SlideShare a Scribd company logo
1 of 14
1
UNIVERSITATEA DE STIINłE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ – NAPOCA
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE SI BIOTEHNOLOGII
Disciplina :
Managmentul calităţii produselor de origine animalieră
Titlu: DEPOZITAREA ŞI MANAGEMENTUL REZIDUURILOR DE GRAJD IN
EXPLOATATIILE AGRO-ZOOTEHNICE SI OBTINEREA DE ENERGIE
Coordonator: Masterand:
Conf.dr. Ing.Grama Gabriela Maria
Cluj-Napoca 2010-2011
UNIVERSITATEA DE STIINłE AGRICOLE SI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ – NAPOCA
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE SI BIOTEHNOLOGII
Managementul calitatii produselor de
origine animala
2
INTRODUCERE
Compostarea reprezintă tehnica de transfomare a deşeurilor organice în
îngrăşăminte, cuprinzând totalitatea transformărilor microbiene, biochimice şi fizice
pe care le suferă deşeurile vegetale sau animale de la starea lor iniţială şi până când
ajung în diferite stadii de humificare, stare calitativ superioară, diferită stării iniţiale.
Resursele naturale sunt clasificate în doua categorii distincte: regenerabile si neregenerabile.
Resursele naturale regenerabile sunt constituite din apa, aer, sol, flora, fauna, energie solara,
eoliana si a mareelor.
Resursele neregenerabile cuprind totalitatea substantelor minerale si a combustibililor fosili.
Între resursele componente ale primei categorii exista interactiuni natural puternice, astfel ca,
orice interventie antropica asupra uneia sau alteia induce inevitabil consecinte si asupra celorlalte.
Utilizarea acestor resurse este practicata într-o maniera complexa, coordonata, pentru
realizarea simultana a mai multor scopuri. Aplicarea unor metode distructive poate, însa
provoaca anumite schimbari ireversibile
Gunoiul sau balegarul este un îngrasamânt organic complet, continând toate elementele
nutritive necesare plantei. Compozitia chimica a gunoiului de diferite proveniente este
prezentata în tabelu.
Caracteristici ale gunoiului de grajd, cu efecte pozitive sunt redate în cele ce urmeaza:
-contine întregul complex de nutrienti necesar plantelor cultivate;
-este considerat un îngrasamânt universal, corespunzator pentru toate plantele de cultura si pe toate
tipurile de sol. Se foloseste cu precadere pe solurile sarace în humus, pe cele nestructurate sau cu
structura degradata, pe cele grele (argiloase) pe care le afâneaza, pe cele usoare (nisipoase) la care
le îmbunatateste caracteristicile de retinere a apei;
- procesele de mineralizare a materiei organice nu sunt rapide, datorita aportului de material vegetal
folosit la asternut, astfel ca nitratii sunt eliberati treptat;
- de asemenea, introduse în sol contribuie la îmbunatatirea starii structurale, la cresterea capacitatii
calorice, a rezervelor accesibile de apa;
- are o actiune benefica asupra activitatii macro si microorganismelor din sol, stimulându-le
activitatea si dezvoltarea.
Pricipalele dezavantaje constau în:
• continutul de elemente nutritive este variabil si relativ redus;
• elementele nutritive nu sunt întotdeauna prezente în proportiile cerute de culturile agricole;
• mirosurile;
• managementul slab poate conduce la contaminarea apelor;
• aplicarea în conditii nefavorabile de umiditate în sol poate conduce la compactarea solului.
DEPOZITAREA SI MANAGEMENTUL REZIDUURILOR DE GRAJD ÎN
EXPLOATATIILE AGRO-ZOOTEHNICE
Ingrasamintele organice provenite din exploatatiile agro-zootehnice au o stare fizica si o
compozitie foarte variata, între producerea lor si momentul aplicarii în sol ca îngrasamânt, se pot
produce pierderi mai mici sau mai mari de nutrienti, în special de azot, care conduc pe de o parte la
diminuarea valorii lor agronomice si pe de alta parte la poluarea mediului, în special a apelor si
aerului.
Este necesar, prin urmare ca aceste subproduse sa fie gestionate de asa maniera, încât aceste
pierderi sa fie pe cât posibil reduse la minim, cu pastrarea valorii lor fertilizante la parametrii initiali.
3
Înca din stadiul de proiectare si constructie a depozitelor, bazinelor si incintelor pentru
depozitarea îngrasamintelor organice se va acorda cea mai mare atentie prevenirii si protectiei apelor
si mediului împotriva poluarii, prin urmatoarele masuri:
- amplasarea în afara zonelor sensibile si departe de sursele de apa;
- capacitate de stocare suficienta;
- constructie corespunzatoare, care sa înglobeze toate sistemele de siguranta si protectie;
- conditii de exploatare în siguranta, optime si eficiente;
- cai corespunzatoare de acces;
- protectie împotriva incendiilor;
- protectie împotriva eventualelor scurgeri din hidranti.
Grajd cu asternut, capacitati pentru stocarea hranei, groapa de gunoi si rezervor
pentru stocarea urinei:
1 - grajd,
2 - incinta pentru stocarea furajelor,
3 - platforma,
4 - rezervor pentru mustul de gunoi,
5 - canale pentru scurgerea mustului de gunoi
(preluata dupa Codul de Bune Practici Agricole elaborat de Lituania)
Dintre aceste masuri, capacitatea de stocare este una dintre cele mai importante, ea
depinzând de:
- tipul si marimea lotului de animale, tinând cont de sistemul utilizat de organizare al fermei si
calitatea managementului aplicat;
- durata perioadei de stocare;
- tipul de depozitare;
- metoda de manipulare si stocare a dejectiilor;
- gradul de dilutie a dejectiilor datorita ploilor sau altor tipuri de ape.
4
Acolo unde se stabileste un plan de gestionare în acord cu conditiile specific locale (tipul de sol,
distanta fata de sursele de apa, panta terenului, volumul precipitatiilor), sistemul fermei si durata
perioadelor de crestere, este posibila gestionarea corecta a dejectiilor, fara riscul de a provoca poluarea
surselor de apa.
Grajd fara asternut.
1 - grajd,
2 - incinta pentru stocarea furajelor,
3 - rezervor pentru depozitarea temporara a dejectiilor fluide,
4 - fosa pentru colectarea dejectiilor fluide, 5 - tub de ventilatie
(preluata dupa Codul de Bune Practici Agricole elaborat de Lituania)
Depozitele de stocare trebuie sa fie astfel construite, încât sa se evite orice risc a unei astfel de poluari. Spre
exemplu apele curate de ploae provenite de pe acoperisuri si curtile curate vor fi drenate separat de
apele uzate ale complexului zootehnic.
Curtile, zonele de hranire, padocurile si zonele de stocare a furajelor ar putea fi acoperite pentru
a putea separa apele de precipitatii de apele-uzate.
Cu exceptia unor cazuri speciale, prezentate în continuare,depozitele trebuie sa aiba o capacitate care sa
asigure stocarea pentru o perioada de 4 luni (17-18 saptamâni).
Se recomanda o perioada de stocare de 5 luni (23-24 saptamâni) atunci când se evalueaza un risc
de poluare în perioada de împrastiere pe teren a dejectiilor, ca urmare a cresterii debitelor de suprafata, sau a
infiltratiilor datorita unui drenaj intern rapid. În aceste circumstante, datorita perioadei mai lungi de stocare, solului
i se da posibilitatea de a se usca si prin urmare de a-i creste capacitatea de absorbtie a nutrientilor din
îngrasamintele organice. Perioada de stocare mai îndelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/sau fara
sisteme de drenaj, terenurilor în panta, zonelor umede cu precipitatii mai abundente, precum si arealelor din
vecinatatea cursurilor de apa.
5
In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pâna la 6 luni de stocare (27-28 saptamâni). Aceste zone includ
regiunile mai reci, cu precipitatii mai abundente. De asemenea, pot fi incluse în aceasta categorie zonele cu
folosinta agricola din bazinele lacurilor, cu straturi subtiri de soluri aluviale, slab drenate, precum si a altor areale
unde riscul poluarii apelor de la împrastierea dejectiilor este major.
Depozitarea dejectiilor în gropi (bazin) amenajate direct în pamânt este inacceptabila din mai multe motive, în
primul rând ecologice. Cel mai grav fenomen este impregnarea în timp a solului din zonele învecinate bazinului,
solul devine total impermeabil, se degradeaza, apa este retinuta la suprafata, apar mlastini si balti pe suprafete mari,
apa freatica este poluata.
La amenajarea unui bazin de depozitare a dejectiilor este obligatoriu sa se impermeabilizeze total fundul
acestuia prin acoperire cu folie de plastic, speciala pentru acest scop.
Amplasarea depozitelor de dejectii nu trebuie stabilita în apropierea unor ape de suprafata sau pe terenuri cu regim
freatic de mica adâncime.
Dejectiile contin circa 75% din elementele nutritive (azot, fosfor si potasiu) folosite ca hran pentru
animalele din complexul zootehnic. Animalele folosesc numai 25% din elemental nutritive,restul
fiind excretate. Prin aplicarea pe terenul agricol a dejectiilor elementele nutritive sunt reciclate. Circa
50% din azot si 75% din potasiu se regasesc în dejectiile lichide, ceea ce face sa creasca importanta
aplicarii pe terenurile agricole a acestora. Aproape tot fosforul se regaseste în dejectiile solide.
Se va evita alegerea amplasamentului în apropierea padurilor, deoarece amoniacul degajat în atmosfera este
deosebit de toxic pentru arbori, în special pentru speciile rasinoase. Riscul degradarii si chiar al distrugerii
padurilor este accentuat de depunerile acide prin ploi, care sunt, de regulao concentrare mare a activitatilor de
crestere a pasarilor si animalelor în system intensiv, prezente tocmai în zonele unde exista
Depozitarea si pastrarea gunoiului de grajd este necesar sa se faca în platform special amenajate. În acest
scop, platformele trebuie hidroizolate la pardoseala, construite din beton si prevazute cu pereti de sprijin înalti de 2
metri, de asemenea hidroizolati, si cu praguri de retinere a efluentului si canale de scurgere a acestuia.
Platformele trebuie sa aiba o capacitate suficienta de stocare ,sa aiba drumuri de acces si sa nu fie
amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apa sau cu apa freatica la mica adâncime. De asemenea, ele
trebuie amplasate la o distanta de cel putin 50 m fata de locuinte si sursele de apa potabila.
Gunoiul se pastreaza în aceste platforme îndesat, acoperit cu un strat de pamânt de 15-20 cm grosime.
Pentru a se descompune, gunoiul trebuie sa aiba o umiditate de 70-75%, altfel se usuca si mucegaieste. Înainte
de a fi acoperit cu pamânt, se uda cu must de gunoi, urina sau chiar cu apa pentru a-i asigura umiditatea necesara.
Pentru a-i îmbunatati compozitia si pentru a reduce pierderile de azot, este recomandabil ca pe masura asezarii
în platforma, sa se presare peste el superfosfat în cantitate de 1-2% din masa gunoiului. atre un bazin de retentie.
