Analiza economico financiara_probleme_re (1)

IOSEFINA MOROŞAN
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
PROBLEME REZOLVATE
Universitatea Spiru Haret

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
MOROŞAN, IOSEFINA
Analiza economico-financiară. Probleme rezolvate
/ Iosefina Moroşan – Bucureşti,
Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006.
204p.; 20,5 cm.
ISBN: (10) 973-725-580-1
ISBN: (13) 978-973-725-580-8
658.1(075.8)(076)(079.1)
© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
Prof. univ. dr. IOSEFINA MOROŞAN
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
PROBLEME REZOLVATE
EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE
Bucureşti, 2006

5
CUPRINS
1. ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII
DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE
1.1. Analiza cifrei de afaceri
………………………………...
9
1.1.1. Analiza nivelului cifrei de afaceri
…………………….
9
1.1.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri ………………… 11
1.1.3. Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri
..
13
1.1.4. Analiza factorială a cifrei de afaceri
………………….
13
1.2. Analiza valorii adăugate
…………………………………….
32
1.2.1. Analiza nivelului valorii adăugate
……………………
32
1.2.2. Analiza dinamicii valorii adăugate …………………... 36
1.2.3. Analiza structurii valorii adăugate
……………………
36
1.2.4. Analiza factorială a valorii adăugate
………………….
38
1.3. Analiza producţiei fizice ………………………………….. 50
1.4. Analiza calităţii produselor
………………………………….
59
Probleme rezolvate
………………………………………….
65
2. ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI
2.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei
….
70

6
2.2. Analiza cheltuielilor de exploatare
…………………………
74
2.3. Analiza cheltuielilor variabile şi fixe
……………………….
78
2.3.1. Analiza cheltuielilor variabile
………………………...
78
2.3.2. Analiza cheltuielilor fixe
……………………………...
81
2.3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe .. 82
2.3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei
venituri din exploatare sau cifră de afaceri
……..
83
2.3.2.3. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe
..
85
2.4. Analiza cheltuielilor materiale şi salariale …………………. 85
2.4.1. Analiza cheltuielilor materiale
………………………..
85
2.4.2. Analiza cheltuielilor cu salariile
………………………
92
2.5. Analiza cheltuielilor cu dobânzile …………………………... 98
Probleme rezolvate
………………………………………….
102
3. ANALIZA PERFORMANŢELOR FIRMEI
PE BAZA RENTABILITĂŢII
3.1. Analiza indicatorilor parţiali ai rentabilităţii
………………..
121
3.2. Analiza rentabilităţii firmei
………………………………..
128
3.2.1. Analiza factorială a profitului la nivel de firmă
………
131
3.2.1.1. Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului 131
3.2.1.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării
……
132
3.2.1.3. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri
……..
137
3.2.2. Analiza ratelor de rentabilitate
………………………..
142
3.2.2.1. Analiza ratei rentabilităţii economice 142

7
………….
3.2.2.2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate
..
146
3.2.2.3. Analiza rentabilităţii comerciale
………………
147
3.2.2.4. Analiza rentabilităţii financiare ……………… 149
3.2.3. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic
(pragul rentabilităţii) ………………………………. 151
Probleme rezolvate ……………………………………….. 155
4. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A FIRMEI
4.1. Analiza structurii patrimoniale a firmei
…………………..
171
4.2. Analiza echilibrului financiar
………………………………
172
4.2.1. Analiza fondului de rulment net ……………………... 173
4.2.2. Analiza necesarului de fond de rulment
………………
176
4.2.3. Analiza trezoreriei nete ……………………………. 178
4.3. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante
…………
180
4.4. Analiza bonităţii financiare a firmei …………………….. 182
Probleme rezolvate
………………………………………….
185
5. ANALIZA RISCULUI
5.1. Analiza riscului de exploatare (economic)
…………………
192
5.2. Analiza riscului financiar
…………………………………..
194
5.3. Analiza riscului de faliment ……………………………….. 195
Probleme rezolvate
………………………………………….
196

8
Introducere
Prezenta carte a fost gândită şi redactată ca un material
complementar cărţii de Analiză economico-financiară, urmând atingerea a
două obiective:
În primul rând, punerea la dispoziţia studenţilor şi a oricăror altor
persoane care iniţiază studii în analiza economico-financiară a unor
probleme şi exerciţii utile pentru fixarea conceptelor şi consolidarea
cunoştinţelor dobândite la orele de curs sau prin studierea cărţii de
Analiză economico-financiară.
În al doilea rând, încercarea de a prezenta o viziune complementară
a conceptelor cuprinse în textul cărţii de analiză economico-financiară,
printr-o abordare numerică şi mai analitică decât cea întâlnită în cursurile
publicate până în prezent.
Pe lângă faptul că este facilitată munca studentului, sperăm ca
această lucrare să fie utilă totodată şi pentru profesori, în desfăşurarea
orelor de seminarii sau lucrări practice.
Conţinutul acestei cărţi de lucrări practice este structurat pe capitole
care corespund structurii cărţii de Analiză economico-financiară. Fiecare
din acestea cuprinde: tratarea pe scurt a aspectelor teoretice şi
prezentarea de probleme rezolvate, utile în evaluarea personală a
studentului, cu privire la temeinica însuşire a cunoştinţelor parcurse.
Prin inserarea în carte a problemelor rezolvate, la fiecare capitol,
Analiza economico-financiară. Probleme rezolvate este utilă evaluării
studenţilor economişti la examenele de licenţă.
Comentariile constructive şi sugestiile privind conţinutul şi structura
cărţii din partea cititorilor avizaţi sunt binevenite şi vor fi luate în
considerare cu ocazia reeditării acesteia.
Autoarea

9
1. ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII DE
PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE
1.1. Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor rezultate din livrările de
bunuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii şi alte venituri din
exploatare, mai puţin rebuturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.
În industrie, cifra de afaceri este formată din veniturile realizate prin
vânzarea producţiei, la care se pot adăuga veniturile din vânzări de
mărfuri şi veniturile din prestări servicii, în cazul în care firma desfăşoară
şi o activitate de comerţ şi prestări servicii.
Cifra de
afaceri
=
Venituri din vânzarea
mărfurilor
+
Producţia
vândută
În analiza cifrei de afaceri se au în vedere următoarele probleme:
¾ Analiza nivelului cifrei de afaceri.
¾ Analiza dinamicii cifrei de afaceri.
¾ Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri.
¾ Analiza factorială a cifrei de afaceri.
1.1.1. Analiza nivelului cifrei de afaceri
Cifra de afaceri trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
• nivelul său să acopere cheltuielile de exploatare şi să permită
realizarea de profit;
• să deţină o pondere de minimum 85% din veniturile de exploatare,
respectiv de cel puţin 75% din veniturile totale ale firmei pentru ca să
reflecte o situaţie normală de realizare a activităţii economice;
• în dinamică să prezinte o tendinţă de creştere reală, pentru a
asigura creşterea reală a volumului de afaceri al firmei;
• să fie realizată corespunzător cu specificul activităţii pe elemen-
tele sale componente de venituri pentru a corespunde obiectului principal
de activitate al firmei.

10
Vvm

11
Ponderea cifrei de afaceri în veniturile totale confirmă o
realizare normală a obiectului de activitate. De asemenea, şi ponderea
indicatorului în totalul venituri din exploatare înregistrează valori
bune şi prezintă o tendinţă de creştere, ceea ce înseamnă o realizare
normală a obiectului de activitate (tabelul nr. 1). Nivelul cifrei de
afaceri permite acoperirea cheltuielilor de exploatare şi obţinerea de
profit, ceea ce reflectă validarea de către piaţă a activităţii.
Tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri se înregistrează în
următoarele condiţii:
– creşterea producţiei vândute, ceea ce confirmă viabilitatea
activităţii de bază pe piaţă;
– reducerea veniturilor din vânzarea mărfurilor, ceea ce
înseamnă restrângerea activităţii cu caracter strict comercial.
1.1.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri
Dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendinţă de
creştere în preţuri comparabile de la o perioadă la alta, pentru a
asigura creşterea reală (ţinând cont de efectul inflaţionist) a afacerilor
firmei.
Cifra de afaceri în preţuri comparabile se determină astfel:
– la nivel de produs (qv1 p0);
– la nivel de firmă
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛ ∑
∑
p
1
i
1
i
0
i
1
i
I
p
qv
sau
p
qv
în care Ip reprezintă indicele preţurilor de vânzare la nivel de firmă.
Dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendinţă de
creştere în preţuri comparabile de la o perioadă la alta, pentru a
asigura creşterea reală a afacerilor firmei.
În anul „t” cifra de afaceri exprimată în preţuri reale reprezintă o
tendinţă de revenire faţă de anul precedent, sporind cu 26% şi
confirmând astfel relansarea reală a firmei pe piaţă, după doi ani
consecutivi de restrângere.

13
1.1.3. Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri
Structura cifrei de afaceri pe elemente componente oferă informaţii
despre modul de realizare a afacerilor pe tipuri de venituri, adică din
vânzarea producţiei şi din comercializarea mărfurilor. Analiza structurii
cifrei de afaceri se face în funcţie de specificul activităţii, iar interpretarea
rezultatelor analizei este următoarea: pentru o firmă industrială ponderea
majoritară (adică de minimum 85% din cifra de afaceri) ar trebui să o
deţină producţia vândută.
Ponderea în realizarea cifrei de afaceri în ultimul an de analiză
(anul „t”) o au veniturile din producţia vândută (aproximativ 99%), care
prezintă o tendinţă de creştere pe întreaga perioadă. Acest fapt marchează
o situaţie pozitivă şi exprimă importanţa activităţii productive a firmei
faţă de activitatea comercială.
1.1.4. Analiza factorială a cifrei de afaceri
Analiza factorială a cifrei de afaceri are scopul de a identifica
factorii care influenţează evoluţia acesteia, mărimea şi sensul acesteia,
informaţii necesare atât pentru aprecierea situaţiei existente, cât şi pentru
adoptarea deciziilor în perioada viitoare. Pot fi utilizate următoarele
modele de analiză:
pi
n
1
i i
qv
CA
)
a ⋅
∑
=
=
Qf
CA
s
N
Qf
s
N
CA
)
b ⋅
⋅
=
Qf
CA
f
M
Qf
f
M
f
M
s
N
f
M
s
N
CA
)
c ⋅
′
⋅
′
⋅
⋅
=
cah
T
CA
)
d ⋅
=
Ae
CA
Ae
CA
)
e ⋅
=
f
M
CA
Mf
f
M
Ac
f
M
Ae
Ac
Ae
CA
)
f
′
⋅
′
⋅
⋅
=
unde: CA – cifra de afaceri;
qvi – volumul fizic al producţiei vândute pe produse;

14
pi – preţurile medii de vânzare unitare, exclusiv TVA;
–
s
N numărul mediu de personal;
Qf – producţia marfă fabricată (producţia exerciţiului);
f
M – valoarea medie a mijloacelor fixe;
f
M ′ – valoarea medie a mijloacelor fixe productive;
T – fondul total de timp (ore-om);
Ae – valoarea medie a activelor de exploatare;
Ac – valoarea medie a activelor corporale.
Exemplificareametodologieideanalizăimplicăurmătoareledate(tabelulnr.4):
Tabelul nr. 4
Factori de influenţă ai cifrei de afaceri (lei )
Perioada de analiză
Nr.
crt.
Indicatori Simbol
t-1 t
1. Cifra de afaceri ∑qvipi 116.331 180.772
2. Volumul fizic efectiv al
producţiei vândute evaluat în
preţurile perioadei de bază
∑qvi1pi0 - 170.500
3. Numărul mediu de salariaţi s
N 675 650
4. Producţia exerciţiului Qe 120.222 179.881
5. Valoarea medie anuală a
mijloacelor fixe
f
M
9.860 21.009
6. Valoarea medie anuală a
mijloacelor fixe direct productive
f
M ′
3.510 14.505
7. Timpul total de muncă (ore) T 1.220.000 1.200.000
8. Productivitatea medie anuală a
muncii calculată pe baza
producţiei exerciţiului (lei)
s
N
Qe
178,107 276,740
9. Productivitateamedieanualăamun-
ciicalculatăpebazaCA(lei)
a
W 172,342 262,308
10. Timpul de muncă mediu pe
salariat (ore) t 1.807 1.846
11. Productivitateamedieorarăamun-
ciideterminatăpebazaCA(lei)
h
W 0,09535 0,14208
12. Gradul de înzestrare tehnică a
muncii
s
N
f
M
14,61 32,32

15
Nr.
crt.
Indicatori Simbol
t-1 t
13. Compoziţia tehnologică a
mijloacelor fixe (%)
f
M
f
M ′
35,6 69,04
14. Randamentul mijloacelor fixe
direct productive (lei) f
M
Qe
′
34,25 12,40
15. Cifradeafacerimediela1leu
mijloacefixedirectproductive(lei)
f
M
CA
′
33,14 12,46
16. Gradul de valorificare a produc-
ţiei obţinute destinată livrării
Qe
CA
0,97 1,00
Sistemul factorial, potrivit primului model de analiză, se prezintă
astfel:
∆ s
N
∆qvi ∆ t
∆CA ∆ a
W
∆pi ∆ h
W
în care:
a
W –productivitatea medie anuală calculată pe baza cifrei de afaceri;
h
W – productivitatea medie orară, determinată pe baza cifrei de
afaceri.
Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţei
factorilor, pe baza primului model, se prezintă astfel:
∆CA = 180.772 – 116.331 = + 64.441 lei din care, datorită:
1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute pe
produse:
∆qvi = ∑qvi1 pi0 - ∑qvi0 pi0 = 170.500 – 116.331 = + 54.169 lei
din care, datorită:
1.1) influenţei modificării numărului mediu de personal:
( ) ( ) lei
4309
342
,
172
675
650
a
W
s
N
s
N
s
N 0
0
1 −
=
−
=
⋅
−
=
Δ

