinţele faţă de factorii ecoclimatici ale
soiurilor sunt asemănătoare cu cele ale aceloraşi soiuri cultivate pentru struguri.
Şcolile de viţă au cerinţe faţă de factorii climatici mai reduse faţă de cele ale
plantaţiilor de portaltoi.
Cele mai bune rezultate sub raport tehnic şi economic se obţin în partea de sud,
sud-est şi sud-vest a ţării.
Se recomandă evitarea pericolului brumelor şi îngheţurilor târzii de primăvară
(ce nu trebuie să depăşească data de 1 mai).

3. 2. factorii ecopedologici
Cele mai mari cerinţe le manifestă şcolile de viţe
Sunt indicate:
solurile permeabile,
adânci,
bogate în humus (peste 3 %)
bine aprovizionate în elemente nutritive.
cu textură uşoară-medie (luto-nisipoasă sau lutoasă) care au regim termic şi aerohidric
favorabil.
Se evita: solurile cu un conţinut în săruri nocive mai mare de 0,3-0,6 ‰ NaCl
Plantaţiile de portaltoi preferă:
-solurile cu textură uşoară-medie (luto-nisipoasă, nisipo-lutoasă şi lutoasă).
-conţinutul în carbonat de calciu activ şi de indicele puterii clorozante. La valori ridicate
ale acestor indicatori se recomandă folosirea portaltoilor rezistenţi (Chasselas x
Berlandieri 41 B, Fercal).

4. 4. factorii social-economici
 posibilităţile de folosire a unui volum mare de forţă de muncă, acest sector
având un caracter intensiv ce solicită multă manoperă.
 Amplasarea sectoarelor pepinierei presupune existenţa în apropiere a unor căi de
comunicaţii practicabile în tot cursul anului.
 O anumită importanţă revine tradiţiei şi pregătirii profesionale a celor ce
lucrează într-un sector de complexitate sporită, aşa cum este cel de producere a
materialului săditor viticol.

5. Tehnologia producerii coardelor portaltoi
Înfiinţarea plantaţiilor de portaltoi
conducerea alternativă a lăstarilor
conducerea oblica a lăstarilor
Pentru plantare se folosesc viţe portaltoi iar
plantarea viţelor se execută obişnuit primăvara, la
sfârşitul lunii martie – începutul lui aprilie.
În mod obişnuit plantarea se realizează în gropi
executate manual sau mecanizat, la adâncimea de
45-50 cm, după o prealabilă pichetare a terenului.

6.  Recoltarea coardelor portaltoi - -8....-10ºC (se observă uşor
porţiunilede coarde maturate de cele nematurate), la 10-15 cm de la
punctul de inserţie.
 Fasonarea coardelor portaltoi se face în butaşi de 3 lungimi (120
cm), de 2 (80 cm) sau o lungime (40 cm)
 se elimină porţiunile prea groase (peste 12 mm în diametru), sau
prea subţiri (sub 7 mm diametru), cele nematurate, vătămate sau
lovite de grindină, resturile de copili, cârceii sau porţiunile
torsionate.
 Butaşii se leagă în pachete de câte 100 de bucăţi (pe categorii de
lungime) şi se etichetează.
 Producţia medie de butaşi portaltoi este cuprinsă, în general, între
80 000 şi 140 000 bucăţi/ha.
 După recoltare şi fasonare se face un tratament anticriptogamic,
prin îmbăiere: Ronilan 0,05 %, Benomyl WP 0,1 %, Topsin 70 PU
 Păstrarea butaşilor portaltoi se face în depozite frigorifice sau în
silozuri de nisip, construite sub cerul liber.

7. Tehnologia producerii coardelor altoi
 Înfiinţarea plantaţiilor mamă presupune o alegere atentă a terenurilor în funcţie
de factorii ecologici; vor fi evitate zonele afectate de grindină, de brumele
timpurii de toamnă sau de cele târzii de primăvară.
 Plantarea se execută, la fel ca şi în cazul plantaţiilor de vii roditoare, primăvara,
cu viţe altoite din soiurile recomandate în lucrarea de zonare.
 Se recomandă folosirea unor distanţe de plantare de 2,0-2,2 m între rânduri şi de
0,7-1,0 m între viţe pe rând.
 Întreţinerea plantaţiilor tinere presupune aplicarea aceloraşi lucrări ca şi în
cazul plantaţiilor de vii roditoare.
 În funcţie de vigoarea soiurilor:
 25-30 lastari/butuc, la cele viguroase
 15-20 lăstari/butuc la cele cu vigoare medie;
 10-15 lăstari/butuc pentru soiurile cu vigoare redusă.