cerinte de stocare(pe cap de animal)pentru balegarul depozitat
Tip
animal
Volum
gunoi de
grajd
produs
/saptamina
Volum retinut
pe platform
/saptamina
Aria necesara
destocare/sapt
amina/animal
Cerinta privind aria
platformei pentru diferite
perioada de
stocare,exprimata in mp
mc mc mp 18 sapt. 24 sapt. 28 sapt.
Vaci de lapte
(560 kg)
0.135 0.283 0.236 4.25 5.67 6.61
Vaci pt. alaptat
(550 kg)
0.280 0.252 0.210 3.78 5.04 5.88
Boi (450 kg)
0.250 0.225 0.187 3.37 4.48 5.24
Vaci tinere
0.140 0.126 0.105 1.89 2.52 2.94
6
(250 bkg)
Vitei(140 kg)
0.080 0.072 0.060 1.08 1.44 1.68
Depozitarea sau lasarea gunoiului în gramezi pe câmp, chiar si pentru un timp relativ scurt, este
considerata o practica agricola gresita. Acest fapt implica atât poluarea solului si apei prin scurgerile din
gunoiul spalat de ploi, cât si irosirea si pierderea azotului pe care-l contine.
Cantitatea de balegar de la ferma trebuie calculata pentru fiecare conditie în parte.
Cerinta privind aria platformei, se stabileste în functie de perioada de stocare, înaltimea de depozitare a
gunoiului pe platforma nu trebuie sa depaseasca 1,2 m , latimea platformei nu trebuie sa fie mai mare de 8 m
iar lungimea este variabila în functie de cantitatea de gunoi rezultata, înaltimea peretilor trebuie sa fie de 1,5
m pentru a se crea o zona libera de 300 mm între nivelul dejectiilor si partea superioara
Fundul platformei trebuie sa aiba o inclinare de cca.2-3% spre una din mardinile platformei ,unde se
amplaseaza intr-o sapatura un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat in timpul fermentarii.Bazinul
de colectare trebuie astfel pozitionat incat,atunci cand este plin,partea de sus a lichidului sa fie la cel putin
0,7-1 m sub punctul cel mai de jos al platformei.
Capacitatea bazinului de colectare se stabileste în functie de capacitatea platformei si de ritmul de
evacuare a mustului de gunoi (o data sau de mai multe ori pe an).
În general, se poate aproxima un necesar de 4 - 5 m3 pentru fiecare 100 t gunoi proaspat. Daca evacuarea
se face de mai multe ori pe an capacitatea proiectata se reduce în mod corespunzator.
Pentru a preveni ca odata cu scurgerea mustului de gunoi sa fie introduse în bazinul de colectare paie si
alte resturi vegetale, se recomanda ca înaintea bazinului de colectare sa fie construita o groapa de limpezire cu
o capacitate de cca 0,5 m3, care se curata cât mai des de resturile solide. Atât bazinul cât si groapa de
limpezire trebuie sa aiba peretii impermeabilizati.
În cazul unor solicitari de proiectare pentru spatii de depozitare noi sau modernizate, trebuie luate în
considerare toate cerintele relevante prevazute în standardele de constructie si de prevenirea poluarii,
continute în normativele si reglementarile în vigoare.
Exemplu de sistem pentru eliminarea dejectiilor lichide
1 - canal pentru scurgerea dejectiilor lichide,
7
2 - fosa pentru stocarea intermediara a dejectiilor lichide, 3 - pompa,
4 - tuburi, 5 - rezervor pentru stocarea dejectiilor lichide,
6 – ventilatie
În vederea realizarii instalatiilor si spatiilor de depozitare este necesar sa se respecte
urmatoarele conditii:
• amplasamentul si zona în care se construieste se aleg în functie de reteaua hidrografica din
vecinatate;
• spatiile de depozitare sa fie situate în apropierea terenurilor agricole;
• capacitatea pentru depozitare sa fie proiectata în functie de numarul existent de animale;
• asigurarea unei etanseitati perfecte a spatiilor pentru depozitare, a instalatiilor, a retelelor de
pompare si mijloacelor de transport;
• materialele utilizate la constructie sa fie corespunzatoare, iar instalatiile sa fie fiabile si de
calitate.
O mare atentie trebiue acordata namolurilor care provin de la statiile de epurare a fermelor de
crestere a animalelor si pasarilor, care în anumite conditii pot fi surse de nutrienti, dar în acelasi timp
pot contine metale grele sau alti componenti toxici, peste limitele maxim admisibile.
Amplasarea depozitelor de dejectii nu trebuie stabilita în apropierea unor ape de suprafata sau pe
terenuri cu regim freatic de mica adâncime.
Cu regularitate se impune verificarea bazinelor de stocare a efluientilor, a cisternelor de transport
a efluientilor si a tuturor locurilor de depozitare pentru a se evita supraîncarcarea si deversarea
acestora.
Trebuie avuta în vedere si necesitatea de a fi ’’un bun vecin’’, ceea ce implica:
• evitarea împrastierii gunoiului în apropierea constructiilor publice ori particulare;
• evitarea împrastierii gunoiului în weekend si sarbatorile publice;
• evitarea împrastierii reziduurilor zootehnice cînd directia vântului este spre zonele publice ori
rezidentiale si spre suprafetele cu valoare conservativa;
• evitarea, când este posibil, a împrastierii în orele noptii (Scottish Executive,2005)
Cel putin o data pe an este necesar sa ne ocupam de întretinerea sistemelor de stocare,
transport, control, etc.:
• curatati tote partile interne (peretii, podeaua) ale bazinelor de stocare; pentru a evita pericolul
existentei gazelor toxice în bazin este necesar sa aveti echipament de protectie;
• inspectati podeaua si peretii bazinelor pentru a depista fisurile si zonele cu coroziune
avansata;
• se vor inspecta numai suprafetele externe expuse ale bazinelor de stocare a dejectiilor lichide
si semilichide;
• se vor inspecta toate drenurile si canalele de drenaj;
• verificati toate canalele si conductele care au flux liber;
• verificati toate sistemele de siguranta;
• notati toate reparatiile necesare si stabiliti un program de executare a tuturor lucrarilor; acest-
program de reparatii implica materiale diverse pentru o alta stocare ori asigurarea unor-
aranjamente temporare, si consultati Agentia de Protectie a Mediului cu privire la orice
propunere de reconstructie ori marire substantiala.
Constructia unor noi grajduri se va face într-o locatie corespunzatoare fata de locuinta luând în
considerare directia dominanta a vântului. Grajdul se va localiza pe directia nord-sud pentru a-I
îmbunatati lumina si ventilatia. Stocarea gunoiului se va face în partea de est a grajdului pentru a se
limita difuzia mirosului în restul suprafetei fermei. La constructiile noi se vor lua în calcul si alte
8
informatii cu privire la legislatia existenta care limiteaza sau interzice construirea de ferme noi,
depozite de îngrasaminte, silozuri si marirea fermelor existente în urmatoarele areale:
• perdele de protectie ;
• rezervatii ale naturii cu regim strict de protectie;
• suprafete protejate ca parcuri nationale;
• suprafete protejate ca rezerve ale biosferei;
• areale de conservare a naturii;
• parcuri naturale;
• suprafete inundate periodic;
• spatiile verzi ale oraselor.
Pentru constructia de complexe zootehnice, depozite de stocare a reziduurilor si silozuri, în
Codul de bune practici agricole al Lituaniei s-au prevazut distantele minime fata de obiectivele
specifice:
− 50 m fata de cursurile de apa si zonele de scurgere a apei (inclusiv canalele colectoare ale
sistemelor de ameliorare) dar nu mai putin decât cea prescrisa pentru perdelele de protectie;
− 500 m fata de bazinele de apa folosite pentru sistemele centralizate de aprovizionare cu apa;
− 1000 m fata de unitatile de sanatate, daca nu sunt alte restrictii;
− 500 m fata de monumente memoriale, daca nu sunt alte restrictii;
− 200 m fata de statiile de monitorizare hidrogeologica si puncte stationare de monitoring de
interes statal.
S-au prevazut urmatoarele distante de protectie fata de alte obiective pentru a preveni
degradarea situatiei mediului ambiant:
• 20 m fata de canalele sistemelor de ameliorare (întreruperea acestora si a drenurilor este
interzisa) in locuri de colectare a apei freatice;
• 30-50 m fata de puturi, în functie de conditiile locale;
• nu mai putin de 15 m fata de casele de locuit în ferma;
• 200 m fata de constructiile publice (locuinte, scoli,etc.);
• 500 m fata de zonele populate, zone cu case de vacanta, zone ale asociatiilor de
legumicultori;
• 20 m fata de hotarul cu alte proprietati de terenuri;
• 200 m fata de locurile cu plante protejate si specii rare (CGAP Latvia, 1999).
Dupa aplicare pe terenul agricol necultivat, produsele reziduale zootehnice lichide sau solide
trebuie sa se încorporeze imediat în sol, de preferat în primele 6 ore pentru produsele lichide si
semilichide si în 24 ore a celor solide (SAPG, 2005).
Stocarea efluentilor de la silozuri
Efluentii proveniti de la înstalatiile de însilozare a furajelor verzi sunt foarte bogati în substante
organice usor biodegradabile, care contin cantitati însemnate de nutrienti, în special compusi ai
azotului, cu potential ridicat de poluare. Daca asemenea efluenti se scurg în ape de suprafata pot
9
provoca grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare. Efluentul provenit de la
culturile însilozate este unul din cei mai concentrati si nocivi poluanti din ferma.
Patrunderea, chiar în cantitati mici, în cursurile de apa poate provoca serioase incidente de
poluare si in special moartea pestilor.
Cantitatea maxima de efluent de siloz se produce în primele doua zile de depozitare.
Cantitatile de efluent produse depind de gradul de umiditate a materialului însilozat, de
eventualele ape de precipitatii intrate în siloz, de tipul de material însilozat, grosimea materialului
însilozat, drenajul intern al silozului si de aditivii folositi. Accidente de poluare se pot produce daca
silozurile sau fosele de depozitare sunt prost construite si prost impermealizate.
Acesti efluenti, colectati corespunzator, pot fi folositi la fertilizarea culturilor si în furajarea
animalelor.
Având în vedere riscul mentionat mai sus si ca prin producerea lor, valoarea alimentara a furajului
însilozat scade, sunt necesare unele masuri cum sunt:
• însilozarea furajelor la umiditate sub 25% si captusirea bazei silozului cu un strat de paie
pentru absorbtia efluentilor formati;
• silozurile trebuie astfel proiectate si construite încât sa asigure protectie contra infiltratiilor de
efluenti; ele trebuie acoperite pentru a nu patrunde apa de precipitatii si trebuie prevazute cu
o podea impermeabila, usor înclinata (panta 2 %) pe care scurgerile de efluent sa fie conduse
si stocate într-un tanc (depozit) subteran de capacitate corespunzatoare, rezistent la coroziune
acida;
• silozul si tancul trebuie amplasate la o distanta de minim 10 m de cursurile de apa pentru a
preveni o poluare accidentala;
• înainte de a proceda la o noua însilozare, trebuie executate lucrari de întretinere pentru a
asigura etanseitatea silozului.
Stocarea efluentilor antrenati de precipitatii