16
1.2) influenţei modificării productivităţii medii anuale a muncii:
( ) ( ) 478
.
58
172,342
-
262,308
650
a
W
a
W
s
N
a
W 0
1
1 +
=
=
−
=
Δ lei
1.2.1) influenţei modificării timpului de muncă pe salariat:
( ) ( ) 2417
09535
,
0
1807
1846
650
h
W
t
t
s
N
t 0
0
1
1 +
=
⋅
−
=
⋅
−
=
Δ lei
1.2.2) influenţei modificării productivităţii medii orare a muncii.
( )
( ) lei
061
.
56
09535
,
0
14208
,
0
1846
650
h
W
h
W
t
s
N
h
W 0
1
1
1
+
=
−
⋅
=
=
−
⋅
=
Δ
2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare.
∆pi = 0
1
1
1 i
i
i
i p
qv
p
qv ∑
∑ − = 180.772 – 170.500 = + 10.272 lei
Din analiza datelor prezentate rezultă o creştere a cifrei de afaceri faţă
de anul precedent cu 64.441 lei, respectiv cu 55%. Creşterea reală a cifrei
de afaceri, ţinând cont de indicele de creştere a preţurilor (tabelul nr. 2), este
de 26% faţă de perioada precedentă. Această situaţie se reflectă pozitiv
asupra profitului aferent cifrei de afaceri, rezultatului exploatării,
rezultatului curent, rezultatului brut, rezultatului net al exerciţiului şi
destinaţiilor acestuia, vitezei de rotaţie a activelor circulante etc.
Din studiul influenţelor factorilor direcţi se constată că din
modificarea totală a cifrei de afaceri 84% s-a datorat creşterii volumului
fizic al vânzărilor şi 16% măririi preţurilor de vânzare.
Creşterea volumului fizic al vânzărilor a determinat depăşirea cifrei
de afaceri cu 54.169 lei, în exclusivitate pe baza utilizării intensive a
factorului uman. Sporirea productivităţii muncii anuale cu 89,966 lei a
avut ca efect creşterea cifrei de afaceri cu 58.478 lei. Această situaţie s-a
datorat sporirii productivităţii medii orare cu 0,04673 lei, ceea ce a avut
ca efect creşterea cifrei de afaceri cu 56.061 lei.
Referitor la utilizarea extensivă a forţei de muncă se constată două
aspecte:
– reducerea numărului mediu de salariaţi se apreciază ca fiind
justificată din punct de vedere economic, deoarece este efectul sporirii
productivităţii muncii;
– înregistrarea unui timp efectiv lucrat mai mare decât cel din perioada
anterioară cu 39 ore a avut ca efect creşterea vânzărilor cu 2417 lei.

17
Preţurile medii de vânzare unitare au crescut faţă de perioada de
comparaţie, influenţând pozitiv asupra cifrei de afaceri în sensul creşterii
acesteia cu 10.272 lei. Această situaţie este efectul atât al îmbunătăţirii
calităţii produselor vândute, cât şi al inflaţiei înregistrate la nivelul
economiei naţionale.
Utilizând al doilea model de analiză factorială a cifrei de afaceri,
sistemul de factori ce influenţează asupra cifrei de afaceri este prezentat
astfel:
s
N
Δ
s
N
Mf
Δ
∆CA
s
N
Qe
Δ
f
M
f
M ′
Δ , iar
f
M
Qe
f
M
f
M
s
N
f
M
s
N
Qe
′
⋅
′
⋅
=
Qe
CA
Δ
f
M
Qe
′
Δ
Metodologia de analiză factorială se prezintă în felul următor:
∆CA = + 64.441 lei
( )
( ) lei
4319
97
,
0
107
,
178
675
650
Qe
CA
s
N
Qe
s
N
s
N
s
N
)
1
0
0
0
0
0
1
−
=
⋅
−
=
=
⋅
−
=
Δ
( ) lei
188
.
62
97
,
0
107
,
178
74
,
276
650
Qe
CA
s
N
Qe
s
N
Qe
s
N
s
N
Qe
)
2
0
0
0
0
1
1
1
+
=
⋅
−
=
=
⋅
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
−
=
Δ
( )
[ ] lei
136.144
0,97
25
,
34
%
6
,
35
14,61
-
32,32
650
Qe
CA
f
M
Qe
f
M
f
M
s
N
f
M
s
N
f
M
s
N
s
N
f
M
)
1
.
2
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1
+
=
⋅
⋅
⋅
=
=
⎥
⎥
⎦
⎤
⎢
⎢
⎣
⎡
′
⋅
′
⋅
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
−
=
Δ

18
( )
[ ] lei
233.390
0,97
34,25
35,6%
-
69,04%
32,32
650
Qe
CA
f
M
Qe
f
M
f
M
f
M
f
M
s
N
f
M
s
N
f
M
f
M
2.2)
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1
1
+
=
=
=
⋅
⎥
⎥
⎦
⎤
⎢
⎢
⎣
⎡
′
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛ ′
−
′
=
′
Δ
.
( )
[ ] lei
-307.346
0,97
34,25
-
12,4
69,04%
32,32
650
Qe
CA
f
M
Qe
f
M
Qe
f
M
f
M
s
N
f
M
s
N
f
M
Qe
2.3)
0
0
0
0
1
1
1
1
1
1
1
=
⋅
=
=
⎥
⎥
⎦
⎤
⎢
⎢
⎣
⎡
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
′
−
′
′
⋅
=
′
Δ
( ) lei
6572
0,97
-
1
276,74
650
Qe
CA
Qe
CA
s
N
Qe
s
N
Qe
CA
3)
0
0
1
1
1
1
1
+
=
⋅
=
=
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
−
⋅
=
Δ
Analiza cifrei de afaceri pe baza modelului mai sus prezentat pune
în evidenţă acţiunea unor factori precum: gradul de înzestrare a forţei de
muncă, compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe, randamentul
mijloacelor fixe direct productive şi gradul de valorificare a producţiei
obţinute şi destinate livrării.
Din cazul analizat rezultă următoarele aspecte:
• Sporirea gradului de înzestrare a forţei de muncă cu 120%,
respectiv cu 17,71 lei persoană, a avut ca efect creşterea producţiei obţinute
şi mărirea vânzărilor cu 136.144 lei. Această situaţie a fost generată de
investiţiile în mijloace fixe de 11.149 lei şi de reorganizarea activităţii.
• Ponderea mijloacelor fixe productive a crescut cu 93,9% şi a
reprezentat o premisă pentru creşterea producţiei şi o sporire a
vânzărilor cu 233.390 lei. Această situaţie reflectă faptul că investiţiile
au fost direcţionate către mijloacele fixe productive (maşini, utilaje,
instalaţii de lucru etc.).
• Randamentul valoric al mijloacelor fixe direct productive a scăzut
cu 63,7% şi a avut ca efect scăderea vânzărilor cu 307.346 lei. Acest
rezultat este efectul neatingerii parametrilor proiectaţi de noile capacităţi
de producţie puse în funcţiune.
• Gradul de valorificare a producţiei obţinute s-a mărit şi a
determinat creşterea vânzărilor cu 6.572 lei. Situaţia este determinată de
creşterea stocului de produse finite la finele perioadei, faţă de începutul
perioadei şi faţă de perioada de comparaţie (anul precedent).

19
PROBLEME REZOLVATE
1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr.
crt
Indicatori t – 2 t – 1 t R (%)
1. Cifra de afaceri curentă 615 975 1.430 +52,48
2. Indicele preţurilor (%) – 164 169 –
3. Cifra de afaceri corectată
prin deflatare
615 594,5 515,94 –8,4
4. Cifra de afaceri corectată
prin inflatare
1.704,5 1.599 1.430 –8,4
Se cere să se analizeze dinamica cifrei de afaceri prin deflatare şi
inflatare.
Rezolvare
Din datele prezentate în tabelul precedent se constată că, în valori
curente, cifra de afaceri a înregistrat sporuri anuale semnificative şi un ritm
mediu anual de creştere de 52,48% calculat astfel:
( ) %
48
,
52
100
48
,
152
100
1
5248
,
1
100
1
615
430
.
1
100
1
CA
CA
R 2
1
n
0
n
+
=
−
=
⋅
−
=
=
⋅
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
−
=
⋅
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
−
= −
Creşterea preţurilor datorată inflaţiei a fost foarte importantă în cei
trei ani de analiză. Corectarea cifrei de afaceri cu scopul de a elimina
efectul inflaţiei se realizează prin deflatare sau inflatare.
În cazul deflatării, corecţia se va efectua pe baza relaţiei:
0
/
m
n
m
n
m
n
p
CRT
R
I
CA
CA
−
−
−
=
unde: CAR este cifra de afaceri reală sau comparabilă;
CACRT este cifra de afaceri curentă;
0
/
m
n
p
I −
reprezintă indicele preţurilor, raportat la primul an al analizei.

20
5
,
594
%
164
975
I
CA
CA
0
/
1
t
1
t
1
t
p
CRT
R =
=
=
−
−
−
94
,
515
%
169
%
164
430
.
1
I
CA
CA
0
/
t
t
t
p
CRT
R =
⋅
=
=
( ) 4
,
8
100
59
,
91
100
1
9159
,
0
100
1
615
94
,
515
100
1
CA
CA
R 2
1
n
0
n
−
=
−
=
⋅
−
=
=
⋅
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
−
=
⋅
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
−
= −
Inflatarea se va efectua, conform relaţiei:
m
n
/
n
m
n
m
n p
CRT
R I
CA
CA −
−
−
×
=
unde: m
n
/
n
p
I −
reprezintă indicele preţurilor, raportat la ultimul an al analizei.
599
.
1
%
164
975
I
CA
CA 1
t
/
t
1
t
1
t p
CRT
R =
⋅
=
⋅
= −
−
−
5
,
704
.
1
%
169
%
164
615
I
I
CA
CA 2
t
/
1
t
1
t
/
t
2
t
2
t p
p
CRT
R =
⋅
⋅
=
⋅
⋅
= −
−
−
−
−
( ) 4
,
8
100
59
,
91
100
1
9159
,
0
100
1
5
,
704
.
1
430
.
1
100
1
CA
CA
R 2
1
n
0
n
−
=
−
=
⋅
−
=
=
×
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
−
=
⋅
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
−
= −
Se observă că ritmul real de creştere a cifrei de afaceri a fost negativ
(–8,4%), fapt ce a afectat toţi indicatorii economico-financiari ai firmei.
Produse
Ani
A B C D E
gi 0,85 0,07 0,05 0,03 –
t – 1 2
i
g 0,7225 0,0049 0,0025 0,0009 –
gi 0,34 0,26 0,20 0,11 0,09
t 2
i
g 0,1156 0,0676 0,04 0,0121 0,0081
Se cere să se analizeze structura cifrei de afaceri pe tipuri de produse.

21
Rezolvare
Pentru efectuarea de comparaţii ale structurii activităţii economice
aferente mai multor exerciţii financiare se utilizează coeficientul de
concentrare Gini-Struck:
1
n
1
g
n
G
2
i
−
−
=
∑
în care: n reprezintă numărul de termeni ai seriei;
gi reprezintă structura vânzărilor pe categorii de activităţi, grupe de
produse, unităţi operative etc.
Conform datelor din tabelul de mai sus, coeficientul de concentrare
Gini-Struck se calculează astfel:
( )
836
,
0
3
1
0996
,
3
1
4
1
0009
,
0
0025
,
0
049
,
0
7225
,
0
4
G 1
t
=
−
=
=
−
−
+
+
+
=
−
( )
232
,
0
4
1
2170
,
1
1
5
1
0081
,
0
0121
,
0
04
,
0
0676
,
0
1156
,
0
5
Gt
=
−
=
=
−
−
+
+
+
+
=
În scopul adâncirii analizei se utilizează şi indicele de concentrare
Herfindhal:
∑
= 2
i
g
H
Din datele prezentate în tabelul anterior rezultă următoarele valori
pentru coeficientul Herfindhal:
7749
,
0
0009
,
0
0025
,
0
049
,
0
7225
,
0
g
H 2
i
1
t =
+
+
+
=
= ∑
−
2434
,
0
0081
,
0
0121
,
0
04
,
0
0676
,
0
1156
,
0
g
H 2
i
t =
+
+
+
+
=
= ∑
Rezultă că firma analizată şi-a modificat structura de la cea de tip
concentrat la repartiţia egalitară.