8.  Recoltarea coardelor se face toamna, după căderea frunzelor, păstrându-se pe butuc
porţiuni bazale de 4-5 ochi.
 Fasonarea coardelor - minim de 8 ochi, un diametru cuprins între 7 şi 12 mm; ochii
să fie viabili, normal dezvoltaţi, sănătoşi, nevătămaţi; coardele să nu prezinte leziuni
produse de grindină sau ger, simptome ale organismelor dăunătoare, fisuri, porţiuni
torsionate etc.
 Prin operaţia de fasonare se păstrează atât la baza coardelor cât şi la vârful lor porţiuni
de internod de minimum 4 cm; se înlătură, de asemenea, cârceii şi resturile de copili.
 Coardele altoi fasonate se aşază bază la bază şi se leagă în pachete de câte 100 de
bucăţi din acelaşi soi şi categorie biologică şi se etichetează.
 Pachetele de coarde se supun tratamentelor anticriptogamice şi se păstrează peste iarnă
la fel ca şi butaşii portaltoi.

9. Tehnologia producerii viţelor altoite
Tehnologiile folosite pentru producerea viţelor altoite comportă parcurgerea a două
etape:
 1. obţinerea butaşilor altoiţi şi forţaţi în serele de altoire-forţare (Noutati in
obtinerea materialului saditor)
şi
 2.Cultura viţelor altoite în câmp (şcoala de viţe) sau în spaţii protejate (solarii,
sere).

10. Pregătirea butaşilor portaltoi in vederea altoirii
În vederea altoirii, materialul se scoate de la păstrare, se verifică viabilitatea ochilor
la altoi, integritatea şi starea de sănătate a ţesuturilor la coardele altoi şi butaşii
portaltoi, după care se trece la pregătirea propriu-zisă a materialului.
 Butaşii portaltoi, se umectează în apă de peste 15ºC, 4-5 zile, iar cele cu lemnul mai
puţin dens (ex.: Riparia gloire), 2-3 zile. La sfârşitul umectării butaşii trebuie să
conţină 53-55 % apă.
 Lucrarea de fasonare - în lungimi standard de minimum 30 cm şi din efectuarea unei
tăieturi la 0,5 cm sub nodul bazal al butaşului.
 extirpare a ochilor, cu ajutorul briceagului, fără să se producă răni prea mari,
resturile de cârcei şi copili prin secţionare cât mai aproape de punctul de inserţie.

11. Pregătirea coardelor altoi
 Pentru soiurile altoi, umectarea durează 24-36 de ore;
 Fasonatul - secţionarea fiecărui internod la 1,5 cm deasupra ochiului şi cu
păstrarea restului de internod sub ochi.
 Dezinfectarea materialului. Se aplică dezinfecţia anticriptogamică prin îmbăiere
cu aceleaşi produse folosite înaintea introducerii butaşilor portaltoi sau a
coardelor altoi la păstrarea peste iarnă.

12. Altoirea butaşilor. Momentul executării altoitului se stabileşte în funcţie de
perioada fixată pentru plantare.
 Considerând perioada de forţare de 21 de zile, urmată de cea de aclimatizare de 5-
7 zile, rezultă că altoitul trebuie început cu o lună înainte de momentul plantării
 Parafinarea butaşilor altoiţi. Înainte de parafinare, butaşii altoiţi se introduc cu
capătul superior în apă, timp de aproximativ 3-5 secunde, fapt ce împiedică
pătrunderea ulterioară a masticului de parafinare între secţiuni.
Prezentare:
Noutăti privind obţinerea unui material saditor viticol de calitate prin soluţii tehnice de
favorizare a proceselor fiziologice implicate în calusarea, sudarea şi vascularizarea
viţelor altoite, în scopul creşterii randamentului în şcoala de viţe.