Efluentii proveniti din precipitatii si din pulberile atmosferice pot contine diferite cantitati de
nutrienti, formati în atmosfera prin decarcari electrice sau emisi de instalatiile industriale de sinteza
anorganica si organica sau din alte surse. În conditiile României se poate estima un aport anual cu
precipitatiile si pulberile atmosferice de 6 - 12 kg N/ha, 0,1 - 1,5 kg P2O5/ha si 0,5 - 15 kg
K/ha,variabil cu distanta fata de sursa emitenta si cu conditiile meteorologice.
In jurul platformelor de furajare si odihna a animalelor, dispuse in afara grajdurilor, precum si in
jurul platformelor de stocare a gunoiului de grajd, este obligatoriu sa fie realizate santuri si rigole
betonate de scurgere a apelor pluviale care vor fi colectate in bazinele de stocare a efluentilor.
Bazinele de stocare a efluentilor trebuie sa aiba capacitati suficiente incât sa asigure si stocarea
apelor pluviale in cazul unor caderi abundente de precipitatii, care depasesc media anuala.
Este o practica gresita depozitarea îngrasamintelor chimice direct in câmp sau la marginea
parcelei, chiar si pentru perioade scurte de timp, deoarece pot fi surprinse de ploi puternice care vor
provoca spalarea acestora si deci o poluare a solului si apelor.
Cei care cresc animale in gospodariile proprii, vor depozita gunoiul de grajd pe platforme special
amenajate, iar dejectiile lichide se vor stoca in bazine cu capacitati adecvate.
10
OBTINEREA DE ENERGIE DIN GUNOIUL DE GRAJD
Gunoiul de grajd are urmatorul efect asupra solului si plantei: deoarece structura solului devine mai
buna, cantitatea produsa creste si totul devine mai sigur. De asemenea actioneaza si asupra
microorganismelor din sol, astfel efectul ingrasamintelor artificiale este sporit.
Gunoiul de grajd este compus din fecalele animalelor. Daca acesta este prea proaspat, nu este
suficient de bun pentru a fi folosit drept ingrasamant, deoarece contine multe substante organice care
nu au fost inca descompuse.
Din acest motiv trebuie pus in capite, la copt, pentru cateva luni. In acest timp are loc
descompunerea bacteriana, pana cand totul devine o substanta cu miros neutru.
100 kg gunoi de grajd contine 0.5 kg azot, 0.25-0.30 kg fosfati si 0.5 kg potasiu.
11
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale
constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând
al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile
celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Gunoiul sau balegarul este un îngrasamânt organic complet, continând toate elementele nutritive necesare
plantei.
Compozitia chimica a gunoiului de diferite proveniente poate fi observata în
urmatorul tabel:
TIPUL DE GUNOI COMPOZITIA CHIMICA %
APA MATERII
ORGANICE
N P 2 O 5 K2 O CaO
Gunoi proaspat 75 21 0.50 0.25 0.60 0.35
Gunoi de cabaline 71 25 0.58 0.28 0.63 0.21
Gunoi de bovine 77 20 0.45 0.23 0.50 0.40
Gunoi de ovine 64 31 0.83 0.23 0.67 0.33
Gunoi de porcine 72 25 0.45 0.19 0.60 0.18
Gunoi fermentat 3-4-lini 77 17 0.55 0.25 0.70 0.70
Gunoi fermentat complet (maranita) 0.79 14 0.98 0.58 0.90 0.88
În lume există câteva ţări care au înţeles valoarea importantă a acestor resurse de biomasă, iar
în SUA s-a stabilit o ţintă pentru anul 2025: 25% din energia consumată să provină din silvicultură,
cultura plantelor şi zootehnie.
Programul se numeşte 25x25 (http://www.25x25.org/index.php).
12
Obţinerea energiei din biomasă
În principiu, procedeele de obţinere a energiei din biomasă se bazează pe capacitatea unor
microorganisme de a fermenta biomasa (respectiv compuşii organici de genul zaharurilor care se
găsesc în materia organică) şi de a produce alţi compuşi, care pot avea o putere calorică mai mare
(de exemplu alcool etilic, metan).
În ultimii ani, grija pentru mediu a dus la dezvoltarea unor tehnologii care să reducă poluarea.
Printre acestea se numără şi fermentarea anaerobă a dejecţiilor din fermele de animale, pentru a
stopa emisia de metan în atmosferă. Acesta este captat în instalaţii de producere a biogazului şi
transformat prin ardere în CO2, cu un efect de seră mult mai scăzut (de 21 ori) decât al metanului.
Pentru a stopa emisia de metan în atmosferă, materia organică (dejecţiile sau alte produse care
conţin substanţe organice) este închisă într-un bazin etanş (numit fermentator, sau digester),
pentru a se realiza fermentaţia anaerobă.
Pentru a se promova activitatea bacteriană, în fermentator trebuie să se menţină o temperatură
de cel puţin 20ºC. Temperaturi mai ridicate, de până la 65ºC, reduc atât durata procesului (timpul
necesar bacteriilor pentru a produce biogaz), cât şi volumul necesar al dejecţiilor, cu până la 40%.
Cu toate că numărul speciilor bacteriene care acţionează la temperaturi medii (bacterii mezofile)
este mai mare decât al celor care iubesc temperaturi mai înalte (termofile), acestea din urmă sunt
mai active şi produc mai mult metan.
Gazul produs în urma fermentaţiei anaerobe conţine metan, bioxid de carbon (de obicei cca. 90%
din total), cantităţi mici de hidrogen sulfurat, azot, hidrogen, metilmercaptani şi oxigen. Dintre
acestea, doar metanul este un gaz combustibil, iar energia biogazului obţinut depinde de procentul
de metan pe care acesta îl conţine (poate varia între 55 şi 80%). Un biogaz care conţine 65% metan,
produce cca. 2000 Btu/m3.
În ferme se pot construi instalaţii simple, constând din lagune acoperite, care pot produce biogaz
folosit la încălzire sau pentru a produce curent electric.
Spre exemplu, un fermentator cu deplasare (cu curgere de tip piston, sau plug-flow) poate
procesa în jur de 30.000 litri dejecţii/zi, cantitatea produsă de cca. 500 vaci.
Dacă biogazul este folosit pentru alimentarea unui generator, acesta poate produce mai mult
curent electric şi apă caldă decât consumă ferma.
În ţările din vestul Europei, pentru a se spori capacitatea de producere a metanului, în
fermentatoare se amestecă dejecţiile animalelor cu alte produse care conţin glucide
fermentescibile (porumb siloz sau alte produse, subproduse sau deşeuri, în funcţie de
disponibilităţi).
Tipuri de fermentatoare anaerobe
Cele trei tipuri de fermentatoare anaerobe folosite în producerea de biogaz au
capacitatea de a capta metanul şi de a reduce numărul bacteriilor coliforme fecale, însă
13
diferă în ceea ce priveşte costul, climatul la care se pretează şi concentraţia dejecţiilor care
se pot procesa.
. Laguna acoperită constă dintr-un bazin (lagună) acoperit, care captează gazul produs în timpul
descompunerii dejecţiilor. Acest tip de fermentator este cel mai puţin costisitor şi se pretează
pentru dejecţii lichide (sub 3% solide). Laguna este acoperită cu o folie din material impermeabil,
prinsă în mod etanş de marginile lagunei după o bordură de beton. Biogazul se acumulează sub
folie, de unde este preluat printr-o conductă. Cu toate că necesită investiţii reduse, lagunele
acoperite necesită volume mari de dejecţii, climat cald şi zone cu pânză de apă freatică la adâncimi
mari.
• Fermentatoarele cu agitare convertesc materia organică la biogaz într-un rezervor încălzit
deasupra sau sub nivelul solului. În acest rezervor se face o agitare mecanică sau prin barbotare
(recirculare) de gaz, pentru a menţine solidele în suspensie. Astfel de fermentatoare costă mai mult
şi întreţinerea este mai costisitoare. Se pretează pentru volume mari de dejecţii, cu conţinut în
solide între 3 şi 10%.
Fermentatorul poate fi o structură cilindrică de oţel sau din beton turnat. Menţinerea unei
temperaturi optime în fermentator poate reduce timpul de retenţie a dejecţiilor la mai puţin de 20
zile.
• Fermentatoarele cu deplasare (cu curgere de tip piston sau plug-flow) se pretează pentru
dejecţiile rumegătoarelor care conţin între 11 şi 13% solide. O instalaţie tipică plug-flow include un
sistem de colectare a dejecţiilor, un bazin pentru omogenizare şi fermentatorul ca atare. În bazinul
de omogenizare se ajustează proporţia de solide în dejecţii, prin adaos de apă.
. Fermentatorul este un bazin rectangular, lung, de obicei sub nivelul solului, acoperit ermetic cu
un material impermeabil. Materialul pompat în fermentator împinge materialul existent spre
capătul opus (curgere tip piston). Pe măsură ce solidele din dejecţii sunt descompuse, formează un
material vâscos, limitând separarea solidelor în rezervor şi constituind „pistonul” care împinge
lichidul. Timpul mediu de retenţie a dejecţiilor în fermentator este de 20-30 zile.
Un astfel de model de fermentator necesită un minim de lucrări de întreţinere. Căldura
degajată de motorul-generator care transformă gazul în electricitate, poate fi folosită pentru a
încălzi fermentatorul.
În interiorul acestuia un sistem de conducte permite circularea apei calde pentru a menţine
temperatura între 25-40ºC, temperatura optimă pentru bacteriile metanogene.
CONCLUZII
14
Fiind o ţară membră a Uniunii Europeane se impune a lua masuri urgente in
rezolvarea cât mai urgenta a problemelelor legate de reziduurile din fermele zootehnice.
Compostarea fiind una din metodele practice şi cu rezultate deosebit de benefice asupra
fertilităţii bio a solurilor ,obtinerii de biogaz,energie si multe alte foloase. Metodele care se
pot aplica atât la nivelul marilor crescători de animale, cât şi micilor femieri le pot aduce
avantaje numeroase in ceea ce priveste costurile de productie.
Fermierul român trebuie să accepte că nu va mai putea depozita gunoiul de grajd
oriunde şi oricât, pentru că acest reziduu nu este indicat a fi folosit ca fertilizant organic
decât dacă este liber de:
agenţi patogeni si seminţe de buruieni,aceste calităţi ce le poate îndeplini numai
prin transfomarea acestuia în urma proceselor de fementare si strict supravegheate.
BIBLIOGRAFIE
...SAPG ( Scottish Agricultural Pollution Group), 2005, ’’Prevention of Environmental Pollution from
Agricultural Activity. Dos and DON’Ts Guide’’. Code of Good Practice, Edinburg, EH3 9AZ.
...Scottish Executive, 2005, ’’Prevention Environmental Pollution from Agricultural Activity.
Code of Good Practice’’.Edinburg, Astron B34017 01/05.
...’’Code of Good Agricultural Practice for Lithuania’’.2000.
... ’’Code of Good Agricultural Practice for Latvia’’.1999., Editors: P.Busmanis, V. Jansons,
Latvia Universitz of Agriculture.
...’’ Codul de Bune Practici Agricole ’’, România, Bucuresti ,2003, Editura EXPERT.
http://www.ecorural.ro/reducerea-poluarii-din-agricultura/agricultura+biologica/
http://www.infogradina.ro/intretinere-gradina/fertilizarea-solului/tipuri-de-ingrasamant-
organic/357/
(http://www.25x25.org/index.php