22
- mii lei -
Produse CA0 CA1 Iqv
CA
recalculată
Ip
A 140 180 1,2 168 1,0714
B 260 320 1,05 273 1,172
C 220 240 1,01 222 1,0801
D 100 80 0,5 50 1,6
E 20 10 0,8 16 0,625
TOTAL 740 830 0,985 729 1,138
Se cere să se realizeze analiza de tip factorial a cifrei de afaceri, în
funcţie de volumul fizic al vânzărilor.
Rezolvare
Modelul de analiză a cifrei de afaceri este:
∑ ⋅
= i
i p
qv
CA
Deoarece între factorii de influenţă este relaţia de produs, pentru
analiza factorială se va utiliza metoda iterării (a substituţiilor în lanţ).
ΔCA = CA1 – CA0 =
90
740
830
p
qv
p
qv 0
0
1
1 i
i
i
i +
=
−
=
⋅
−
⋅
= ∑
∑ mii lei
1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute
asupra cifrei de afaceri:
lei
mii
11
740
729
CA
CA
p
qv
p
qv
qv
0
rec
i
i
i
i
i 0
0
0
1
−
=
−
=
−
=
=
⋅
−
⋅
=
Δ ∑
∑
Se ştie că ∑
∑
∑
∑ ⋅
⋅
=
⋅
⇒
⋅
⋅
= 0
i
qv
0
i
0
i
0
i
qv p
qv
I
p
qv
p
qv
p
qv
I 0
1
0
1
729
p
qv
CA 0
1 i
i
rec
=
⋅
= ∑
2) influenţei modificării preţului de vânzare asupra cifrei de afaceri:
=
−
=
⋅
−
⋅
=
Δ ∑
∑ rec
1
i
i
i
i
i CA
CA
p
qv
p
qv
p 0
1
1
1
=830 – 729 = +101 mii lei

23
Cifra de afaceri a crescut cu 90 mii lei comparativ cu baza de
raportare, respectiv cu 12,16%. La acest rezultat au contribuit ambii
factori de influenţă: volumul fizic al producţiei vândute şi preţul de
vânzare.
Din calculele efectuate se constată că cifra de afaceri a crescut
exclusiv datorită influenţei preţurilor de vânzare.
Volumul fizic al producţiei vândute s-a redus la nivelul firmei cu
1,5%, iar în condiţiile menţinerii constante a preţurilor de vânzare, a
determinat în mod justificat o diminuare a cifrei de afaceri cu 11 mii
lei. Analizând evoluţia vânzărilor pe grupe de produse, se constată că
la grupele D şi E volumul fizic al vânzărilor s-a diminuat semnificativ
(cu 50%, respectiv cu 20%), anulând efectul favorabil generat de
celelalte trei grupe de produse la care volumul fizic al vânzărilor a
crescut comparativ cu perioada de bază. Printre cauze pot fi
menţionate: reducerea cererii pentru anumite categorii de produse,
apariţia unor produse de substituţie, intensificarea concurenţei,
creşterea preţurilor de vânzare peste nivelul valorilor medii ale
sectorului de activitate etc.
Cel de-al doilea factor cu influenţă directă a fost preţul de
vânzare unitar. Se observă că influenţa asupra cifrei de afaceri a fost
de +101 mii lei. Preţul de vânzare a crescut în medie cu 13,8%:
%
8
,
113
100
729
830
100
p
qv
p
qv
I
0
1
1
1
i
i
i
i
q =
⋅
=
⋅
⋅
⋅
=
∑
∑
La produsul D este posibil ca majorarea preţurilor cu 60% să fi
generat diminuarea volumului vânzărilor şi, implicit, a cifrei de
afaceri, ca urmare a reducerii cererii. La produsul E se observă că, deşi
preţurile de vânzare au scăzut cu 37,5%, volumul fizic al vânzărilor
s-a redus. Rezultă că pentru această categorie cererea s-a diminuat,
probabil produsul se află într-o fază de maturitate spre declin. La
celelalte trei grupe de produse nu se impune o analiză de detaliu
deoarece evoluţia preţurilor nu a afectat volumul fizic al vânzărilor.
Creşterea preţurilor este justificată atunci când este determinată
de o îmbunătăţire a calităţii ofertei sau de deţinerea unei poziţii
privilegiate pe piaţă.

24
- mii lei -
Nr.
crt.
Indicatori P0 P1
1. Vânzări totale 30.000 40.000
2. Vânzări proprii 15.000 20.000
3. Cota proprie de piaţă recalculată x 47,5%
Se cere să se calculeze influenţa structurii vânzărilor pe piaţă
asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare
Indicatorul utilizat pentru analiza solicitată mai sus este cota
globală de piaţă (Cp), care se determină ca raport între vânzările
proprii (Vp) şi vânzările totale (V):
V
Vp
Cp =
Vânzările proprii (Vp) pot fi exprimate prin relaţia:
Vp = V • Cp, iar
100
C
g
Cp
p
i
′
⋅
=
∑
în care: gi reprezintă structura vânzărilor totale pe piaţă.
Pe baza datelor din tabelul de mai sus şi aplicând, ca metodă de
analiză, substituţiile în lanţ, se calculează influenţa structurii
vânzărilor pe piaţă asupra cifrei de afaceri (vânzările proprii) astfel:
( )
( ) lei
mii
000
.
1
50
5
,
47
000
.
40
100
000
.
30
000
.
15
5
,
47
000
.
40
100
C
g
100
C
g
V
g 0
0
0
1 p
i
p
i
1
Vp
i
−
=
−
=
⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛
⋅
−
=
=
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛ ′
⋅
−
′
⋅
=
Δ
∑
∑
Δ
Rezultă că modificarea structurii vânzărilor pe piaţă a generat o
scădere a cotei globale de piaţă a firmei analizate, de la 50% la 47,5%
şi implicit o scădere a vânzărilor proprii (cifrei de afaceri) cu
1.000 mii lei.

25
5. Pe baza indicatorilor:
mii lei
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Numărul mediu de salariaţi 920 800
2. Numărul mediu de ore lucrate 2.000 2.100
3. Cifra de afaceri medie orară în lei 0,5 0,8
să se determine influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare
Modelul utilizat pentru analiza factorială a cifrei de afaceri, pe
baza datelor din tabelul de mai sus este următorul:
h
h
z
s W
N
N
N
CA ⋅
⋅
⋅
=
în care:
z
N – numărul mediu de zile lucrate de un angajat în perioada
analizată;
h
N – numărul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi;
h
W – productivitatea medie orară a unui salariat;
Sistemul factorial de analiză se prezintă astfel:
s
N
Δ
Δ T z
N
Δ
ΔCA t
Δ
h
N
Δ
( )
cah
Wh
Δ
Influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri se determină,
respectând principiile metodei substituţiilor în lanţ, prin următoarea
relaţie:
( )
( ) ( )
( ) lei
mii
80
5
,
0
000
.
160
5
,
0
000
.
2
920
100
.
2
800
cah
T
T
T 0
1
CA
−
=
⋅
−
=
=
⋅
⋅
−
⋅
=
−
=
Δ Δ

26
Nr.
crt.
Indicatori U M P0 P1
1. Cifra de afaceri mii lei 75 90
2. Producţia marfă fabricată mii lei 65 95
3. Valoarea medie a activelor fixe mii lei 40 41
4. Valoarea medie a activelor fixe
productive
mii lei 30 35
5. Numărul mediu de salariaţi pers. 500 550
Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra modificării
cifrei de afaceri a firmei.
Rezolvare
Analiza factorială a cifrei de afaceri se poate realiza cu ajutorul
modelului multiplicativ următor (în mărimi absolute):
Qf
CA
f
M
Qf
f
M
f
M
s
N
f
M
s
N
CA ⋅
′
⋅
′
⋅
⋅
=
unde:
f
M – valoarea medie a mijloacelor fixe;
f
M ′ – valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive;
s
N
f
M
– gradul de înzestrare tehnică a muncii;
f
M
f
M ′
– ponderea mijloacelor fixe direct productive în totul
mijloacelor fixe (compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe);
f
M
Qf
′
– randamentul mijloacelor fixe direct productive (producţia
obţinută destinată livrării la un leu mijloace fixe).
Deoarece între factorii de influenţă este operaţia matematică de
produs pentru analiza factorială se va utiliza metoda iterării (a substi-
tuţiilor în lanţ):
Δ CA = CA1 – CA0 = 90 – 75 = +15 mii lei

27
din care:
1) influenţa modificării numărului de salariaţi asupra cifrei de
afaceri:
( )
( )
( ) lei
mii
5
,
7
65
75
30
65
40
30
500
40
500
550
Qf
CA
f
M
Qf
f
M
f
M
s
N
f
M
N
N
N
0
0
0
0
0
0
0
0
s
s
CA
s 0
1
+
=
⋅
⋅
⋅
−
=
=
′
′
−
=
Δ ⋅
⋅
⋅
Δ
2) influenţa modificării gradului de înzestrare tehnică asupra cifrei
de afaceri:
( )
lei
mii
63
,
5
65
75
30
65
40
30
500
40
550
41
550
Qf
CA
f
M
Qf
f
M
f
M
s
N
f
M
s
N
f
M
N
N
f
M
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
s
s
CA
s
1
−
=
⋅
⋅
⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛
−
=
=
′
′
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
−
=
Δ ⋅
⋅
⋅
Δ
3) influenţa modificării structurii mijloacelor fixe (ponderii
mijloacelor fixe direct productive în totalul mijloacelor fixe) asupra cifrei
de afaceri:
( )
lei
mii
63
,
10
65
75
30
65
40
30
41
35
550
41
550
Qf
CA
f
M
Qf
f
M
f
M
f
M
f
M
s
N
f
M
N
f
M
f
M
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1
s
CA
+
=
⋅
⋅
⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛
−
⋅
=
=
′
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛ ′
−
′
⋅
=
′
Δ ⋅
⋅
Δ
4) influenţa modificării randamentului mijloacelor fixe asupra cifrei
de afaceri:
( )
lei
mii
12
,
22
65
75
30
65
35
95
41
35
550
41
550
Qf
CA
f
M
Qf
f
M
Qf
f
M
f
M
s
N
f
M
N
f
M
Qf
0
0
0
0
1
1
1
1
1
s
CA
1
+
=
⋅
⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛
−
⋅
⋅
=
=
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
′
−
′
′
⋅
⋅
=
′
Δ ⋅
Δ

28
5) influenţa modificării gradului de valorificare a producţiei
fabricate asupra cifrei de afaceri:
lei
mii
62
,
19
65
75
95
90
35
95
41
35
550
41
550
Qf
CA
Qf
CA
f
M
Qf
f
M
f
M
s
N
f
M
N
Qf
CA
0
0
1
1
1
1
1
1
1
1
s1
−
=
⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛
−
⋅
⋅
⋅
=
=
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
−
′
⋅
′
⋅
⋅
=
Δ ⋅
Se constată o creştere a cifrei de afaceri comparativ cu baza de
raportare cu 15 mii lei (+20%).
Creşterea numărului mediu de salariaţi cu cincizeci de persoane, în
condiţiile menţinerii constante a celorlalţi factori de influenţă, a
determinat în mod justificat şi o creştere a cifrei de afaceri cu 7,5 mii lei.
Comparativ cu perioada de bază, gradul de înzestrare tehnică a
scăzut şi s-a reflectat nefavorabil asupra cifrei de afaceri, în sensul
scăderii acesteia cu 5,63 mii lei. Din datele disponibile se observă că
înzestrarea tehnică a scăzut, pe de o parte, datorită efectuării unor
investiţii reduse (valoarea mijloacelor fixe creşte doar cu o mie de lei),
iar pe de altă parte, ca efect al creşterii numărului de salariaţi.
Structura mijloacelor fixe s-a modificat în favoarea celor direct
productive (+16%). Dacă se consideră că celelalte condiţii din
procesul productiv s-au menţinut constante, atunci influenţa structurii
mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri a fost de +10,63 mii lei.
Randamentul mijloacelor fixe a crescut cu 25,27% în P1 comparativ
cu P0 şi influenţa asupra cifrei de afaceri a fost de +22,12 mii lei. Situaţia
se apreciază favorabil deoarece eficienţa utilizării mijloacelor fixe a
crescut.
Gradul de valorificare a producţiei destinate vânzării a scăzut cu
17,9%, deoarece, în perioada P0, firma a vândut produse şi din
stocurile perioadelor precedente. Valoarea supraunitară a indicatorului
în perioada P0 (1,15) faţă de perioada P1 (0,94), tocmai acest fapt îl
evidenţiază. Din analiza dinamicii indicatorilor, se observă că ritmul
de creştere a cifrei de afaceri a fost devansat de ritmul de creştere a
producţiei fabricate.

29
Nr.
crt.
2. Producţia exerciţiului mii lei 2.290 2.240
3. Cifra de afaceri mii lei 2.107 2.128
Se cere să se analizeze influenţa gradului de valorificare a
producţiei exerciţiului asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare
Modelul utilizat pentru analiza factorială a cifrei de afaceri, pe
baza datelor din tabelul anterior este:
Qe
CA
N
Qe
N
CA
S
S ⋅
⋅
=
Influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra
cifrei de afaceri se calculează astfel:
( )
lei
mii
2
,
67
290
.
2
107
.
2
240
.
2
128
.
2
350
240
.
2
350
Qe
CA
Qe
CA
N
Qe
N
Qe
CA
0
0
1
1
s
1
s
CA
1
1
+
=
⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛
−
⋅
=
=
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
−
⋅
=
Δ ⋅
Δ
8. Pe baza indicatorilor:
Nr.
crt.
să se determine influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare
Modelul de analiză care poate fi utilizat este următorul:
Qe
CA
N
Qe
N
CA
S
S ⋅
⋅
=

30
Influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri, calculată
pe baza datelor din tabelul de mai sus este de –372 mii lei.
( )
( )
( ) lei
mii
372
000
.
4
720
.
3
250
000
.
4
250
225
Qe
CA
N
Qe
N
N
N
0
0
s
0
s
s
CA
s
0
0
1
−
=
⋅
−
=
=
⋅
⋅
−
=
Δ
Δ
Reducerea numărului mediu de salariaţi cu 25 de persoane în con-
diţiile menţinerii constante a celorlalţi factori de influenţă, a determinat în
mod justificat şi o diminuare a cifrei de afaceri cu 372 mii lei. Scăderea
numărului de salariaţi poate avea cauze diverse: restructurarea activităţii,
creşterea gradului de înzestrare tehnică, pensionări, transferuri, restrângerea
activităţii etc.
Nr.
crt. Indicatori U M P0 P1
Se cere să se analizeze influenţa productivităţii muncii asupra
cifrei de afaceri.
Rezolvare
Pentru analiza factorială a cifrei de afaceri se utilizează următorul model:
Qe
CA
N
Qe
N
CA
S
S ⋅
⋅
=
în care:
S
N
Qe
– productivitatea medie anuală a muncii;
Qe
CA
– gradul de valorificare a producţiei destinate livrării.
Măsurarea influenţei productivităţii muncii se poate reda astfel:
( )
( ) lei
mii
7
,
434
92
,
0
725
,
5
4
,
6
700
580
.
4
214
.
4
800
580
.
4
700
480
.
4
700
Qe
CA
N
Qe
N
Qe
N
N
Q
0
0
s
0
s
1
s
s
CA
e
0
1
1
+
=
−
=
⋅
⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛
−
=
⋅
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
−
=
Δ
Δ

31
Creşterea productivităţii medii anuale, de la 5,725 mii lei în
perioada P0 la 6,4 mii lei în perioada P1, a generat o creştere a cifrei de
afaceri cu 434,7 mii lei.
Nr.
crt.
2. Numărul mediu de ore lucrate/salariat ore 2.100 1.980
3. Cifra de afaceri medie orară mii lei 80 85
Se cere să se analizeze influenţa numărului mediu de ore lucrate
de un salariat asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare
Modelul utilizat pentru analiza influenţei numărului de ore
lucrate de un salariat asupra cifrei de afaceri este următorul::
h
h
z
s W
N
N
N
CA ⋅
⋅
⋅
=
în care: z
N – numărul mediu de zile lucrate de un angajat în perioada
analizată;
h
N – numărul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi;
h
W – productivitatea medie orară a unui salariat
(cifra de afaceri medie orară);
t – numărul mediu de ore lucrate de un salariat ( h
z N
N
t ⋅
= ).
Cuantificarea influenţei numărului de ore lucrate de un salariat, pe
baza datelor din tabelul anterior, se prezintă astfel:
( )
( )
( ) lei
mii
072
.
3
80
100
.
2
980
.
1
320
W
N
N
N
N
N
t 0
0
0
1
1
1 h
h
z
h
z
s
CA
−
=
−
=
=
⋅
−
⋅
=
Δ
Δ
Scăderea numărului mediu de ore lucrate de un salariat de la
2.100 ore în P0 la 1.980 în P1 a generat o reducere a cifrei de afaceri cu
3.072 mii lei.