14.  Stratificarea butaşilor altoiţi
 metode de stratificare:
 în rumeguş de esenţe răşinoase, cu acoperirea totală a butaşilor;
 în rumeguş cu acoperirea parţială a butaşilor până la nivelul punctului de altoire;
 stratificarea cu consum redus de rumeguş;
 stratificarea în nisip, stratificarea totală în turbă acidă în saci de polietilenă;

15. Stratificarea în rumeguș cu acoperire parțială Monitorizarea parametrilor din timpul forțării
Stratificarea în rumeguș cu acoperire totală se observă un pronunțat proces de
etiolare al noilor creșteri şi sudura la punctul de altoire se produce însă altoiul nu
porneşte în vegetație.
Randament 33.77% în câmp
Randament
47% în câmp
49% în ghivece nutritive

16. Menținerea umidității cu ajutorul polietilenei și a
vaselor cu apă
Sera inmultitor

17. Așezarea (stratificarea)butașilor altoiți în saci de polietilenă în
turbă tratată –poziţie orizontală
Perforarea sacilor

18. Avantajul de a nu mai fi nevoie de ajustarea umiditații pe timpul forțării, fapt datorat
polietilenei.
Turba tratată cu substanța CANTUS( 50% boscalid, acționează asupra patogenilor în
procesul de respirație, prin interferarea complexului 2 al ciclului Krebs şi
Are acțiune directă asupra putregaiului și indirectă asupra făinării).
Randament vite obţinute 53% în câmp
55% la ghivece nutritive

19. Forţarea butaşilor altoiţi
 În mod obişnuit, după altoire şi stratificarea butaşilor. Se face forţare, dar dacă
altoirea se realizează iarna (februarie-martie), până la declanşarea forţatului
butaşii stratificaţi se păstrează la rece (1-4ºC).
 Forţarea: se realizează prin dirijarea factorilor de temperatură, higroscopicitate,
aeraţie şi iluminare în spaţiile de forţare.
 În primele 4-5 zile de forţare se realizează un şoc termic, prin asigurarea unor
temperaturi de 28-30ºC, pentru ca butaşii să treacă mai rapid de la faza de repaus
la cea de viaţă activă. În continuare, forţarea trebuie făcută la o temperatură de 22-
23ºC.
 Durata forţării este de 18-20 de zile şi se consideră terminată atunci când
majoritatea butaşilor prezintă calus moderat şi uniform în jurul punctului de
altoire.
 Aclimatizarea sau călirea butaşilor. Prin aclimatizare sau călire se urmăreşte
acomodarea butaşilor altoiţi la condiţiile de mediu exterior pe care le vor întâlni în
şcoala de viţe (8-10ºC) şi de 12-13ºC, când se plantează în solarii. Durata călirii
este de 5-8 zile.

20. Rizogeneza Sfîrşitul perioadei de forţare

21.  Fasonarea după forţare a butaşilor altoiţi
 După forţare, butaşii trebuie să prezinte un calus circular (inelar) la punctul de
altoire, ochiul să fie pornit în vegetaţie sau cu o lungime de 3-5 cm şi să aibă
primordii ale rădăcinii sau calus la bază.
 Prin fasonare se înlătură lăstarii porniţi din portaltoi, se ciupesc lăstarii altoi atacaţi de
mucegaiuri, se reduc la aproximativ 4 cm cei ce au crescut prea mult, se scurtează
rădăcinile la circa 1 cm;
 Parafinarea butaşilor după forţare - doar când se plantează în şcoala de viţe sau în
solarii fără acoperire integrală cu pământ.
Temperatura masticului de parafinare trebuie reglată în funcţie de starea butaşilor după
forţare şi de modul lor de plantare.
 pe întreaga porţiune care nu se introduce în pământ la plantare (plus 2-3 cm) în
vederea protejării împotriva deshidratării.

22.  În şcoala de viţe se pot folosi următoarele
sisteme de cultură:
 -în biloane, prin acoperirea totală a butaşilor
cu pământ, mai ales în zonele în care pot
surveni temperaturi negative după data de 1 mai
şi în pepinierele în care se practică irigarea prin
brazde;
 -pe biloane, prin introducerea parţială în sol
a butaşilor la plantare, în zonele în care nu
survin îngheţuri târzii şi pepinierele dispun de
posibilităţi de irigare prin aspersiune;
 -în teren nebilonat, în zonele în care nu mai
survin îngheţuri târzii, pe soluri cu textură
uşoară, în condiţiile irigării prin aspersiune.