More Related Content

Similar to Depozit si manag rezid.

Cultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicole
Cultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicoleCultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicole
Cultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicoleGherghescu Gabriel
 
Www.referat.ro infiintareauneiplantatiidemarinsistemintensivpeosuprafatade25h...
Www.referat.ro infiintareauneiplantatiidemarinsistemintensivpeosuprafatade25h...Www.referat.ro infiintareauneiplantatiidemarinsistemintensivpeosuprafatade25h...
Www.referat.ro infiintareauneiplantatiidemarinsistemintensivpeosuprafatade25h...Gherghescu Gabriel
 
3, Controlul calitatii materialului saditor viticol.pdf
3, Controlul calitatii materialului  saditor viticol.pdf3, Controlul calitatii materialului  saditor viticol.pdf
3, Controlul calitatii materialului saditor viticol.pdfCristina Cristina
 
Tehnologia culturii ardeiului
Tehnologia culturii ardeiuluiTehnologia culturii ardeiului
Tehnologia culturii ardeiuluiHunter Basil
 
Cultura hidroponica a legumelor
Cultura hidroponica a legumelorCultura hidroponica a legumelor
Cultura hidroponica a legumelorGherghescu Gabriel
 
Infiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicoleInfiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicoleGherghescu Gabriel
 
TIPURI DE ECOSISTEME.pptx
TIPURI DE ECOSISTEME.pptxTIPURI DE ECOSISTEME.pptx
TIPURI DE ECOSISTEME.pptxMdlinaGrigora2
 
Agricultura pentru toţi tipuri de plantatii
Agricultura pentru toţi   tipuri de plantatiiAgricultura pentru toţi   tipuri de plantatii
Agricultura pentru toţi tipuri de plantatiimelus1
 
Prejmer (bv) comunicat de presa (1)
Prejmer (bv)  comunicat de presa (1)Prejmer (bv)  comunicat de presa (1)
Prejmer (bv) comunicat de presa (1)Campania INPCP
 

Similar to Depozit si manag rezid. (20)

Cultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicole
Cultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicoleCultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicole
Cultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicole
 
Www.referat.ro infiintareauneiplantatiidemarinsistemintensivpeosuprafatade25h...
Www.referat.ro infiintareauneiplantatiidemarinsistemintensivpeosuprafatade25h...Www.referat.ro infiintareauneiplantatiidemarinsistemintensivpeosuprafatade25h...
Www.referat.ro infiintareauneiplantatiidemarinsistemintensivpeosuprafatade25h...
 
Semanatul si repicatul
Semanatul si repicatulSemanatul si repicatul
Semanatul si repicatul
 
3, Controlul calitatii materialului saditor viticol.pdf
3, Controlul calitatii materialului  saditor viticol.pdf3, Controlul calitatii materialului  saditor viticol.pdf
3, Controlul calitatii materialului saditor viticol.pdf
 
Cultivarea capsunului
Cultivarea capsunuluiCultivarea capsunului
Cultivarea capsunului
 
ADER 5.3.3.
ADER 5.3.3.ADER 5.3.3.
ADER 5.3.3.
 