32
1.2. Analiza valorii adăugate
Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din
utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital,
peste valoarea materiilor prime, materialelor şi serviciilor cumpărate de
firmă de la terţi. Valoarea adăugată reprezintă bogăţia creată prin
valorificarea resurselor tehnice, umane şi financiare ale firmei peste
valoarea consumurilor intermediare provenite de la terţi. Valoarea
adăugată netă reprezintă valoarea nou creată fără să se ţină cont de
amortizare, adică de remunerarea imobilizărilor.
1.2.1. Analiza nivelului valorii adăugate
Valoarea adăugată se poate obţine prin:
– metoda sintetică, conform căreia din volumul total de activitate
de producţie şi comercială se scad consumurile intermediare de la terţi:
VA = Qe – M
în care M reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activi-
tăţii de producţie.
În condiţiile în care firma desfăşoară şi activitate de comerţ, valoa-
rea adăugată globală se determină ţinând cont şi de marja comercială
(Mc), ca expresie a rentabilităţii absolute generate de această activitate.
VA = (Qe + Mc) - M′
în care: Mc – marja comercială;
M′ – consumurile intermediare de la terţi (pentru firmele cu
activitate de producţie şi comercializare).
Marja comercială se determină ca diferenţă între valoarea mărfu-
rilor vândute şi costul lor.
– metoda aditivă, conform căreia valoarea adăugată este rezultatul
însumării următoarelor elemente:
VA = Cheltuieli cu personalul + Impozite şi taxe + Dobânzi +
+ Dividende + Amortizare + Profit reinvestit
Valoarea adăugată asigură remunerarea participanţilor direcţi şi
indirecţi la activitatea economică a firmei:
– personalul (prin salarii, participări la rezultate; indemnizaţii şi alte
cheltuieli);
– statul (prin impozite, taxe şi vărsăminte asimilate);

33
– creditorii (prin dobânzi şi comisioane plătite);
– acţionarii (prin dividende nete încasate);
– firma (prin autofinanţarea netă reală).
Evoluţia valorii adăugate (metoda sintetică) este prezentată în
tabelul nr. 5.
Tabelul nr. 5
Evoluţia valorii adăugate (metoda sintetică)
Perioadadeanaliză
Nr.
crt Indicatori U/M
t-4 t-3 t-2 t-1 t
Simbol
1. Marja
comercială
lei
405 407 559 409 418 Mc
2. Producţia
exerciţiului
lei
26.472 45.648 66.250 120.222 179.881 Qe
3. Cheltuieli
materiale totale
lei
15.135 24.884 38.037 74.170 96.133 Chm
4. Cheltuieli cu
lucrările şi
serviciile
executate de
terţi
lei 778 1.382 1.402 1.792 9.930 Clset
5. Consumuri
intermediare
lei
15.913 26.266 39.433 75.962 106.063
Csi=chm+
Clset
6. Valoarea
adăugată
lei
10.964 19.789 27.376 44.669 74.236
VA =
= Mc +
+ Qe - Csi
7. Amortizare lei 176 140 684 831 1.476 Am
8. Valoare
adăugată netă
lei
10.788 19.649 26.692 43.838 72.760
VAN=
=VA-Am
9. Indicele de
creştere a
producţiei
exerciţiului
% 100% 172% 145% 181% 150% IQe=
=Qe1/Qe0
10. Indicele de
creştere a
consumurilor
intermediare
% 100% 165% 150% 193% 140% Icsi =
Csi1/Csi0
11. Indicele de
creştere a
valorii adăugate
% 100% 180% 138% 163% 166%
IVA =
=VA1/VA0
12. Rata valorii
adăugate % 42% 45% 44% 38% 41%
RVA =
=VA/CA
13. Rata netă a
valorii adăugate % 98% 99% 98% 98% 98%
RNVA =
=VAN/VA

34
Valoarea adăugată înregistrează o tendinţă de creştere pe
întreaga perioadă analizată. În ultimul an, ea sporeşte cu 66% faţă de
anul precedent, reflectând o creştere a bogăţiei create ca urmare a
utilizării resurselor umane şi tehnice ale firmei. Această situaţie se
datorează:
• ritmului de creştere superior al elementelor de natura
veniturilor faţă de cele de natura cheltuielilor:
– sporirii cu 50% a producţiei exerciţiului, cu efect pozitiv
asupra VA;
– sporirii cu 40% a consumurilor intermediare, cu efect negativ
asupra VA;
– sporirii cu 2% a marjei comerciale, cu efect pozitiv asupra
VA;
– creşterii cu 3% a ratei valorii adăugate, cu efect pozitiv asupra
VA;
• creşterii eficienţei activităţii:
– sporirii cu 3% a ratei valorii adăugate, ceea ce înseamnă o
îmbunătăţire a creării valorii adăugate în raport cu cifra de afaceri, cu
efect pozitiv asupra indicatorului analizat;
– sporirii cu 55% a cifrei de afaceri, cu efect pozitiv asupra
evoluţiei VA.
Evoluţia valorii adăugate, calculată prin metoda aditivă, este
prezentată în tabelul nr. 6.
Pe întreaga perioadă de analiză, aşa după cum rezultă din datele
prezentate în tabelul nr. 6, valoarea adăugată este utilizată pentru
remunerarea principalilor participanţi la desfăşurarea activităţii firmei.

35
Tabelul nr. 6
Evoluţia valorii adăugate
(Metoda aditivă)
Perioada analizată
Nr.
crt. Indicatori U/M t –3 t –2 t –1 t Simbol
1. REMUNERAREA
PERSONALULUI
lei
4.193 5.844 7.938 13.955 RMPRS
1a –cheltuieli cu remuneraţiile
personalului
lei
3.976 5.449 7.246 13.298 Chp
1b –participarea salariaţilor la
profit
lei
217 395 692 657 Psp
2. IMPOZITEPENTRU STAT lei
11.627 17.404 29.902 45.229 IMPT
2a –asigurări şi protecţiesocială lei
1.210 1.787 2.388 4.737 Aps
2b –impozite,taxeşi vărsăminte
asimilate
lei
9.171 13.350 23.197 28.845 Itva
2c –impozitulpe profit lei
1.008 2.183 4.244 11.446 Imp
2d –impozitulpedividende lei
238 84 73 201 Ipd
3. CREDITORI lei
88 247 1.093 2.082 CDT
3a –cheltuieli financiareprivind
dobânzile
lei
88 247 1.093 2.082 Chfd
4. ACŢIONARI lei
2.133 752 656 1.809 ACT
4a –dividendenete lei
2.133 752 656 1.809 Divn
5. AUTOFINANŢAREA
PENTRUFIRMĂ
lei
1.748 3.123 5.080 11.160 AFN
5a –cheltuieli cu amortizarea lei
140 684 831 1.476 Cam
5b –profitulnet reinvestit lei
1.850 2.716 5.494 11.811 Prinv
5c –alte elementede
autofinanţare
lei
-242 -277 -1.245 -2.129 Aeaf
6. VALOAREAADĂUGATĂ lei
19.789 27.370 44.669 74.235
VA=
1+2+
+3+4+5

36
1.2.2. Analiza dinamicii valorii adăugate
Dinamica valorii adăugate trebuie să prezinte o tendinţă de creştere
în preţuri comparabile de la o perioadă la alta, pentru a asigura creşterea
reală a bogăţiei create de firmă. Evoluţia valorii adăugate în preţuri
comparabile este prezentată în tabelul nr. 7.
Tabelul nr. 7
Dinamica valorii adăugate
Nr.
crt. Indicatori U/M
t – 4 t – 3 t – 2 t – 1 t
Simbol
1. VALOAREA
ADĂUGATĂ
lei
10.964 19.789 27.370 44.669 74.235 VA
2. Indicele de
creştere a
preţurilor
- 1,00 1,23 1,88 4,36 5,37 Ip
3. VA în preţuri
comparabile
lei
10.964 16.089 14.559 10.245 13.824 VApc
4. Indicele de
creştere a VA
%
100% 146% 91% 70% 135%
IVA=
=VA1/VA
0
5. Variaţia VA %
- 46% -9% -30% 35%
∆VA=
=IVA-100
6. Ritmul mediu
de creştere a VA
%
- - - - 5,98 RVA
Valoarea adăugată în preţuri comparabile a înregistrat în ultimul an
o evoluţie ascendentă, sporind cu 5% faţă de anul precedent, ceea ce
înseamnă o creştere a bogăţiei reale realizate de firmă, printr-o bună
valorificare a resurselor sale.
1.2.3. Analiza structurii valorii adăugate
Din punct de vedere structural, valoarea adăugată trebuie analizată
sub forma în care asigură remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la
activitatea economică a firmei.
În literatura de specialitate se consideră că ritmul de creştere a
elementelor valorii adăugate trebuie să respecte o succesiune bine
determinată, şi anume:

37
• dividendele să crească aproximativ în acelaşi ritm cu auto-
finanţarea;
• profitul net să crească mai repede decât toate celelalte elemente;
• remunerarea statului să se reducă în ce priveşte ponderea sa,
reflectând o reducere a presiunii fiscale;
• ponderea ridicată a dobânzilor ar însemna o gestiune financiară
deficitară;
• creşterea în structură a cheltuielilor cu personalul ar reprezenta o
creştere a consumului de muncă echivalat valoric.
Evoluţia structurii valorii adăugate este prezentată în tabelul nr. 8.
Tabelul nr.8
Evoluţia structurii valorii adăugate
Nr.
crt. Indicatori U/M
t – 3 t – 2 t – 1 t
Simbol
1. Remunerarea
personalului % 21,2% 21,4% 17,8% 18,8% Rp/VA
2. Remunerarea
statului % 58,8% 63,6% 66,9% 60,9% Imp/VA
3. Remunerarea
creditorilor % 0,4% 0,9% 2,4% 2,8% Dob/VA
4. Remunerarea
investitorilor % 10,8% 2,7% 1,5% 2,4% Div/VA
5. Remunerarea
firmei % 8,8% 11,4% 11,4% 15,0% Afn/VA
6. VALOAREA
ADĂUGATĂ % 100% 100% 100% 100% 6=1+2+3+4+5
Ponderea principală în valoarea adăugată din punctul de vedere al
remunerării o deţine statul, ceea ce înseamnă o situaţie negativă pentru
firmă, deoarece reflectă gradul ridicat de presiune fiscală, având ca efect
stoparea dezvoltării firmei.
Pe locul doi ca pondere se situează remunerarea personalului, care
prezintă o tendinţă de reducere în perioada analizată.
Remunerarea firmei prin autofinanţare deţine o pondere redusă, în
schimb înregistrează o tendinţă generală de creştere, ceea ce semnifică
sporirea capacităţii firmei de a-şi autofinanţa dezvoltarea.
Remunerarea acţionarilor prin dividende prezintă o pondere
nesemnificativă în valoarea adăugată. Remunerarea creditorilor prezintă o

38
tendinţă de creştere, ceea ce, asociat cu reducerea autofinanţării, indică
unele semnale negative în gestiunea resurselor financiare.
1.2.4. Analiza factorială a valorii adăugate
Punerea în evidenţă a factorilor care au generat modificarea valorii
adăugate şi identificarea măsurilor ce trebuie adoptate impun apelarea la
analiza de tip factorial, pe baza următorului model de analiză:
va
Qe
Qe
M
-
1
Qe
VA ⋅
=
⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛
=
Sistemul factorial se prezintă astfel:
s
N
Δ
ΔT
ΔQe t
Δ
h
w
Δ
ΔVA
Δgi
va
Δ
Δvai
în care: Qe - producţia exerciţiului ( )
h
w
T
Qe ⋅
= ;
T - timpul total de muncă ( )
t
s
N
T ⋅
= ;
a
w - productivitatea medie anuală calculată pe baza Qe
⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛
=
s
N
Qe
a
W ;
h
w - productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei
exerciţiului;
s
N - numărul mediu de personal;
t - timpul de muncă mediu pe salariat;
gi - structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi;
va - valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului:
100
i
va
n
1
i i
g
va
⋅
∑
=
= ;