24. Lucrările de întreţinere din şcoala de viţe
Lucrările solului
 teren curat de buruieni şi distrugerea crustei;
folia neagră (distrugerea crustei, praşilele manuale sau erbicidarea postemergentă, nu se mai fac, se
reduce forţa de muncă).
Fertilizarea
viţele altoite extrag anual cantităţi însemnate de elemente nutritive.
îngrăşăminte foliare complexe ce conţin N, P, K şi microelemente odată cu tratamentele fitosanitare
(compatibilitate).
fertirigarea, utilizând îngrăşăminte complexe de tip cristalin, cu solubilitate completă în apa de
irigare, (reducerea cantităţilor de îngrăşăminte, deoarece creşte gradul de utilizare)
Irigarea şcolilor de viţe este obligatorie.
umiditatea solului în şcoala de viţe este de 70% din intervalul umidităţii active (IUA), pe
adâncimea de 60 cm.;
săptămânal, cu norme de udare cuprinse între 250 – 300 m³ apă/ha.
Cele mai practicate sisteme, atât pe plan mondial cât şi în ţara noastră, sunt irigarea prin picurare
şi irigarea prin microaspersie

26. Protecţia fitosanitară
Mană şi de făinare, împotriva cărora se aplică în medie între 15 şi 20 de tratamente;
utilizând produse sistemice, cu excepţia ultimelor două tratamente la care se recomandă
utilizarea produselor pe bază de cupru, pentru a favoriza maturarea lemnului lăstarilor

27. Lucrările de îngrijire aplicate viţelor.
 Copcit se înlătură rădăcinile formate din altoi precum şi eventualii lăstari daţi din portaltoi, la
cei acoperiţi total..
 Copcitul viţelor se face de 3 ori; în a doua parte a lunilor iunie, iulie şi august.
 Plivitul constă din înlăturarea lăstarilor de prisos, porniţi din altoi, păstrându-se numai unul,
mai viguros, care să ajungă, până în toamnă, la dimensiuni normale şi la o maturare suficientă.
Lucrarea se execută în luna iunie.
 Cârnitul se aplică în luna august şi constă din secţionarea lăstarilor la 4-5 frunze din vârf, în
scopul favorizării maturării cordiţelor.

28.  Recoltarea viţelor altoite.
 (25 octombrie-15 noiembrie).
 Scoaterea viţelor se execută mecanizat, cu plugul
de scos viţe PSV-1, (dislocă solul) după care sunt
scoase din pământ prin smulgere, apucându-le cu
mâna sub punctul de altoire.
 Mănunchiurile de viţe sunt aşezate în spaţii
adăpostite, în grămezi de formă circulară sau
ovală, cu rădăcinile orientate spre interior.
 Primul rând se aşază pe un strat de nisip umed sau
de rumeguş, iar peste rădăcini se aruncă cu lopata
nisip sau rumeguş umed. Înălţimea unei grămezi
nu trebuie să depăşească 2 m, iar durata de
stratificare temporară nu va depăşi 4-5 zile.

30.  Clasarea viţelor altoite /HOTĂRÂRE Nr. 769 din 28 iulie
2010/Publicată în: Monitorul Oficial Nr. 595 din 23 august
2010
 -puritatea varietală 100 %;
 -puritatea tehnică minim 96 % (impurităţi tehnice: material
deshidratat, avariat, contorsionat, vătămări de grindină sau
ger);
 -cordiţele cu o stare de maturare satisfăcătoare;
 -tulpina trebuie să fie de cel puţin 30 cm lungime;
 -fiecare plantă trebuie să aibă o sudură adecvată, uniformă şi
solidă;
 -fiecare plantă trebuie să aibă minimum 3 rădăcini bine
dezvoltate şi bine repartizate radial; portaltoiul 420 A poate avea
numai două rădăcini bine dezvoltate, dispuse opus;
 La clasarea viţelor, cele cu tumori canceroase sau simptome de
viroze şi alte organisme dăunătoare se distrug prin ardere.
 Viţele sănătoase, care corespund normelor de calitate se leagă în
pachete de câte 25, 50, 100 sau multiplu de 100 de bucăţi din
aceeaşi combinaţie altoi/portaltoi şi categorie biologică.

31.  Se face o legătură de 8-10 cm sub punctul de altoire şi două
legături pe cordiţe.
La nivelul legăturii de sub punctul de altoire se fixează o etichetă pe
care se înscriu:
 autoritatea responsabilă pentru certificare sau control,
 numele şi adresa persoanei responsabile pentru sigilare,
 soiul de viţă roditoare,
 portaltoiul,
 clona,
 categoria biologică,
 numărul de referinţă al lotului;
 cantitatea,
 anul de cultură etc.