Porumbul
Porumbul Porumbul
Porumbul
 
Tehnologia culturii ardeiului
Tehnologia culturii ardeiuluiTehnologia culturii ardeiului
Tehnologia culturii ardeiului
 
1149 vegetal
1149 vegetal1149 vegetal
1149 vegetal
 
1149 vegetal
1149 vegetal1149 vegetal
1149 vegetal
 
Cultura hidroponica a legumelor
Cultura hidroponica a legumelorCultura hidroponica a legumelor
Cultura hidroponica a legumelor
 
Infiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicoleInfiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicole
 
TIPURI DE ECOSISTEME.pptx
TIPURI DE ECOSISTEME.pptxTIPURI DE ECOSISTEME.pptx
TIPURI DE ECOSISTEME.pptx
 
Irigare prin picurare
Irigare prin picurareIrigare prin picurare
Irigare prin picurare
 
Agricultura pentru toţi tipuri de plantatii
Agricultura pentru toţi   tipuri de plantatiiAgricultura pentru toţi   tipuri de plantatii
Agricultura pentru toţi tipuri de plantatii
 
Cultura zmeur
Cultura zmeurCultura zmeur
Cultura zmeur
 
Producere rasad ecologic
Producere rasad ecologicProducere rasad ecologic
Producere rasad ecologic
 
ADER 1.3.2.
ADER 1.3.2.ADER 1.3.2.
ADER 1.3.2.
 
Prejmer (bv) comunicat de presa (1)
Prejmer (bv)  comunicat de presa (1)Prejmer (bv)  comunicat de presa (1)
Prejmer (bv) comunicat de presa (1)
 
ADER 1.1.3
ADER 1.1.3ADER 1.1.3
ADER 1.1.3
 

More from Gabriela Maria Grama

RELATIVE HUMIDITY AND TEMPERATURE PARAMETERS EVOLUTION ON ANIMAL WALFARE DUR...
RELATIVE HUMIDITY AND TEMPERATURE PARAMETERS EVOLUTION  ON ANIMAL WALFARE DUR...RELATIVE HUMIDITY AND TEMPERATURE PARAMETERS EVOLUTION  ON ANIMAL WALFARE DUR...
RELATIVE HUMIDITY AND TEMPERATURE PARAMETERS EVOLUTION ON ANIMAL WALFARE DUR...Gabriela Maria Grama
 
Bunastarea animalelor in transport terestru si maritim conform legislatiei UE
Bunastarea  animalelor in transport  terestru si maritim conform legislatiei UEBunastarea  animalelor in transport  terestru si maritim conform legislatiei UE
Bunastarea animalelor in transport terestru si maritim conform legislatiei UEGabriela Maria Grama
 
Trasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinere
Trasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinereTrasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinere
Trasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinereGabriela Maria Grama
 
Trasabilitatea preparatelor din carne de pasare
Trasabilitatea preparatelor din carne de pasareTrasabilitatea preparatelor din carne de pasare
Trasabilitatea preparatelor din carne de pasareGabriela Maria Grama
 
Caracteristicile Clorului si compusilor sai
Caracteristicile  Clorului si compusilor saiCaracteristicile  Clorului si compusilor sai
Caracteristicile Clorului si compusilor saiGabriela Maria Grama
 

More from Gabriela Maria Grama (6)

RELATIVE HUMIDITY AND TEMPERATURE PARAMETERS EVOLUTION ON ANIMAL WALFARE DUR...
RELATIVE HUMIDITY AND TEMPERATURE PARAMETERS EVOLUTION  ON ANIMAL WALFARE DUR...RELATIVE HUMIDITY AND TEMPERATURE PARAMETERS EVOLUTION  ON ANIMAL WALFARE DUR...
RELATIVE HUMIDITY AND TEMPERATURE PARAMETERS EVOLUTION ON ANIMAL WALFARE DUR...
 
Bunastarea animalelor in transport terestru si maritim conform legislatiei UE
Bunastarea  animalelor in transport  terestru si maritim conform legislatiei UEBunastarea  animalelor in transport  terestru si maritim conform legislatiei UE
Bunastarea animalelor in transport terestru si maritim conform legislatiei UE
 
Trasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinere
Trasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinereTrasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinere
Trasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinere
 
Trasabilitatea preparatelor din carne de pasare
Trasabilitatea preparatelor din carne de pasareTrasabilitatea preparatelor din carne de pasare
Trasabilitatea preparatelor din carne de pasare
 
Vârsta p
Vârsta pVârsta p
Vârsta p
 
Caracteristicile Clorului si compusilor sai
Caracteristicile  Clorului si compusilor saiCaracteristicile  Clorului si compusilor sai
Caracteristicile Clorului si compusilor sai
 

Depozit si manag rezid.