39
vai - valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse
sau tipuri de activităţi.
Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 9.
Tabelul nr. 9
Factori de influenţă ai valorii adăugate
- mil. lei -
Nr.
crt. Indicatori
t-1 t
Indice
(%)
1. Producţia exerciţiului şi marja
comercială (Qe+Mc)
120.631 180.299 149,4
2. Consumurile provenite de la terţi (M) 75.962 106.063 139,6
3. Valoarea adăugată (VA) 44.669 74.236 166,2
4. Timpul total de muncă (T); ore 1.220.000 1.200.000 98,4
5. Numărul mediu de personal ( )
s
N 675 650 96,3
6. Timpul de muncă mediu pe salariat
( )
t ore
1.807 1.846 102,2
7. Productivitatea medie orară ( )
h
w 0,0989 0,1502 151,9
8. Valoarea adăugată medie la 1 leu
producţie a exerciţiului ( )
va ; lei
0,3703 0,4117 111,2
9. Valoarea adăugată medie recalculată
la 1 leu producţie a exerciţiului
( )
a
v ′ ; lei
– 0,395 –
Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţelor facto-
rilor (semnificaţia acestora este prezentată în tabelul nr. 9.) presupun:
ΔVA = VA1 – VA0 = 74.236 – 44.669 = +29.567 lei
din care:
( )
( ) lei
22095
3703
,
0
120631
180299
va
Qe
Qe
Qe
)
1 0
0
1
+
=
⋅
−
=
=
⋅
−
=
Δ
( ) ( )
lei
732
3703
,
0
0989
,
0
1220000
1200000
va
h
w
T
T
T
)
1
.
1 0
0
0
1
−
=
×
×
×
−
=
⋅
⋅
−
=
Δ

40
din care:
lei
1654
3703
,
0
0989
,
0
1807
)
675
650
(
0
va
0
h
w
0
t
)
0
s
N
1
s
N
(
s
N
1.1.1)
−
=
⋅
⋅
−
=
=
⋅
⋅
−
=
Δ
lei
922
3703
,
0
0989
,
0
)
1807
1846
(
650
va
h
w
)
t
t
(
s
N
t
1.1.2) 0
0
0
1
1
+
=
⋅
−
=
=
⋅
⋅
−
=
Δ
lei
827
.
22
3703
,
0
)
0989
,
0
1502
,
0
(
000
.
200
.
1
va
)
h
w
h
w
(
T
h
w
1.2. 0
0
1
1
+
=
−
=
=
−
=
Δ
lei
7472
)
3703
,
0
4117
,
0
(
299
.
180
)
va
va
(
Qe
va
2) 0
1
1
0
+
=
−
=
=
−
=
Δ
4453
)
3703
,
0
395
,
0
(
299
.
180
)
va
va
(
Qe
gi
2.1) 0
1
1 +
=
−
=
−
=
Δ lei.
2.2) 3019
)
395
,
0
4117
,
0
(
299
.
180
)
va
va
(
Qe
va
1
1
1
i +
=
−
=
−
=
Δ lei.
Analiza factorială relevă că majorarea valorii adăugate s-a datorat
ambilor factori direcţi: producţia exerciţiului şi valoarea adăugată medie la
1 leu producţie a exerciţiului. Creşterea producţiei exerciţiului s-a datorat
majorării productivităţii muncii, care a contracarat influenţa nefavorabilă a
factorului extensiv, fondul total de timp de muncă, contribuind cu 75% la
creşterea valorii adăugate. Reducerea numărului de salariaţi constituie
cauza principală a nefolosirii integrale a fondului total de timp.
Sporirea valorii medii adăugate la 1 leu producţia exerciţiului ca
urmare a reducerii nivelului cheltuielilor cu materialele la 1 leu producţie
a generat mărimea valorii adăugate cu 7472 lei. Factorial, această situaţie
s-a datorat adaptării structurii producţiei la cerinţele cererii, în condiţiile
unei gestiuni eficiente, concretizată în creşterea ponderii produselor ce
necesită o cheltuială cu materialele la 1 leu producţie mai mică decât cea
realizată în anul anterior.
Majorarea valorii adăugate, ca măsură de sporire a eficienţei
combinării factorilor de producţie, se poate asigura prin:
− îmbunătăţirea utilizării timpului de muncă;
− creşterea productivităţii muncii;
− scăderea cheltuielilor cu materialele la 1 leu producţie;
− îmbunătăţirea calităţii produselor;
− creşterea gradului de înzestrare tehnică;
− creşterea gradului de folosire a capacităţii de producţie.

41
PROBLEME REZOLVATE
Nr.
crt.
Indice
(%)
1 Producţia exerciţiului (Qe) lei 13.104 13.800 105,34
2 Consumurile provenind de
la terţi (M)
lei 4.586 4.692 102,4
3 Valoarea adăugată (VA) lei 8.518 9.108 106,92
4 Timpul total de muncă (T) ore 65.520 61.133 93,61
5 Numărul mediu de salariaţi
( s
N )
pers 35 33 95,23
6 Numărul mediu de ore pe
salariat ( t )
ore 1.872 1.859 98,3
7 Productivitatea medie orară
( h
w )
lei 0,200 0,225 112,5
8 Valoarea adăugată medie la
1 leu producţie a exerci-
ţiului ( va )
lei 0,65 0,66 101,53
9 Valoarea adăugată medie
recalculată ( va
r
)
lei x 0,645 x
Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra modificării
valorii adăugate a firmei.
Rezolvare
Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate analiza
pe baza următorului model:
va
Qe
Qe
M
-
1
Qe
VA ⋅
=
⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛
=

42
Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit
modelului de mai sus se prezintă astfel:
s
N
Δ
ΔT
ΔQe t
Δ
h
w
Δ
ΔVA
Δgi
va
Δ
Δvai
în care:
Qe – producţia exerciţiului ( )
h
w
T
Qe ⋅
= ;
T- timpul total de muncă ( )
t
s
N
T ⋅
= ;
a
w – productivitatea medie anuală, determinată pe baza producţiei
exerciţiului ⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛
=
s
N
Qe
a
W ;
h
w – productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei
exerciţiului;
s
N – numărul mediu de salariaţi;
t – timpul mediu de ore pe salariat;
gi – structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi;
va – valoarea adăugată medie la 1 leu producţie
⎟
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎜
⎝
⎛ ⋅
∑
=
=
100
i
va
n
1
i i
g
va ;
vai – valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse
sau tipuri de activităţi.
Analiza factorială şi cuantificarea influenţelor factorilor (pe baza
datelor din tabelul de mai sus) se realizează astfel:
ΔVA = VA1 – VA0 = 9.108 – 8.518 = +590 lei
din care:
1. influenţa producţiei exerciţiului:
( )
( ) ( ) lei
452
65
,
0
104
.
13
800
.
13
va
Qe
Qe
Q 0
0
1
VA
e +
=
⋅
−
=
⋅
−
=
Δ Δ

43
din care:
1.1. influenţa timpului total de muncă:
( )
( ) ( ) 544
65
,
0
2
,
0
520
.
65
333
.
61
va
h
w
T
T
T 0
0
0
1
VA
−
=
⋅
⋅
−
=
⋅
⋅
−
=
Δ Δ
lei
din care:
1.1.1. influenţa numărului mediu de personal:
( )
lei
487
65
,
0
200
,
0
872
.
1
)
35
33
(
va
h
w
t
)
s
N
s
N
(
VA
s
N 0
0
0
0
1
−
=
⋅
⋅
−
=
=
⋅
⋅
−
=
Δ
Δ
1.1.2. influenţa numărului mediu de ore lucrate de un salariat:
( )
lei
57
65
,
0
200
,
0
)
872
.
1
859
.
1
(
33
va
h
w
)
t
t
(
s
N
t 0
0
0
1
1
VA
−
=
⋅
−
=
=
⋅
⋅
−
=
Δ
Δ
1.2. influenţa productivităţii medii orare:
( )
lei
996
65
,
0
)
200
,
0
225
,
0
(
333
.
61
va
)
h
w
h
w
(
T
h
w 0
0
1
1
VA
+
=
−
=
=
−
=
Δ Δ
2. influenţa valorii adăugate medie la 1 leu producţie a exerciţiului:
( )
lei
138
)
65
,
0
66
,
0
(
800
.
13
)
va
va
(
Qe
va 0
1
1
VA
0 +
=
−
=
−
=
Δ
Δ
din care:
2.1. influenţa structurii producţiei exerciţiului:
( )
69
)
65
,
0
645
,
0
(
800
.
13
)
va
va
(
Qe
g 0
r
1
VA
i −
=
−
=
−
=
Δ Δ
lei.
2.2. influenţa valorii adăugate medie la 1 leu producţie a
exerciţiului pe produse:
( )
207
)
645
,
0
66
,
0
(
8009
.
13
)
va
va
(
Qe
va
r
1
1
VA
i +
=
−
=
−
=
Δ Δ
lei.
în care:
100
va
g
va 0
1 i
i
r ⋅
=
∑

44
Din analiza efectuată se constată o creştere a valorii adăugate cu
590 lei, respectiv cu 6,92% faţă de perioada anterioară. Situaţia se
apreciază ca pozitivă, ca efect al creşterii mai rapide a valorii adăugate
faţă de sporirea producţiei exerciţiului (106,92 > 105,34), ceea ce
înseamnă o sporire a gradului de valorificare a resurselor materiale
procurate de la terţi.
Analizând contribuţia factorilor direcţi la obţinerea sporului absolut,
rezultă că 76,6% din modificarea totală s-a datorat creşterii producţiei
exerciţiului, iar 23,4% sporirii valorii medii adăugate la 1 leu producţie.
Producţia exerciţiului a crescut cu 696 lei, determinând sporirea
valorii adăugate cu 452 lei. Producţia exerciţiului şi, implicit valoarea
adăugată prin intermediul acesteia au fost influenţate de modul de
utilizare (extensiv şi intensiv) a potenţialului uman.
Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompletă a timpului de
muncă, ca efect al nerealizării numărului mediu de salariaţi şi a timpului
de muncă pe salariat, a avut ca efect scăderea valorii adăugate cu 544 lei.
Scăderea numărului de salariaţi, este o situaţie justificată şi se datorează
creşterii productivităţii muncii. Din punct de vedere intensiv, se constată
o creştere a productivităţii medii orare cu 0,025 lei, care se reflectă în
sporirea valorii adăugate cu 996 lei.
Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului a crescut
cu 0,01 lei şi a determinat sporirea cu 138 lei a valorii adăugate totale.
Această influenţă denotă reducerea cu 1% a ponderii consumurilor de la
terţi în volumul total de activitate.
Aprofundând această influenţă, se constată că:
• structura producţiei s-a modificat în sensul creşterii ponderii
acelor produse a căror valoare adăugată la 1 leu producţie pe produse era
inferioară valorii adăugate medii la 1 leu producţie din perioada P0;
• valoare adăugată la 1 leu producţie pe produse a exercitat o
influenţă favorabilă, ca urmare a îmbunătăţirii calităţii produselor,
materializată în creşterea preţurilor de vânzare, reducerii consumurilor
specifice de resurse materiale etc.

45
Nr.
crt.
1 Total cheltuieli cu personalul mii lei 80 85
2 Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele mii lei 100 80
3 Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate
mii lei 51 55
4 Cheltuieli privind dobânzile mii lei 25 40
5 Rezultatul exploatării recalculat (exclusiv
cheltuielile financiare cu dobânzile)
mii lei 10 15
6 Producţia exerciţiului mii lei 500 530
7 Numărul mediu de salariaţi pers. 1.000 1.050
8 Numărul mediu de ore pe salariat ore 1.875 1.870
Se cere:
1) Să se determine valoarea adăugată, rata valorii adăugate, rata
variaţiei valorii adăugate, productivitatea medie orară a muncii;
2) Să se analizeze influenţa factorilor asupra valorii adăugate.
Rezolvare
1) Metoda aditivă de calcul a valorii adăugate vizează însumarea
următoarelor componente: cheltuieli cu personalul, cheltuielile cu
amortizările şi provizioanele, cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate, cheltuieli privind dobânzile, rezultatul exploatării recalculat.
Pe baza datelor din tabelul de mai sus, valoarea adăugată în
perioada de bază (VA0) şi valoarea adăugată în perioada curentă (VA1)
se determină astfel:
VA0 = 80 + 100 + 51 + 25 + 10 = 266
VA1 = 85 + 80 + 55 + 40 + 15 = 275
Rata medie a valorii adăugate ( )
VA
R se determină cu relaţia:
100
Qe
VA
RVA ⋅
= ; %
20
,
53
100
500
266
100
Qe
VA
R
0
0
VA0 =
⋅
=
⋅
=
%
89
,
51
100
530
275
100
Qe
VA
R
1
1
VA1 =
⋅
=
⋅
=