32. Păstrarea viţelor altoite peste iarnă se face:
în camere frigorifice; în încăperi, prin stratificare cu nisip sau
în silozuri sub cerul liber, prin stratificare în nisip.
Temperatura se menţine la 1-4°C, iar umiditatea relativă a aerului la peste 70 %

33. Depozit frigorific pentru păstrarea materialului săditor viticol (după catalog Rauscedo - 2011)

34. Livrarea viţelor altoite
- se face toamna sau primăvara, numai în perioada în care nu există pericolul ca
temperatura aerului să scadă sub 0ºC.
Transportul
-cu autocamioane sau remorci acoperite cu prelată, (distanţe mici)
-vagoanele în care pachetele se stratifică cu rumeguş uscat sau paie tocate, după o
căptuşire cu un strat de paie sau de rumeguş gros de 10-20 cm (distanţe mari).
Transportul viţelor trebuie însoţit de următoarele documente:
♦ buletinul de liberă circulaţie emis pe baza certificatului fitosanitar;
♦ actul de garantare a valorii biologice;
♦ documentul de recepţie-livrare, semnat de beneficiar.

37. OBŢINEREA MATERIALULUI SADITOR
VITICOL DE CALITATE, presupune
1.
Stabilirea unor soluţii tehnice de favorizare a proceselor fiziologice
implicate în calusarea, sudarea şi vascularizarea viţelor altoite,
în scopul creşterii randamentului în şcoala de viţe.
2.
Creşterea eficienţei economice în producerea materialului săditor
viticol prin mărirea randamentului şi reducerea costului de producţie
în condiţiile aplicării unei tehnologii în şcoala de viţe în care
mecanizarea să deţină o pondere importantă.
3.
Creşterea calităţii materialului săditor viticol şi a competitivităţii
prin optimizarea raportului calitate/preţ.

38. Noi metode de îmbunătăţire a procesului
de prindere la altoire
Stimularea potenţialului de calusare prin utilizarea
câmpului electromagnetic
1.
intensitatea câmpului electromagnetic, cu graduările:
4 Å
8 Å
timpul de expunere a punctului de altoire la câmpul electromagnetic:
15 secunde
30 secunde

39. Stimularea potenţialului de calusare prin utilizarea
apei magnetizate
2.
-martor, tratament cu apă normală;
-tratament cu apă magnetizată.
Butaşii altoi şi portaltoi folosiţi la altoire au fost introduşi în apa magnetizată.
Magnetizarea a fost realizată cu ajutorul unui dispozitiv circular
prevăzut cu magneţi ( putere 30000 Gauss) prin care a trecut apa
înainte de a fi utilizată în cadrul experienţei.
Schema unei instalaţii de magnetizare a apei (după www.calorserv.ro)

40. Îmbunătăţirea procesului de calusare prin utilizarea
unor tipuri de masticuri adecvate
3.
Variantele experimentale au fost:
V1- amestec format din parafină de tip A (94%), bitum (3%),
colofoniu (3%);
V2- ceară Rebwachs WF;
V3- parafină tip A + stimulator (acid 2,5 diclorbenzoic)
în concentratie de 0,001%;
V4- parafină tip A + stimulator (acid 2,5 diclorbenzoic)
în concentratie de 0,003%;
V5- parafină tip A + ceara de albine 2 %;
V6- parafină tip A + ceara de albine 4%;
V7- parafină tip A + ceara de albine 6%.

41. Stimularea procesului de calogeneză prin intermediul unor
tratamente fizice aplicate butaşilor portaltoi şi altoi înaintea altoirii
4.
Variantele experimentale au fost:
V1 - butaşi portaltoi umectaţi în apă cu temperatura normală (martor)
V2 - butaşi portaltoi umectaţi 10' în apă încălzită la 50°C;
V3- butaşi portaltoi umectaţi 3 ore în apă încălzită la 45°C;
V4- butaşi portaltoi umectaţi 6 ore în apă încălzită la 30°C.

42. Stimularea calusării folosind stimulatori de creştere
în apa dinaintea parafinării
5.
Schema experimentală a cuprins următoarele variante:
V1- apă obişnuită (martor)
V2- Atonik 0,1 %;
V3- stimulator (acid 2,5 diclorbenzoic) în concentratie de 0,001 %;
V4- stimulator (acid 2,5 diclorbenzoic) în concentraţie de 0,002 %;
V5- stimulator (acid 2,5 diclorbenzoic) în concentraţie de 0,003 %;
V6- stimulator (acid 2,5 diclorbenzoic) în concentraţie de 0,006 %.

43. Optimizarea tehnologiei de producere a viţelor altoite pe
biloane (utilizarea foliei negre şi a sistemelor moderne de irigare)
6.
Schema experimentală a cuprins următoarele variante:
V1 - bilon acoperit cu folie, irigare prin picurare şi microaspersie;
V2 - bilon fără folie, irigare prin picurare şi microaspersie.