  • 1. 1 UNIVERSITATEA DE STIINłE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ – NAPOCA FACULTATEA DE ZOOTEHNIE SI BIOTEHNOLOGII Disciplina : Managmentul calităţii produselor de origine animalieră Titlu: DEPOZITAREA ŞI MANAGEMENTUL REZIDUURILOR DE GRAJD IN EXPLOATATIILE AGRO-ZOOTEHNICE SI OBTINEREA DE ENERGIE Coordonator: Masterand: Conf.dr. Ing.Grama Gabriela Maria Cluj-Napoca 2010-2011 UNIVERSITATEA DE STIINłE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ – NAPOCA FACULTATEA DE ZOOTEHNIE SI BIOTEHNOLOGII Managementul calitatii produselor de origine animala
  • 2. 2 INTRODUCERE Compostarea reprezintă tehnica de transfomare a deşeurilor organice în îngrăşăminte, cuprinzând totalitatea transformărilor microbiene, biochimice şi fizice pe care le suferă deşeurile vegetale sau animale de la starea lor iniţială şi până când ajung în diferite stadii de humificare, stare calitativ superioară, diferită stării iniţiale. Resursele naturale sunt clasificate în doua categorii distincte: regenerabile si neregenerabile. Resursele naturale regenerabile sunt constituite din apa, aer, sol, flora, fauna, energie solara, eoliana si a mareelor. Resursele neregenerabile cuprind totalitatea substantelor minerale si a combustibililor fosili. Între resursele componente ale primei categorii exista interactiuni natural puternice, astfel ca, orice interventie antropica asupra uneia sau alteia induce inevitabil consecinte si asupra celorlalte. Utilizarea acestor resurse este practicata într-o maniera complexa, coordonata, pentru realizarea simultana a mai multor scopuri. Aplicarea unor metode distructive poate, însa provoaca anumite schimbari ireversibile Gunoiul sau balegarul este un îngrasamânt organic complet, continând toate elementele nutritive necesare plantei. Compozitia chimica a gunoiului de diferite proveniente este prezentata în tabelu. Caracteristici ale gunoiului de grajd, cu efecte pozitive sunt redate în cele ce urmeaza: -contine întregul complex de nutrienti necesar plantelor cultivate; -este considerat un îngrasamânt universal, corespunzator pentru toate plantele de cultura si pe toate tipurile de sol. Se foloseste cu precadere pe solurile sarace în humus, pe cele nestructurate sau cu structura degradata, pe cele grele (argiloase) pe care le afâneaza, pe cele usoare (nisipoase) la care le îmbunatateste caracteristicile de retinere a apei; - procesele de mineralizare a materiei organice nu sunt rapide, datorita aportului de material vegetal folosit la asternut, astfel ca nitratii sunt eliberati treptat; - de asemenea, introduse în sol contribuie la îmbunatatirea starii structurale, la cresterea capacitatii calorice, a rezervelor accesibile de apa; - are o actiune benefica asupra activitatii macro si microorganismelor din sol, stimulându-le activitatea si dezvoltarea. Pricipalele dezavantaje constau în: • continutul de elemente nutritive este variabil si relativ redus; • elementele nutritive nu sunt întotdeauna prezente în proportiile cerute de culturile agricole; • mirosurile; • managementul slab poate conduce la contaminarea apelor; • aplicarea în conditii nefavorabile de umiditate în sol poate conduce la compactarea solului. DEPOZITAREA SI MANAGEMENTUL REZIDUURILOR DE GRAJD ÎN EXPLOATATIILE AGRO-ZOOTEHNICE Ingrasamintele organice provenite din exploatatiile agro-zootehnice au o stare fizica si o compozitie foarte variata, între producerea lor si momentul aplicarii în sol ca îngrasamânt, se pot produce pierderi mai mici sau mai mari de nutrienti, în special de azot, care conduc pe de o parte la diminuarea valorii lor agronomice si pe de alta parte la poluarea mediului, în special a apelor si aerului. Este necesar, prin urmare ca aceste subproduse sa fie gestionate de asa maniera, încât aceste pierderi sa fie pe cât posibil reduse la minim, cu pastrarea valorii lor fertilizante la parametrii initiali.
  • 3. 3 Înca din stadiul de proiectare si constructie a depozitelor, bazinelor si incintelor pentru depozitarea îngrasamintelor organice se va acorda cea mai mare atentie prevenirii si protectiei apelor si mediului împotriva poluarii, prin urmatoarele masuri: - amplasarea în afara zonelor sensibile si departe de sursele de apa; - capacitate de stocare suficienta; - constructie corespunzatoare, care sa înglobeze toate sistemele de siguranta si protectie; - conditii de exploatare în siguranta, optime si eficiente; - cai corespunzatoare de acces; - protectie împotriva incendiilor; - protectie împotriva eventualelor scurgeri din hidranti. Grajd cu asternut, capacitati pentru stocarea hranei, groapa de gunoi si rezervor pentru stocarea urinei: 1 - grajd, 2 - incinta pentru stocarea furajelor, 3 - platforma, 4 - rezervor pentru mustul de gunoi, 5 - canale pentru scurgerea mustului de gunoi (preluata dupa Codul de Bune Practici Agricole elaborat de Lituania) Dintre aceste masuri, capacitatea de stocare este una dintre cele mai importante, ea depinzând de: - tipul si marimea lotului de animale, tinând cont de sistemul utilizat de organizare al fermei si calitatea managementului aplicat; - durata perioadei de stocare; - tipul de depozitare; - metoda de manipulare si stocare a dejectiilor; - gradul de dilutie a dejectiilor datorita ploilor sau altor tipuri de ape.
  • 4. 4 Acolo unde se stabileste un plan de gestionare în acord cu conditiile specific locale (tipul de sol, distanta fata de sursele de apa, panta terenului, volumul precipitatiilor), sistemul fermei si durata perioadelor de crestere, este posibila gestionarea corecta a dejectiilor, fara riscul de a provoca poluarea surselor de apa. Grajd fara asternut. 1 - grajd, 2 - incinta pentru stocarea furajelor, 3 - rezervor pentru depozitarea temporara a dejectiilor fluide, 4 - fosa pentru colectarea dejectiilor fluide, 5 - tub de ventilatie (preluata dupa Codul de Bune Practici Agricole elaborat de Lituania) Depozitele de stocare trebuie sa fie astfel construite, încât sa se evite orice risc a unei astfel de poluari. Spre exemplu apele curate de ploae provenite de pe acoperisuri si curtile curate vor fi drenate separat de apele uzate ale complexului zootehnic. Curtile, zonele de hranire, padocurile si zonele de stocare a furajelor ar putea fi acoperite pentru a putea separa apele de precipitatii de apele-uzate. Cu exceptia unor cazuri speciale, prezentate în continuare,depozitele trebuie sa aiba o capacitate care sa asigure stocarea pentru o perioada de 4 luni (17-18 saptamâni). Se recomanda o perioada de stocare de 5 luni (23-24 saptamâni) atunci când se evalueaza un risc de poluare în perioada de împrastiere pe teren a dejectiilor, ca urmare a cresterii debitelor de suprafata, sau a infiltratiilor datorita unui drenaj intern rapid. În aceste circumstante, datorita perioadei mai lungi de stocare, solului i se da posibilitatea de a se usca si prin urmare de a-i creste capacitatea de absorbtie a nutrientilor din îngrasamintele organice. Perioada de stocare mai îndelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/sau fara sisteme de drenaj, terenurilor în panta, zonelor umede cu precipitatii mai abundente, precum si arealelor din vecinatatea cursurilor de apa.
  • 5. 5 In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pâna la 6 luni de stocare (27-28 saptamâni). Aceste zone includ regiunile mai reci, cu precipitatii mai abundente. De asemenea, pot fi incluse în aceasta categorie zonele cu folosinta agricola din bazinele lacurilor, cu straturi subtiri de soluri aluviale, slab drenate, precum si a altor areale unde riscul poluarii apelor de la împrastierea dejectiilor este major. Depozitarea dejectiilor în gropi (bazin) amenajate direct în pamânt este inacceptabila din mai multe motive, în primul rând ecologice. Cel mai grav fenomen este impregnarea în timp a solului din zonele învecinate bazinului, solul devine total impermeabil, se degradeaza, apa este retinuta la suprafata, apar mlastini si balti pe suprafete mari, apa freatica este poluata. La amenajarea unui bazin de depozitare a dejectiilor este obligatoriu sa se impermeabilizeze total fundul acestuia prin acoperire cu folie de plastic, speciala pentru acest scop. Amplasarea depozitelor de dejectii nu trebuie stabilita în apropierea unor ape de suprafata sau pe terenuri cu regim freatic de mica adâncime. Dejectiile contin circa 75% din elementele nutritive (azot, fosfor si potasiu) folosite ca hran pentru animalele din complexul zootehnic. Animalele folosesc numai 25% din elemental nutritive,restul fiind excretate. Prin aplicarea pe terenul agricol a dejectiilor elementele nutritive sunt reciclate. Circa 50% din azot si 75% din potasiu se regasesc în dejectiile lichide, ceea ce face sa creasca importanta aplicarii pe terenurile agricole a acestora. Aproape tot fosforul se regaseste în dejectiile solide. Se va evita alegerea amplasamentului în apropierea padurilor, deoarece amoniacul degajat în atmosfera este deosebit de toxic pentru arbori, în special pentru speciile rasinoase. Riscul degradarii si chiar al distrugerii padurilor este accentuat de depunerile acide prin ploi, care sunt, de regulao concentrare mare a activitatilor de crestere a pasarilor si animalelor în system intensiv, prezente tocmai în zonele unde exista Depozitarea si pastrarea gunoiului de grajd este necesar sa se faca în platform special amenajate. În acest scop, platformele trebuie hidroizolate la pardoseala, construite din beton si prevazute cu pereti de sprijin înalti de 2 metri, de asemenea hidroizolati, si cu praguri de retinere a efluentului si canale de scurgere a acestuia. Platformele trebuie sa aiba o capacitate suficienta de stocare ,sa aiba drumuri de acces si sa nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apa sau cu apa freatica la mica adâncime. De asemenea, ele trebuie amplasate la o distanta de cel putin 50 m fata de locuinte si sursele de apa potabila. Gunoiul se pastreaza în aceste platforme îndesat, acoperit cu un strat de pamânt de 15-20 cm grosime. Pentru a se descompune, gunoiul trebuie sa aiba o umiditate de 70-75%, altfel se usuca si mucegaieste. Înainte de a fi acoperit cu pamânt, se uda cu must de gunoi, urina sau chiar cu apa pentru a-i asigura umiditatea necesara. Pentru a-i îmbunatati compozitia si pentru a reduce pierderile de azot, este recomandabil ca pe masura asezarii în platforma, sa se presare peste el superfosfat în cantitate de 1-2% din masa gunoiului. atre un bazin de retentie. cerinte de stocare(pe cap de animal)pentru balegarul depozitat Tip animal Volum gunoi de grajd produs /saptamina Volum retinut pe platform /saptamina Aria necesara destocare/sapt amina/animal Cerinta privind aria platformei pentru diferite perioada de stocare,exprimata in mp mc mc mp 18 sapt. 24 sapt. 28 sapt. Vaci de lapte (560 kg) 0.135 0.283 0.236 4.25 5.67 6.61 Vaci pt. alaptat (550 kg) 0.280 0.252 0.210 3.78 5.04 5.88 Boi (450 kg) 0.250 0.225 0.187 3.37 4.48 5.24 Vaci tinere 0.140 0.126 0.105 1.89 2.52 2.94