46
Rata variaţiei valorii adăugate ( )
VA
RΔ denumită şi „rata de
creştere a firmei” se calculează cu relaţia:
%
38
,
3
100
266
266
-
275
100
A
V
VA
VA
R
0
0
1
VA =
⋅
=
⋅
−
=
Δ
Productivitatea medie orară se determină astfel:
t
N
Qe
T
Qe
h
W
s ⋅
=
= ; 2699
,
0
870
.
1
050
.
1
530
t
N
Qe
h
W
1
s
1
1
1
=
⋅
=
⋅
=
2666
,
0
875
.
1
000
.
1
500
t
N
Qe
h
W
0
s
0
0
0
=
⋅
=
⋅
=
2) Modelul factorial de analiză a valorii adăugate pentru
aplicaţia dată este următorul:
va
h
W
t
N
VA s ⋅
⋅
⋅
= (cu notaţiile deja cunoscute).
Influenţa factorilor se realizează, după cum urmează:
lei
mii
9
266
275
va
h
W
t
N
va
h
W
t
N
VA 0
0
0
s
1
1
1
s 0
1
+
=
−
=
=
⋅
⋅
⋅
−
⋅
⋅
⋅
=
Δ
din care:
– influenţa modificării numărului mediu de salariaţi:
( )
( )
( ) lei
mii
30
,
13
500
266
2666
,
0
875
.
1
000
.
1
050
.
1
va
h
W
t
N
N
N 0
0
s
s
CA
s 0
0
1
+
=
⋅
⋅
−
=
=
⋅
⋅
⋅
−
=
Δ Δ
– influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate pe salariat:
( )
( )
( ) lei
mii
74
,
0
532
,
0
2666
,
0
875
.
1
870
.
1
050
.
1
va
h
W
t
t
N
t 0
0
0
1
s
CA
1
−
=
⋅
−
=
=
⋅
⋅
−
=
Δ
Δ
– influenţa modificării productivităţii medii orare:
( )
( )
( ) lei
mii
40
,
3
532
,
0
2666
,
0
2699
,
0
870
.
1
050
.
1
va
W
W
t
N
W 0
h
h
1
s
CA
h 0
1
1
+
=
⋅
−
⋅
=
=
⋅
−
⋅
=
Δ
Δ

47
– influenţa modificării valorii adăugate la un leu producţie a
exerciţiului:
( )
( ) 96
,
6
532
,
0
5188
,
0
2699
,
0
870
.
1
050
.
1
va
va
h
W
t
N
va 0
1
1
1
s1
−
=
−
⋅
⋅
=
=
−
⋅
⋅
=
Δ
De la o perioadă la alta, se constată creşterea valorii adăugate cu
9 mii lei. Creşterea valorii adăugate se datorează influenţei pozitive a
numărului mediu de salariaţi cu 13,3 mii lei, a productivităţii medii
orare cu 3,4 mii lei şi este influenţată negativ cu 0,74 mii lei, de
scăderea numărului mediu de ore lucrate pe salariat.
Nr. crt. Indicatori U M P0 P1
1 Producţia exerciţiului mii lei 2.100 2.231
2 Consumuri intermediare mii lei 1.680 1.719
Se cere să se analizeze influenţa cheltuielilor cu materialele
(consum intermediar) la 1 leu producţie a exerciţiului, asupra sumei
valorii adăugate.
Rezolvare
Modelul utilizat pentru cuantificarea influenţei cheltuielilor cu
materiale asupra sumei valorii adăugate este următorul:
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
=
Qe
M
-
1
Qe
VA
în care: M reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activi-
tăţii de producţie.
Influenţa cheltuielilor cu materialele (consumul intermediar) se
calculează astfel:
( )
lei
mii
59
,
65
2.100
1.680
-
1
2.231
1.719
-
1
231
.
2
Qe
M
-
1
Qe
M
-
1
Qe
Qe
M
-
1
0
0
1
1
1
CA
+
=
⎥
⎦
⎤
⎢
⎣
⎡
⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛
−
⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛
=
=
⎥
⎥
⎦
⎤
⎢
⎢
⎣
⎡
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
−
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
=
⎟
⎟
⎠
⎞
⎜
⎜
⎝
⎛
Δ
Δ
Sporirea consumurilor intermediare cu 39 mii lei, a determinat, în
condiţiile date, reducerea valorii adăugate cu 65,59 mii lei.

48
Nr.
crt.
2 Fondul total de timp de muncă ore 440.000 420.000
3 Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie lei 0,50 0,52
Se cere să se analizeze influenţa productivităţii medii orare
asupra valorii adăugate.
Rezolvare
datelor din tabelul de mai sus, se prezintă astfel:
T
Qe
h
w
VA
va
Influenţa productivităţii medii orare asupra valorii adăugate se
determină astfel:
( )
lei
mii
105
50
,
0
000
.
440
100
.
1
000
.
420
260
.
1
000
.
420
va
)
h
w
h
w
(
T
h
w 0
0
1
1
CA
+
=
⋅
⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛
−
⋅
=
=
−
=
Δ Δ
Ca urmare a analizei efectuate, se constată o creştere a
productivităţii medii orare de la 2,5 lei în perioada P0 la 3 lei în perioada
P1. Situaţia se apreciază ca pozitivă, în condiţiile în care ceilalţi factori
rămân neschimbaţi, creşterea productivităţii medii orare determinând o
creştere a valorii adăugate cu 105 mii lei.

49
Nr.
crt.
2 Fondul total de timp de muncă ore 520.000 500.000
3 Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie
a exerciţiului
lei 0,45 0,50
Se cere să se determine influenţa fondului de timp asupra valorii
adăugate.
Rezolvare
Modelul utilizat pentru analiza factorială a valorii adăugate este
următorul:
va
h
W
T
va
Qe
VA ⋅
⋅
=
⋅
=
modelului de mai sus, se prezintă astfel:
T
Qe
h
w
VA
va
Cuantificarea influenţei fondului de timp asupra valorii adăugate se
realizează după cum urmează:
( )
( )
( ) lei
mii
36
45
,
0
000
.
520
080
.
2
000
.
52
000
.
500
va
h
W
T
T
T 0
0
0
1
VA
−
=
⋅
−
=
=
⋅
⋅
−
=
Δ Δ
Reducerea timpului de muncă cu 20.000 ore în perioada P1,
comparativ cu perioada P0, în condiţiile în care ceilalţi factori de influenţă
rămân neschimbaţi, a determinat o scădere a valorii adăugate cu
36 mii lei.

50
1.3. Analiza producţiei fizice
Producţia fizică reprezintă totalitatea valorilor de întrebuinţare rezultate
din activitatea productivă a firmei, care pot fi puse în circuitul economic.
Analiza producţiei fizice pe total şi pe sortimente este necesară,
deoarece, în relaţiile lor cu piaţa, firmele se regăsesc în dublă ipostază de
consumatori şi beneficiari.
Firmele, în urma studierii segmentului de piaţă pe care evoluează ca
beneficiare, îşi stabilesc programul de fabricaţie, solicitând furnizorilor
resursele de care au nevoie.
Pentru analiza programului de fabricaţie se utilizează următoarele
procedee:
• indici individuali de îndeplinire a programului de producţie, pe
sortimente şi pe total.
La nivelul fiecărui sortiment, indicele volumului fizic al producţiei
se calculează pe baza următoarei relaţii:
100
q
q
iq
0
1
⋅
=
în care: q reprezintă volumul fizic al producţiei obţinute.
• coeficientul mediu de sortiment ( )
s
K şi coeficientul de
nomenclatură (Kn).
În interpretarea rezultatelor obţinute se are în vedere principiul de
bază conform căruia nu se acceptă compensarea nerealizărilor înregistrate
la anumite sortimente cu depăşirile de la alte sortimente.
Coeficientul mediu de sortiment se poate determina astfel:
a)
∑
∑
=
0
0
0
min
p
q
p
q
s
K
în care: ∑ 0
p
min
q reprezintă valoarea recalculată a producţiei
fabricate în limitele programate.
Valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele programate se
stabileşte comparând valoarea efectivă cu valoarea programată a
producţiei pe fiecare sortiment, luându-se în calcul valoarea minimă
rezultată în urma comparaţiei.

51
b)
∑
∑ Δ
−
=
0
0p
q
qp
1
s
K
în care: p
q
Δ reprezintă abaterile negative (nerealizările faţă de
programul de fabricaţie) pe sortimente.
c)
100
q
100
i
q
s
K 0
i
2
qi
0
i ∑
∑ ′
′
+
′
=
în care: q'i0 – ponderile valorice ale produselor la care nu s-a realizat
programul de fabricaţie;
q"i0 – ponderile valorice ale produselor la care programul de
fabricaţie a fost integral realizat sau depăşit;
iqi – indicele de realizare a programului de fabricaţie pe sortimente.
În urma calculului coeficientului mediu de sortiment, există
următoarele situaţii:
1) 1
s
K = – programul de fabricaţie a fost realizat la toate
sortimentele în proporţie de 100%
sau:
– programul de fabricaţie a fost realizat şi depăşit la
toate sortimentele, indiferent de proporţia de realizare.
2) 1
s
K 〈 – programul de fabricaţie nu a fost realizat atât pe total,
cât şi pe sortimente, indiferent de proporţia de
nerealizare
sau:
– programul de fabricaţie a fost realizat şi depăşit pe
total; dar la cel puţin un sortiment nu s-a realizat
nivelul prevăzut (ca urmare a respectării principiului
necompensării)
Deoarece în practică există situaţii, cum ar fi: neîndeplinirea pro-
gramului la un singur sortiment, dar într-o proporţie foarte mare;
neîndeplinirea programului la mai multe sortimente, însă în proporţii mai
mici, este necesar să completăm analiza cu calculul coeficientului de
nomenclatură (Kn):

52
N
n
1
n
K −
=
în care:
n – numărul de poziţii din nomenclatorul de produse la care nu s-au
respectat prevederile;
N – numărul total de poziţii din nomenclatorul de produse.
Obiectivele analizei programului de fabricaţie pe total şi pe
sortimente sunt:
– evidenţierea gradului de realizare a programului producţiei fizice
pe sortimente şi pe total;
– localizarea cauzelor ce au generat disfuncţionalităţi, pe sectoare
de activitate;
– formularea de măsuri pentru realizarea programului producţiei fizice.
Pentru exemplificarea metodologiei de analiză a realizării
programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente vom prezenta situaţia
privitoare la planul de producţie, precum şi realizarea acestuia la
societatea comercială „X” (tabelul nr. 10).
Tabelul nr. 10
Programul de fabricaţie şi gradul de realizare a acestuia la S.C. „X”
Cantitatea (buc.) Valoarea producţiei
(mii lei)
Nr.
crt.
Denu-
mire
sorti-
ment
Progra-
mată
Reali-
zată
Preţ
contractat
(lei/buc.) programată realizată
1 P1 32.250 35.625 30,0 967,500 1.068,75
2 P2 32.250 33.000 28,5 919,125 940,5
3 P3 32.250 28.500 28,5 919,125 812,25
4 P4 32.250 32.625 30,0 967,500 978,75
5 P5 22.500 22.950 575,0 12.937,500 1.3196,25
6 TOTAL x x x 16.710,75 16.996,5

53
Structura
producţiei
(%)
Nr.
crt.
Denu-
mire
sorti-
ment
Indicele de
realizare a
progra-
mului de
producţie
(Iq (%))
Abateri
negative
(∆qp)
Valoarea
producţiei
recalculată
în limitele
progr.
Progra-
mată
Reali-
zată
1 P1 110,46 - 967,5 5,79 6,29
2 P2 102,33 - 919,125 5,5 5,53
3 P3 88,37 -106,875 812,25 5,5 4,78
4 P4 101,16 - 967,5 5,79 5,76
5 P5 102 - 12.937,5 77,42 77,64
6 TOTAL 101,71 -106,875 16.603,8.75 100 100
a) 0,9936
75
,
710
.
16
875
,
603
.
16
s
K =
=
b) 0,9936
100
42
,
77
79
,
5
5
,
5
79
,
5
2
100
37
,
88
5
,
5
s
K =
+
+
+
+
×
=
c) 0,9936
75
,
710
.
16
875
,
106
1
s
K =
−
=
)
%
80
(
8
,
0
5
1
1
Kn =
−
=
La firma analizată (tabelul nr. 10) se constată o depăşire a
volumului valoric al producţiei cu 1,71% (Iq = 101,71%), situaţie aparent
favorabilă. Din analiza efectuată constatăm o nerealizare de 106,875 mii
lei la sortimentul P3, în timp ce la celelalte patru sortimente realizările au
depăşit prevederile.
Calculând coeficientul mediu de sortiment, observăm că s-au
respectat prevederile în proporţie de 99,36% ( )
s
K . Această situaţie se va
reflecta nefavorabil asupra rezultatelor firmei, deoarece, neadmiţându-se
principiul compensărilor între depăşirile de la anumite sortimente şi
nerealizările de la alte sortimente, beneficiarul acestor produse nu va
accepta depăşirile la cele 4 sortimente. Acest lucru se va reflecta pentru
firma analizată într-o producţie nevândută în valoare de 106,875 mii lei
(16.603,875 mii lei – 16.710,75 mii lei).

54
Mai mult decât atât, în cazul în care în contract a fost
prevăzut, beneficiarul produselor va accepta la toate produsele o
cantitate de produse reprezentând 88,37% din volumul contractat, adică
88,37% × 16.710,75 = 14.767,2897 mii lei.
În aceste condiţii, nerealizările efective ale firmei „×” vor fi:
14.767,2897 mii lei – 16.996,28 mii lei = - 2.228,0603 mii lei.
În concluzie, deşi producţia a fost realizată, piaţa nu va recunoaşte
decât 14.767,2897 mii lei, situaţie ce va genera o sporire a stocurilor de
produse finite la producător în valoare de 2.228,9603 mii lei. Aspectul
favorabil al depăşirii programului de fabricaţie la producţia contractată
este aparent, întrucât nerealizarea înregistrată la un sortiment atrage efecte
negative asupra valorificării celorlalte sortimente.
Pierderea firmei „×” poate fi şi mai mare dacă în contract sunt
prevăzute despăgubiri şi penalităţi pentru produsele nelivrate.
Pentru caracterizarea structurii producţiei, se folosesc ponderile (la
nivelul fiecărui tip de produs) şi coeficientul mediu de structură sau de
asortiment (la nivel de firmă). Ca şi în cazul precedent (coeficientul
mediu de sortiment), nivelul maxim al coeficientului mediu de structură
este 1.
Coeficientul mediu de structură (asortiment) se stabileşte pe baza
următoarelor relaţii:
a) ∑ Δ
−
= g
100
a
K
b)
( )
( )
∑
′
∑
′
=
0
p
1
g
0
p
min
q
a
K
în care:
∑ Δg – suma modificării ponderilor pe fiecare sortiment,
indiferent de semnul matematic;
( )′
∑ 0
p
1
q – valoarea efectivă a producţiei recalculată în funcţie de
structura programată pe sortimente. Se determină astfel:
• înmulţind valoarea efectivă totală a producţiei cu structura
programată a acesteia pe fiecare sortiment în parte;
• sau înmulţind indicele mediu de îndeplinire a programului de fa-
bricaţie cu valoarea programată a producţiei pe fiecare sortiment în parte.