  • 6. 6 (250 bkg) Vitei(140 kg) 0.080 0.072 0.060 1.08 1.44 1.68 Depozitarea sau lasarea gunoiului în gramezi pe câmp, chiar si pentru un timp relativ scurt, este considerata o practica agricola gresita. Acest fapt implica atât poluarea solului si apei prin scurgerile din gunoiul spalat de ploi, cât si irosirea si pierderea azotului pe care-l contine. Cantitatea de balegar de la ferma trebuie calculata pentru fiecare conditie în parte. Cerinta privind aria platformei, se stabileste în functie de perioada de stocare, înaltimea de depozitare a gunoiului pe platforma nu trebuie sa depaseasca 1,2 m , latimea platformei nu trebuie sa fie mai mare de 8 m iar lungimea este variabila în functie de cantitatea de gunoi rezultata, înaltimea peretilor trebuie sa fie de 1,5 m pentru a se crea o zona libera de 300 mm între nivelul dejectiilor si partea superioara Fundul platformei trebuie sa aiba o inclinare de cca.2-3% spre una din mardinile platformei ,unde se amplaseaza intr-o sapatura un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat in timpul fermentarii.Bazinul de colectare trebuie astfel pozitionat incat,atunci cand este plin,partea de sus a lichidului sa fie la cel putin 0,7-1 m sub punctul cel mai de jos al platformei. Capacitatea bazinului de colectare se stabileste în functie de capacitatea platformei si de ritmul de evacuare a mustului de gunoi (o data sau de mai multe ori pe an). În general, se poate aproxima un necesar de 4 - 5 m3 pentru fiecare 100 t gunoi proaspat. Daca evacuarea se face de mai multe ori pe an capacitatea proiectata se reduce în mod corespunzator. Pentru a preveni ca odata cu scurgerea mustului de gunoi sa fie introduse în bazinul de colectare paie si alte resturi vegetale, se recomanda ca înaintea bazinului de colectare sa fie construita o groapa de limpezire cu o capacitate de cca 0,5 m3, care se curata cât mai des de resturile solide. Atât bazinul cât si groapa de limpezire trebuie sa aiba peretii impermeabilizati. În cazul unor solicitari de proiectare pentru spatii de depozitare noi sau modernizate, trebuie luate în considerare toate cerintele relevante prevazute în standardele de constructie si de prevenirea poluarii, continute în normativele si reglementarile în vigoare. Exemplu de sistem pentru eliminarea dejectiilor lichide 1 - canal pentru scurgerea dejectiilor lichide,
  • 7. 7 2 - fosa pentru stocarea intermediara a dejectiilor lichide, 3 - pompa, 4 - tuburi, 5 - rezervor pentru stocarea dejectiilor lichide, 6 – ventilatie În vederea realizarii instalatiilor si spatiilor de depozitare este necesar sa se respecte urmatoarele conditii: • amplasamentul si zona în care se construieste se aleg în functie de reteaua hidrografica din vecinatate; • spatiile de depozitare sa fie situate în apropierea terenurilor agricole; • capacitatea pentru depozitare sa fie proiectata în functie de numarul existent de animale; • asigurarea unei etanseitati perfecte a spatiilor pentru depozitare, a instalatiilor, a retelelor de pompare si mijloacelor de transport; • materialele utilizate la constructie sa fie corespunzatoare, iar instalatiile sa fie fiabile si de calitate. O mare atentie trebiue acordata namolurilor care provin de la statiile de epurare a fermelor de crestere a animalelor si pasarilor, care în anumite conditii pot fi surse de nutrienti, dar în acelasi timp pot contine metale grele sau alti componenti toxici, peste limitele maxim admisibile. Amplasarea depozitelor de dejectii nu trebuie stabilita în apropierea unor ape de suprafata sau pe terenuri cu regim freatic de mica adâncime. Cu regularitate se impune verificarea bazinelor de stocare a efluientilor, a cisternelor de transport a efluientilor si a tuturor locurilor de depozitare pentru a se evita supraîncarcarea si deversarea acestora. Trebuie avuta în vedere si necesitatea de a fi ’’un bun vecin’’, ceea ce implica: • evitarea împrastierii gunoiului în apropierea constructiilor publice ori particulare; • evitarea împrastierii gunoiului în weekend si sarbatorile publice; • evitarea împrastierii reziduurilor zootehnice cînd directia vântului este spre zonele publice ori rezidentiale si spre suprafetele cu valoare conservativa; • evitarea, când este posibil, a împrastierii în orele noptii (Scottish Executive,2005) Cel putin o data pe an este necesar sa ne ocupam de întretinerea sistemelor de stocare, transport, control, etc.: • curatati tote partile interne (peretii, podeaua) ale bazinelor de stocare; pentru a evita pericolul existentei gazelor toxice în bazin este necesar sa aveti echipament de protectie; • inspectati podeaua si peretii bazinelor pentru a depista fisurile si zonele cu coroziune avansata; • se vor inspecta numai suprafetele externe expuse ale bazinelor de stocare a dejectiilor lichide si semilichide; • se vor inspecta toate drenurile si canalele de drenaj; • verificati toate canalele si conductele care au flux liber; • verificati toate sistemele de siguranta; • notati toate reparatiile necesare si stabiliti un program de executare a tuturor lucrarilor; acest- program de reparatii implica materiale diverse pentru o alta stocare ori asigurarea unor- aranjamente temporare, si consultati Agentia de Protectie a Mediului cu privire la orice propunere de reconstructie ori marire substantiala. Constructia unor noi grajduri se va face într-o locatie corespunzatoare fata de locuinta luând în considerare directia dominanta a vântului. Grajdul se va localiza pe directia nord-sud pentru a-I îmbunatati lumina si ventilatia. Stocarea gunoiului se va face în partea de est a grajdului pentru a se limita difuzia mirosului în restul suprafetei fermei. La constructiile noi se vor lua în calcul si alte
  • 8. 8 informatii cu privire la legislatia existenta care limiteaza sau interzice construirea de ferme noi, depozite de îngrasaminte, silozuri si marirea fermelor existente în urmatoarele areale: • perdele de protectie ; • rezervatii ale naturii cu regim strict de protectie; • suprafete protejate ca parcuri nationale; • suprafete protejate ca rezerve ale biosferei; • areale de conservare a naturii; • parcuri naturale; • suprafete inundate periodic; • spatiile verzi ale oraselor. Pentru constructia de complexe zootehnice, depozite de stocare a reziduurilor si silozuri, în Codul de bune practici agricole al Lituaniei s-au prevazut distantele minime fata de obiectivele specifice: − 50 m fata de cursurile de apa si zonele de scurgere a apei (inclusiv canalele colectoare ale sistemelor de ameliorare) dar nu mai putin decât cea prescrisa pentru perdelele de protectie; − 500 m fata de bazinele de apa folosite pentru sistemele centralizate de aprovizionare cu apa; − 1000 m fata de unitatile de sanatate, daca nu sunt alte restrictii; − 500 m fata de monumente memoriale, daca nu sunt alte restrictii; − 200 m fata de statiile de monitorizare hidrogeologica si puncte stationare de monitoring de interes statal. S-au prevazut urmatoarele distante de protectie fata de alte obiective pentru a preveni degradarea situatiei mediului ambiant: • 20 m fata de canalele sistemelor de ameliorare (întreruperea acestora si a drenurilor este interzisa) in locuri de colectare a apei freatice; • 30-50 m fata de puturi, în functie de conditiile locale; • nu mai putin de 15 m fata de casele de locuit în ferma; • 200 m fata de constructiile publice (locuinte, scoli,etc.); • 500 m fata de zonele populate, zone cu case de vacanta, zone ale asociatiilor de legumicultori; • 20 m fata de hotarul cu alte proprietati de terenuri; • 200 m fata de locurile cu plante protejate si specii rare (CGAP Latvia, 1999). Dupa aplicare pe terenul agricol necultivat, produsele reziduale zootehnice lichide sau solide trebuie sa se încorporeze imediat în sol, de preferat în primele 6 ore pentru produsele lichide si semilichide si în 24 ore a celor solide (SAPG, 2005). Stocarea efluentilor de la silozuri Efluentii proveniti de la înstalatiile de însilozare a furajelor verzi sunt foarte bogati în substante organice usor biodegradabile, care contin cantitati însemnate de nutrienti, în special compusi ai azotului, cu potential ridicat de poluare. Daca asemenea efluenti se scurg în ape de suprafata pot
  • 9. 9 provoca grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare. Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentrati si nocivi poluanti din ferma. Patrunderea, chiar în cantitati mici, în cursurile de apa poate provoca serioase incidente de poluare si in special moartea pestilor. Cantitatea maxima de efluent de siloz se produce în primele doua zile de depozitare. Cantitatile de efluent produse depind de gradul de umiditate a materialului însilozat, de eventualele ape de precipitatii intrate în siloz, de tipul de material însilozat, grosimea materialului însilozat, drenajul intern al silozului si de aditivii folositi. Accidente de poluare se pot produce daca silozurile sau fosele de depozitare sunt prost construite si prost impermealizate. Acesti efluenti, colectati corespunzator, pot fi folositi la fertilizarea culturilor si în furajarea animalelor. Având în vedere riscul mentionat mai sus si ca prin producerea lor, valoarea alimentara a furajului însilozat scade, sunt necesare unele masuri cum sunt: • însilozarea furajelor la umiditate sub 25% si captusirea bazei silozului cu un strat de paie pentru absorbtia efluentilor formati; • silozurile trebuie astfel proiectate si construite încât sa asigure protectie contra infiltratiilor de efluenti; ele trebuie acoperite pentru a nu patrunde apa de precipitatii si trebuie prevazute cu o podea impermeabila, usor înclinata (panta 2 %) pe care scurgerile de efluent sa fie conduse si stocate într-un tanc (depozit) subteran de capacitate corespunzatoare, rezistent la coroziune acida; • silozul si tancul trebuie amplasate la o distanta de minim 10 m de cursurile de apa pentru a preveni o poluare accidentala; • înainte de a proceda la o noua însilozare, trebuie executate lucrari de întretinere pentru a asigura etanseitatea silozului. Stocarea efluentilor antrenati de precipitatii Efluentii proveniti din precipitatii si din pulberile atmosferice pot contine diferite cantitati de nutrienti, formati în atmosfera prin decarcari electrice sau emisi de instalatiile industriale de sinteza anorganica si organica sau din alte surse. În conditiile României se poate estima un aport anual cu precipitatiile si pulberile atmosferice de 6 - 12 kg N/ha, 0,1 - 1,5 kg P2O5/ha si 0,5 - 15 kg K/ha,variabil cu distanta fata de sursa emitenta si cu conditiile meteorologice. In jurul platformelor de furajare si odihna a animalelor, dispuse in afara grajdurilor, precum si in jurul platformelor de stocare a gunoiului de grajd, este obligatoriu sa fie realizate santuri si rigole betonate de scurgere a apelor pluviale care vor fi colectate in bazinele de stocare a efluentilor. Bazinele de stocare a efluentilor trebuie sa aiba capacitati suficiente incât sa asigure si stocarea apelor pluviale in cazul unor caderi abundente de precipitatii, care depasesc media anuala. Este o practica gresita depozitarea îngrasamintelor chimice direct in câmp sau la marginea parcelei, chiar si pentru perioade scurte de timp, deoarece pot fi surprinse de ploi puternice care vor provoca spalarea acestora si deci o poluare a solului si apelor. Cei care cresc animale in gospodariile proprii, vor depozita gunoiul de grajd pe platforme special amenajate, iar dejectiile lichide se vor stoca in bazine cu capacitati adecvate.
  • 10. 10 OBTINEREA DE ENERGIE DIN GUNOIUL DE GRAJD Gunoiul de grajd are urmatorul efect asupra solului si plantei: deoarece structura solului devine mai buna, cantitatea produsa creste si totul devine mai sigur. De asemenea actioneaza si asupra microorganismelor din sol, astfel efectul ingrasamintelor artificiale este sporit. Gunoiul de grajd este compus din fecalele animalelor. Daca acesta este prea proaspat, nu este suficient de bun pentru a fi folosit drept ingrasamant, deoarece contine multe substante organice care nu au fost inca descompuse. Din acest motiv trebuie pus in capite, la copt, pentru cateva luni. In acest timp are loc descompunerea bacteriana, pana cand totul devine o substanta cu miros neutru. 100 kg gunoi de grajd contine 0.5 kg azot, 0.25-0.30 kg fosfati si 0.5 kg potasiu.
  • 11. 11 Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd. Gunoiul sau balegarul este un îngrasamânt organic complet, continând toate elementele nutritive necesare plantei. Compozitia chimica a gunoiului de diferite proveniente poate fi observata în urmatorul tabel: TIPUL DE GUNOI COMPOZITIA CHIMICA % APA MATERII ORGANICE N P 2 O 5 K2 O CaO Gunoi proaspat 75 21 0.50 0.25 0.60 0.35 Gunoi de cabaline 71 25 0.58 0.28 0.63 0.21 Gunoi de bovine 77 20 0.45 0.23 0.50 0.40 Gunoi de ovine 64 31 0.83 0.23 0.67 0.33 Gunoi de porcine 72 25 0.45 0.19 0.60 0.18 Gunoi fermentat 3-4-lini 77 17 0.55 0.25 0.70 0.70 Gunoi fermentat complet (maranita) 0.79 14 0.98 0.58 0.90 0.88 În lume există câteva ţări care au înţeles valoarea importantă a acestor resurse de biomasă, iar în SUA s-a stabilit o ţintă pentru anul 2025: 25% din energia consumată să provină din silvicultură, cultura plantelor şi zootehnie. Programul se numeşte 25x25 (http://www.25x25.org/index.php).
  • 12. 12 Obţinerea energiei din biomasă În principiu, procedeele de obţinere a energiei din biomasă se bazează pe capacitatea unor microorganisme de a fermenta biomasa (respectiv compuşii organici de genul zaharurilor care se găsesc în materia organică) şi de a produce alţi compuşi, care pot avea o putere calorică mai mare (de exemplu alcool etilic, metan). În ultimii ani, grija pentru mediu a dus la dezvoltarea unor tehnologii care să reducă poluarea. Printre acestea se numără şi fermentarea anaerobă a dejecţiilor din fermele de animale, pentru a stopa emisia de metan în atmosferă. Acesta este captat în instalaţii de producere a biogazului şi transformat prin ardere în CO2, cu un efect de seră mult mai scăzut (de 21 ori) decât al metanului. Pentru a stopa emisia de metan în atmosferă, materia organică (dejecţiile sau alte produse care conţin substanţe organice) este închisă într-un bazin etanş (numit fermentator, sau digester), pentru a se realiza fermentaţia anaerobă. Pentru a se promova activitatea bacteriană, în fermentator trebuie să se menţină o temperatură de cel puţin 20ºC. Temperaturi mai ridicate, de până la 65ºC, reduc atât durata procesului (timpul necesar bacteriilor pentru a produce biogaz), cât şi volumul necesar al dejecţiilor, cu până la 40%. Cu toate că numărul speciilor bacteriene care acţionează la temperaturi medii (bacterii mezofile) este mai mare decât al celor care iubesc temperaturi mai înalte (termofile), acestea din urmă sunt mai active şi produc mai mult metan. Gazul produs în urma fermentaţiei anaerobe conţine metan, bioxid de carbon (de obicei cca. 90% din total), cantităţi mici de hidrogen sulfurat, azot, hidrogen, metilmercaptani şi oxigen. Dintre acestea, doar metanul este un gaz combustibil, iar energia biogazului obţinut depinde de procentul de metan pe care acesta îl conţine (poate varia între 55 şi 80%). Un biogaz care conţine 65% metan, produce cca. 2000 Btu/m3. În ferme se pot construi instalaţii simple, constând din lagune acoperite, care pot produce biogaz folosit la încălzire sau pentru a produce curent electric. Spre exemplu, un fermentator cu deplasare (cu curgere de tip piston, sau plug-flow) poate procesa în jur de 30.000 litri dejecţii/zi, cantitatea produsă de cca. 500 vaci. Dacă biogazul este folosit pentru alimentarea unui generator, acesta poate produce mai mult curent electric şi apă caldă decât consumă ferma. În ţările din vestul Europei, pentru a se spori capacitatea de producere a metanului, în fermentatoare se amestecă dejecţiile animalelor cu alte produse care conţin glucide fermentescibile (porumb siloz sau alte produse, subproduse sau deşeuri, în funcţie de disponibilităţi). Tipuri de fermentatoare anaerobe Cele trei tipuri de fermentatoare anaerobe folosite în producerea de biogaz au capacitatea de a capta metanul şi de a reduce numărul bacteriilor coliforme fecale, însă
  • 13. 13 diferă în ceea ce priveşte costul, climatul la care se pretează şi concentraţia dejecţiilor care se pot procesa. . Laguna acoperită constă dintr-un bazin (lagună) acoperit, care captează gazul produs în timpul descompunerii dejecţiilor. Acest tip de fermentator este cel mai puţin costisitor şi se pretează pentru dejecţii lichide (sub 3% solide). Laguna este acoperită cu o folie din material impermeabil, prinsă în mod etanş de marginile lagunei după o bordură de beton. Biogazul se acumulează sub folie, de unde este preluat printr-o conductă. Cu toate că necesită investiţii reduse, lagunele acoperite necesită volume mari de dejecţii, climat cald şi zone cu pânză de apă freatică la adâncimi mari. • Fermentatoarele cu agitare convertesc materia organică la biogaz într-un rezervor încălzit deasupra sau sub nivelul solului. În acest rezervor se face o agitare mecanică sau prin barbotare (recirculare) de gaz, pentru a menţine solidele în suspensie. Astfel de fermentatoare costă mai mult şi întreţinerea este mai costisitoare. Se pretează pentru volume mari de dejecţii, cu conţinut în solide între 3 şi 10%. Fermentatorul poate fi o structură cilindrică de oţel sau din beton turnat. Menţinerea unei temperaturi optime în fermentator poate reduce timpul de retenţie a dejecţiilor la mai puţin de 20 zile. • Fermentatoarele cu deplasare (cu curgere de tip piston sau plug-flow) se pretează pentru dejecţiile rumegătoarelor care conţin între 11 şi 13% solide. O instalaţie tipică plug-flow include un sistem de colectare a dejecţiilor, un bazin pentru omogenizare şi fermentatorul ca atare. În bazinul de omogenizare se ajustează proporţia de solide în dejecţii, prin adaos de apă. . Fermentatorul este un bazin rectangular, lung, de obicei sub nivelul solului, acoperit ermetic cu un material impermeabil. Materialul pompat în fermentator împinge materialul existent spre capătul opus (curgere tip piston). Pe măsură ce solidele din dejecţii sunt descompuse, formează un material vâscos, limitând separarea solidelor în rezervor şi constituind „pistonul” care împinge lichidul. Timpul mediu de retenţie a dejecţiilor în fermentator este de 20-30 zile. Un astfel de model de fermentator necesită un minim de lucrări de întreţinere. Căldura degajată de motorul-generator care transformă gazul în electricitate, poate fi folosită pentru a încălzi fermentatorul. În interiorul acestuia un sistem de conducte permite circularea apei calde pentru a menţine temperatura între 25-40ºC, temperatura optimă pentru bacteriile metanogene. CONCLUZII
  • 14. 14 Fiind o ţară membră a Uniunii Europeane se impune a lua masuri urgente in rezolvarea cât mai urgenta a problemelelor legate de reziduurile din fermele zootehnice. Compostarea fiind una din metodele practice şi cu rezultate deosebit de benefice asupra fertilităţii bio a solurilor ,obtinerii de biogaz,energie si multe alte foloase. Metodele care se pot aplica atât la nivelul marilor crescători de animale, cât şi micilor femieri le pot aduce avantaje numeroase in ceea ce priveste costurile de productie. Fermierul român trebuie să accepte că nu va mai putea depozita gunoiul de grajd oriunde şi oricât, pentru că acest reziduu nu este indicat a fi folosit ca fertilizant organic decât dacă este liber de: agenţi patogeni si seminţe de buruieni,aceste calităţi ce le poate îndeplini numai prin transfomarea acestuia în urma proceselor de fementare si strict supravegheate. BIBLIOGRAFIE ...SAPG ( Scottish Agricultural Pollution Group), 2005, ’’Prevention of Environmental Pollution from Agricultural Activity. Dos and DON’Ts Guide’’. Code of Good Practice, Edinburg, EH3 9AZ. ...Scottish Executive, 2005, ’’Prevention Environmental Pollution from Agricultural Activity. Code of Good Practice’’.Edinburg, Astron B34017 01/05. ...’’Code of Good Agricultural Practice for Lithuania’’.2000. ... ’’Code of Good Agricultural Practice for Latvia’’.1999., Editors: P.Busmanis, V. Jansons, Latvia Universitz of Agriculture. ...’’ Codul de Bune Practici Agricole ’’, România, Bucuresti ,2003, Editura EXPERT. http://www.ecorural.ro/reducerea-poluarii-din-agricultura/agricultura+biologica/ http://www.infogradina.ro/intretinere-gradina/fertilizarea-solului/tipuri-de-ingrasamant- organic/357/ (http://www.25x25.org/index.php