55
( )′
∑ 0
p
min
q – valoarea producţiei executată în contul structurii
programate (se determină, prin compararea la nivelul fiecărui sortiment
în parte a valorii efective a producţiei cu valoarea efectivă a acesteia
recalculată în funcţie de structura programată, luând în calcul valoarea
minimă realizată în urma comparaţiei).
În cazul firmei „×”, coeficientul mediu de structură se stabileşte
astfel:
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( )
0,9849
sau
%
49
,
98
51
,
1
100
22
,
0
03
,
0
72
,
0
03
,
0
5
,
0
100
42
,
77
64
,
77
79
,
5
76
,
5
5
,
5
78
,
4
5
,
5
53
,
5
79
,
5
29
,
6
100
a
K
=
−
=
=
+
+
+
+
−
=
=
−
+
−
+
−
+
−
+
−
−
=
=
∑
∑
PROBLEME REZOLVATE
Valoarea producţiei
Nr.
crt.
Denumirea
produsului
U M
P0
(prevăzut)
P1
(realizat)
1 P1 mii lei 3.400 3.700
2 P2 mii lei 560 650
3 P3 mii lei 1.200 1.050
4 P4 mii lei 6.000 5.800
5 P5 mii lei 390 400
6 TOTAL mii lei 11.550 11.600
Se cere să se analizeze realizarea programului de fabricaţie pe
total şi pe sortimente.
Rezolvare
• Se utilizează coeficientul mediu de sortiment ( )
s
K .
Determinarea coeficientului mediu de sortiment se bazează pe
principiul necompensării unor realizări la unele sortimente, cu depăşirile
înregistrate la alte sortimente:
∑
∑
=
0
0
0
min
s
p
q
p
q
K

56
în care: ∑ 0
minp
q reprezintă valoarea recalculată a producţiei
fabricate în limitele prevăzute, care se stabileşte comparând valoarea
efectivă cu valoarea prevăzută a producţiei pe fiecare sortiment,
luându-se în calcul valoarea minimă;
∑ 0
0p
q - valoarea prevăzută a producţiei fabricate.
Se obţine:
Denumirea
produsului
U M qmin
P1 mii lei 3.400
P2 mii lei 560
P3 mii lei 1.050
P4 mii lei 5.800
P5 mii lei 390
TOTAL mii lei 11.200
%
97
,
96
100
550
.
11
200
.
11
Ks =
⋅
=
Evoluţia coeficientului mediu pe sortiment pune în evidenţă
proporţia de realizare a programului pe sortimente, precum şi numărul
acestora. Se constată că, deşi programul de producţie a fost depăşit
(realizările fiind de 11.600 mii lei faţă de 11.550 mii lei prevăzuţi), pe
sortimente realizarea a fost de 96,97%. Rezultă că, dacă nu există
suficiente stocuri la sortimentele nerealizate fizic, firma nu îşi va
onora obligaţiile contractuale faţă de beneficiari.
• Analiza producţiei fizice pe baza coeficientului mediu pe
sortiment trebuie completată cu coeficientul de nomenclatură (Kn):
N
n
1
Kn −
=
unde: n = numărul de poziţii la care s-a realizat programul;
N = numărul total de poziţii din program.
Pentru firma analizată, se obţine: 40
,
0
5
3
1
Kn =
−
=
Coeficientul de nomenclatură arată că producţia nu a fost
realizată la 60% din produsele analizate. Se impune identificarea
cauzelor pe produse, care au condus la această situaţie.

57
Sortimente Indici de realizare a programului de fabricaţie (%)
V1 V2 V3 V4 V5 V6
A 120,0 96,0 100 99 100,5 93,2
B 100,2 136,0 100 99 100,5 54,5
C 243,5 242,5 100 99 100,5 99,9
TOTAL 118,5 129,5 100 99 100,5 83,4
Pe baza datelor de mai sus menţionate, analizaţi în care din
următoarele variante coeficientul mediu de sortiment este mai mic
decât 1 sau 100.
Rezolvare
Între coeficientul mediu pe sortiment ( )
s
K şi de structură ( )
a
K
şi nivelul indicelui de realizare a programului de fabricaţie (Iq) pot
exista următoarele corelaţii:
a)
( )
( )
( )
⎪
⎩
⎪
⎨
⎧
>
<
<
100
I
100
1
K
100
1
K
q
a
s
Această corelaţie reflectă faptul că la nivel de firmă depăşirea
realizată este efectul compensării nerealizărilor înregistrate la unele
sortimente, cu depăşirile de la alte sortimente. Conform datelor din
tabelul de mai sus, această corelaţie poate fi aplicată variantei a doua
a programului de fabricaţie.
b)
( )
( )
( )
⎪
⎩
⎪
⎨
⎧
<
=
<
100
I
100
1
K
100
1
K
q
a
s
Situaţia prezentată reflectă faptul că programul de producţie nu a
fost îndeplinit la nici un sortiment şi, în consecinţă, nici la nivel de
firmă, în aceeaşi proporţie, ceea ce reprezintă un aspect negativ al
activităţii desfăşurate de firmă. Varianta a patra a programului de
producţie se încadrează în cerinţele aplicaţiei descrise anterior.

58
c)
( )
( )
( )
⎪
⎩
⎪
⎨
⎧
<
<
<
100
I
100
1
K
100
1
K
q
a
s
Corelaţia de mai sus reflectă faptul că programul de producţie nu
a fost îndeplinit la nivel de firmă, datorită nerealizărilor înregistrate la
anumite sortimente care pot fi mai mari decât depăşirile aferente altor
sortimente. La aceeaşi situaţie (Iq < 100%) se poate ajunge şi atunci
când programul de producţie nu s-a realizat la nici un sortiment, dar în
proporţii diferite.
În aplicaţia prezentă, se constată că varianta a şasea de fabricaţie
se încadrează în cerinţele corelaţiei, mai sus descrisă.
În concluzie, în variantele: V2, V4 şi V6 coeficientul mediu de
sortiment este mai mic decât 1 sau 100.
3. În care din următoarele variante s
K = 1(100), iar ( )
100
1
Ka < :
Sortimente Indici de realizare a programului de fabricaţie (%)
V1 V2 V3 V4 V5 V6
A 120,0 96,0 100 99 100,5 93,2
B 100,2 136,0 100 99 100,5 54,5
C 243,5 242,5 100 99 100,5 99,9
TOTAL 118,5 129,5 100 99 100,5 83,4
Rezolvare
Structura producţiei reprezintă ponderea pe care o deţine fiecare
sortiment în totalul producţiei. Pentru caracterizarea modului de
realizare a programului de producţie din punctul de vedere al
structurii, în procesul de analiză se utilizează coeficientul mediu de
structură sau asortiment ( a
K ):
∑ Δ
−
= g
100
Ka
în care:∑ Δg = suma abaterilor negative ale ponderilor pe sortimente;
Pentru a rezolva cerinţele aplicaţiei de mai sus, în condiţiile în
care dispunem doar de indicii de realizare a programului de fabricaţie,
vom utiliza următoarea corelaţie:

59
( )
( )
( )
⎪
⎩
⎪
⎨
⎧
>
<
=
100
I
100
1
K
100
1
K
q
a
s
Corelaţia prezentată poate fi întâlnită atunci când a avut loc o
depăşire a programului de producţie pe fiecare sortiment şi în medie la
nivel de firmă, însă în proporţii diferite. Varianta unu (V1) din programul
de fabricaţie întruneşte condiţiile cerute în aplicaţia de mai sus. Această
situaţie se apreciază în mod favorabil, dacă ritmurile de depăşire a
programului de fabricaţie pe sortimente au fost determinate de solicitările
clienţilor, iar sporul de producţie a avut desfacerea asigurată.
1.4. Analiza calităţii produselor
Calitatea poate fi definită ca măsura, gradul în care un produs sau
un serviciu, prin totalitatea caracteristicilor sale tehnice, economice,
sociale şi de exploatare, satisface nevoia pentru care a fost creat.
Analiza calităţii produselor diferenţiate pe clase de calitate se
poate realiza cu ajutorul următoarelor procedee:
A) La nivel de produs:
1) coeficientul mediu de calitate pe produs ( )
i
K determinat pe baza
indicilor claselor de calitate:
100
K
g
K
sau
q
K
q
K i
i
i
i
i
i
i
∑
=
∑
∑
=
în care: qi – cantitatea fabricată din clasa de calitate „i”;
Ki – coeficientul clasei de calitate „i”;
gi – structura producţiei fabricate pe clase de calitate.
2) coeficientul mediu de calitate ( ),
i
e
K determinat pe baza
coeficienţilor de echivalenţă:
100
Ke
g
sau
q
Ke
q
e
K i
i
i
i
i
i
∑ ⋅
∑
∑ ⋅
=
în care:
Kei = coeficientul de echivalenţă al clasei de calitate „i”.

60
3) preţul mediu de vânzare ( )
i
p :
100
i
p
i
g
sau
i
q
i
p
i
q
i
p
∑
∑
∑
=
în care: pi reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i”.
B) La nivel de firmă:
1) coeficientul mediu generalizat al calităţii:
100
K
g
g
K
i
i
∑
=
în care: gi – structura producţiei fabricate pe produse;
i
K – coeficientul mediu de calitate pe produs.
2) ponderea produselor de calitate superioară în valoarea totală a
producţiei diferenţiate pe clase de calitate (gs):
Valoarea produselor de calitate superioară
gs =
Valoarea totală a produselor diferenţiate pe clase de calitate
×100
Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 11.
Coeficientul mediu de calitate ( )
i
K determinat pe baza indicilor
claselor de calitate, conform datelor din tabelul nr. 11, are următoarele
valori, în perioada prevăzută (0) şi în perioada realizată (1):
( ) ( ) ( )
05
,
2
000
.
30
500
.
61
000
.
30
3
500
.
10
2
500
.
10
1
9000
0
i
q
i
K
0
i
q
0
i
K
=
=
=
×
+
×
+
×
=
∑
∑ ⋅
=

62
( ) ( ) ( )
08
,
2
000
.
33
640
.
68
000
.
33
3
200
.
13
2
9240
1
560
.
10
1
i
q
Ki
1
i
q
1
i
K
=
=
=
×
+
×
+
×
=
∑
∑ ⋅
=
%
56
,
98
100
08
,
2
05
,
2
100
1
i
K
0
i
K
i
K
I =
⋅
=
⋅
=
Deci, 0
i
K
1
i
K 〉 – situaţia se apreciază ca fiind nefavorabilă.
În varianta aplicării formulei:
100
i
K
i
g
i
K
∑ ⋅
=
( ) ( ) ( ) 05
,
2
100
205
100
3
35
2
35
1
30
100
i
K
0
i
g
0
i
K =
=
×
+
×
+
×
=
∑ ⋅
=
( ) ( ) ( ) 8
0
,
2
100
208
100
3
40
2
28
1
32
100
i
K
1
i
g
1
i
K =
=
×
+
×
+
×
=
∑ ⋅
=
Coeficientul mediu de calitate determinat pe baza coeficienţilor de
echivalenţă ( )
i
e
K , aşa cum rezultă din tabelul nr. 11, are următoarele
valori:
( ) ( ) ( )
790
,
0
000
.
30
700
.
23
000
.
30
6
,
0
500
.
10
8
,
0
500
.
10
1
000
.
9
0
i
q
i
Ke
0
i
q
0
i
e
K
=
=
=
×
+
×
+
×
=
∑
∑ ⋅
=
( ) ( ) ( )
784
,
0
000
.
33
872
.
25
000
.
33
6
,
0
200
.
13
8
,
0
9240
1
560
.
10
1
i
q
i
Ke
1
i
q
1
i
e
K
=
=
=
×
+
×
+
×
=
∑
∑ ⋅
=

63
%
24
,
99
100
790
,
0
784
,
0
100
0
i
Ke
1
i
Ke
i
Ke
I =
×
=
×
=
Deci, Kei1 < Kei0 – situaţia este nefavorabilă.
În varianta aplicării formulei:
100
i
Ke
i
g
i
e
K
∑ ⋅
=
rezultatele analizei sunt următoarele:
( ) ( ) ( ) 790
,
0
100
79
100
6
,
0
35
8
,
0
35
1
30
0
i
e
K =
=
×
+
×
+
×
=
( ) ( ) ( ) 784
,
0
100
4
,
78
100
6
,
0
40
8
,
0
28
1
32
1
i
e
K =
=
×
+
×
+
×
=
Preţul mediu de vânzare, calculat pe baza datelor din tabelul nr. 11,
reprezintă un alt procedeu de apreciere a calităţii produselor în perioada
analizată, comparativ cu situaţia prevăzută.
( ) ( ) ( )
.
buc
/
lei
3950
,
0
000
.
30
850
.
11
000
.
30
3
,
0
500
.
10
4
,
0
500
.
10
5
,
0
9000
0
i
q
i
p
0
i
q
0
i
p
=
=
=
×
+
×
+
×
=
∑
∑ ⋅
=
sau:
( ) ( ) ( ) lei/buc
3950
,
0
100
3
,
0
35
4
,
0
35
5
,
0
30
100
i
p
0
i
g
0
i
p =
×
+
×
+
×
=
∑
=
( ) ( ) ( ) lei/buc.
392
,
0
000
.
33
3
,
0
200
.
13
4
,
0
9240
5
,
0
560
.
10
1
i
q
i
p
1
i
q
1
i
p =
×
+
×
+
×
=
∑
∑ ⋅
=
sau:
( ) ( ) ( ) lei/buc.
392
,
0
100
3
,
0
40
4
,
0
28
5
,
0
32
100
i
p
1
i
g
1
i
p =
×
+
×
+
×
=
∑
=
Deci, 0
i
p
1
i
p 〈 , ceea ce înseamnă o înrăutăţire a calităţii producţiei,
situaţie ce se va reflecta în reducerea rezultatelor firmei.
Pentru a caracteriza calitatea producţiei la nivel de firmă,
metodologia de analiză se prezintă astfel (tabelul nr. 12).

64
Tabelul nr. 12
Calculul coeficientului generalizat de calitate
Structura
producţiei
Coeficientul de
calitate pe
produs
Determinarea
coeficientului generalizat
de calitate
Nr.
crt.
Denu-
mirea
produ-
selor Pre-
văzut
Reali-
zat
Pre-
văzut
Reali-
zat
Pre-
văzut
Rea-
lizat
Recal-
culat
1 P1 40 35 1,6 1,4 0,640 0,490 0,560
2 P2 35 32 1,8 2,0 0,630 0,640 0,576
3 P3 25 33 2,2 1,9 0,550 0,627 0,726
TOTAL 100 100 x x 1,820 1,757 1,862
În baza datelor din tabelul nr. 12, analiza calităţii producţiei la nivel
de firmă, cu ajutorul coeficientului mediu generalizat al calităţii, se
desfăşoară astfel:
063
,
0
820
,
1
757
,
1
g
K
g
K
g
K 0
1 −
=
−
=
−
=
Δ
Situaţia este favorabilă întrucât valoarea coeficientului de calitate
efectiv se apropie de 1 (calitatea I).
Modificarea coeficientului mediu generalizat al calităţii se explică
prin influenţa structurii producţiei (gi) şi a coeficientului mediu de calitate
pe produs ( )
i
K . Influenţele se stabilesc astfel:
1) 042
,
0
820
,
1
862
,
1
g
K
g
K
100
K
g
100
K
g
g 0
0
i
0
i
0
i
1
i
i +
=
−
=
−
′
=
−
=
Δ
∑
∑
Situaţia se explică prin faptul că a crescut ponderea acelui produs
care avea o calitate inferioară calităţii medii pe firmă (în cazul de faţă a
crescut ponderea produsului C, de la 25% la 33%; acest produs are o
calitate inferioară celei medii 1,82).
2) 105
,
0
862
,
1
757
,
1
g
K
g
K
100
K
g
100
K
g
K 1
0
i
1
i
1
i
1
i
i −
=
−
=
′
−
=
⋅
−
⋅
=
Δ
∑
∑
Influenţa coeficientului de calitate pe produs asupra calităţii
producţiei la nivel de firmă este pozitivă, în sensul că s-a depus un efort
din partea firmei pe linia aprovizionării cu materii prime de calitate
superioară, folosirii unei forţe de muncă având o calificare ridicată şi
utilizarea unor mijloace fixe cu randament superior.

65
PROBLEME REZOLVATE
Cantitatea (buc) Preţ unitar (lei/buc)
Clasa
de calitate P0 P1 P0 P1
Calitatea I 5.000 5.050 25.000 25.500
Calitatea a II-a 7.000 6.900 10.500 10.800
Calitatea a III-a 4.500 4.800 50.000 48.000
Calitatea a IV-a 1.300 1.350 100.000 95.000
TOTAL 17.800 18.100 – –
Se cere să se analizeze calitatea produselor utilizând indicatorii
de calitate cunoscuţi.
Rezolvare
Analiza calităţii produsului sau a serviciului se poate realiza cu
ajutorul indicatorilor:
• coeficientul mediu de calitate pe produs ( )
i
K calculat cu
relaţia:
∑
∑
=
i
i
i
i
q
K
q
K sau
100
K
g
K i
i
i
∑
=
în care:
qi – volumul producţiei pe fiecare sortiment;
gi – ponderea fiecărui sortiment în totalul producţiei;
i
K reprezintă coeficientul clasei de calitate.
Situaţia este favorabilă pentru firmă când coeficientul mediu de
calitate pe produs tinde către 1 ( 1
Ki → , simbol al calităţii
superioare), prin descreştere ( )
0
1 i
i K
K < .
• preţul mediu de vânzare ( )
i
p :
∑
∑
=
i
i
i
q
p
q
p sau
100
p
g
p i
i
∑
=
în care:
pi reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i”.

66
Nivelul calităţii pe baza preţului mediu de vânzare (Kp) poate fi
relevat prin raportul dintre preţul mediu de vânzare ( )
1
p şi cel aferent
bazei de comparaţie ( )
0
p :
0
1
p
p
p
K =
Când Kp > 1, aceasta reflectă o îmbunătăţire a calităţii producţiei
pe produs ( 1
p > 0
p ), ca efect al creşterii ponderii producţiei de calitate
superioară în totalul producţiei aferente produsului analizat.
12
,
2
800
.
17
700
.
37
800
.
17
4
300
.
1
3
500
.
4
2
000
.
7
1
000
.
5
q
K
g
K
0
0
0
0
i
i
i
i
=
=
=
⋅
+
⋅
+
⋅
+
⋅
=
=
∑
∑
14
,
2
100
.
18
650
.
38
100
.
18
4
350
.
1
3
800
.
4
2
900
.
6
1
050
.
5
q
K
g
K
1
1
1
1
i
i
i
i
=
=
=
⋅
+
⋅
+
⋅
+
⋅
=
=
∑
∑
0654
,
99
100
14
,
2
12
,
2
100
K
K
I
1
0
i
i
i
K
=
⋅
=
⋅
=
Gradul de îmbunătăţire a calităţii producţiei ( )
i
K
I
Δ se determină
astfel:
i
i K
K
I
100
I Δ
−
=
Δ = 100 – 99,0654 = 0,93 ≈ 1%
096
.
31
800
.
17
000
.
100
300
.
1
000
.
50
500
.
4
500
.
10
000
.
7
000
.
25
000
.
5
q
p
q
p
i
i
i
0
=
=
⋅
+
⋅
+
⋅
+
⋅
=
=
=
∑
∑

67
047
.
31
100
.
18
000
.
95
350
.
1
000
.
48
800
.
4
800
.
10
900
.
6
500
.
25
050
.
5
q
p
q
p
i
i
i
1
=
=
⋅
+
⋅
+
⋅
+
⋅
=
=
=
∑
∑
9984
,
0
096
.
31
047
.
31
p
p
K
0
1
p =
=
= (99,84%)
Ponderea produselor de calitate superioară (calitatea I) în
valoarea totală a produselor diferenţiate pe clase de calitate (gs):
%
09
,
28
100
800
.
17
000
.
5
g 0
s =
⋅
=
%
90
,
27
100
100
.
18
050
.
5
g 1
s =
⋅
= .
În condiţiile în care 0
1 i
i K
K > situaţia este nefavorabilă, indicele
coeficientului mediu de calitate pe produs fiind egal cu 99,0654, ceea
ce înseamnă o înrăutăţire a calităţii producţiei în proporţie de
aproximativ 1%. În mod identic, înrăutăţirea calităţii a condus la
scăderea preţului unitar actualizat a produselor în proporţie de 0,16%.
Ponderea produselor de calitate superioară (calitatea I) a scăzut de la o
perioadă la alta de la 28,09% la 27,9%, ceea ce se reflectă în scăderea
preţului mediu şi a coeficientului mediu de calitate.
Cantitatea
(buc)
Coeficientul de
calitate pe produs
Denumirea
produsului
P0 P1 P0 P1
P1 5.000 5.050 1,9 2,2
P2 7.000 6.900 1,3 1,5
P3 4.500 4.800 2,3 1,8
P4 1.300 1.350 2,4 2,1
TOTAL 17.800 18.100 – –
Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra variaţiei
calităţii produselor.

68
Rezolvare
La nivel de firmă, analiza calităţii se poate realiza cu ajutorul
coeficientului mediu generalizat al calităţii:
100
K
g
KG
i
i
∑
=
în care: gi – structura producţiei fabricate pe produse;
i
K – coeficientul mediu de calitate pe produs.
Structura producţiei, determinată pe baza datelor din tabelul
anterior este redată în continuare, astfel:
Structura producţiei
(gi)
Denumirea
produselor
U M
P0 P1
P1 % 28,09% 27,90%
P2 % 39,33% 38,12%
P3 % 25,28% 26,52%
P4 % 7,30% 7,46%
TOTAL % 100% 100%
Analiza influenţei factorilor asupra coeficientului mediu de
calitate este următoarea:
0179
,
0
8017
,
1
8196
,
1
KG
KG
KG 0
1 =
−
=
−
=
Δ
8196
,
1
100
1
,
2
46
,
7
8
,
1
52
,
26
5
,
1
12
,
38
2
,
2
9
,
27
KG1 =
⋅
+
⋅
+
⋅
+
⋅
=
8017
,
1
100
4
,
2
30
,
7
3
,
2
28
,
25
3
,
1
33
,
39
9
,
1
09
,
28
KG0 =
⋅
+
⋅
+
⋅
+
⋅
=
din care:
1. influenţa structurii producţiei:
( )
0129
,
0
8017
,
1
8146
,
1
KG
KG
100
K
g
100
K
g
g 0
r
i
i
i
i
KG
i
0
0
0
1
+
=
−
=
=
−
=
−
=
Δ
∑
∑
Δ
8146
,
1
100
4
,
2
46
,
7
3
,
2
52
,
26
3
,
1
12
,
38
9
,
1
90
,
27
KG
r
=
⋅
+
⋅
+
⋅
+
⋅
=

69
2. influenţa coeficientului mediu de calitate:
0050
,
0
8146
,
1
8196
,
1
KG
KG
100
K
g
100
K
g
K
r
1
i
i
i
i
i
0
1
1
1
+
=
−
=
=
−
=
−
=
Δ
∑
∑
Coeficientul mediu de calitate se înrăutăţeşte de la o perioadă la
alta datorită alterării calităţii produselor, variaţia globală în mărimi
absolute a acestuia, datorat tuturor factorilor de influenţă este de
0,0179. Calitatea este influenţată atât de structura producţiei, cât şi de
coeficientul mediu de calitate pe produs.

70
2. ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI
Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru
consumurile, lucrările executate şi serviciile prestate de terţi, remunerarea
personalului, executarea unor obligaţii legale sau contractuale, constituirea
amortizărilor şi provizioanelor, consumuri excepţionale.
Costurile reprezintă totalitatea consumurilor exprimate în formă
bănească pe care le efectuează firma în vederea realizării unei anumite
producţii sau a unui singur produs.
2.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor
totale ale firmei
Rolul analizei cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei este
de a evidenţia evoluţia acestora în dinamică şi pe structură, precum şi
factorii care influenţează asupra nivelului lor, în scopul identificării
rezervelor de reducere a acestora.
Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităţi, se
face în strânsă corelare cu categoriile de venituri la a căror realizare
concură (tabelul nr. 1).
Se constată că, la nivel de firmă, creşterea în sumă absolută a
cheltuielilor este devansată de creşterea veniturilor. O situaţie asemă-
nătoare se înregistrează la nivelul activităţii de exploatare, în timp ce la
celelalte activităţi situaţia este diferită de la o perioadă la alta datorită
naturii acestor activităţi dependente de condiţiile concrete din economie
(apelarea la credite bancare ca efect al blocajului financiar; deprecierea
monedei naţionale în raport cu celelalte valute etc.).

71
Tabelul nr. 1
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale
Venituri Ponderea veniturilorîn total(%)
An curent An curent
Nr.
crt. Activităţi
An bază
Programat Realizat
An bază
Pro-
gramat
Realizat
0 1 2 3 4 5 6 7
1. Exploatare 122.875 165.600 182.045 97,7 92,0 92,98
2. Financiară 2.708 14.400 13.853 2,1 8,0 7,0
3. Extraordinară 134 - 39 0,2 - 0,02
TOTAL 125.717 180.000 195.937 100,0 100,0 100,0
MODIFICAREA VENITURILOR
în mărimi absolute(lei) în mărimi relative (%)
Nr.
crt.
Activităţi
3-2 4-2 4-3 (3/2)100 (4/2)100 (4/3)100
8 9 10 11 12 13 14 15
1. Exploatare +42.725 +59.170 +16.445 134,8 148,1 109,9
2. Financiară +11.692 +11.145 -547 531,7 511,5 96,2
3. Extraordinară -134 -95 +39 - - -
TOTAL +54.283 +70.220 +15.937 143,2 155,9 108,9
Cheltuieli
Ponderea cheltuielilor
În total (%)
An curent An curent
Nr.
crt.
Activităţi An bază
Progra-
mat
Realizat
An
bază Pro-
gramat
Reali-
zat
0 1 2 3 4 5 6 7
1. Exploatare 111.869 137.448 156.165 97,6 92,0 91,89
2. Financiară 2.593 11.952 13.820 2,2 8,0 8,1
3. Extraordinară 97 - 25 0,2 - 0,01
TOTAL 114.559 149.400 170.010 100 100 100
MODIFICAREA CHELTUIELILOR
Rata
De eficienţă
A cheltuielilor
lei % An
ba-
ză
An curent
Nr.
crt. Activi-
tăţi
3-2 4-2 4-3 (3/2)x
x100
(4/2)x
x100
(4/3)x
x100
Pro-
gra-
mat
Reali-
zat
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
1. Exploa-
tare
+25.579 +44.296 +18.717 122,8 139,6 113,6 910,4 830,0 857,8
2 Finan-
ciară
+9.359 +11.227 +1.868 460,9 532,9 115,6 957,5 830,0 997,6
3. Extraor-
dinară
-97 -72 +25 - 25,7 - 723,9 - 641,0
Total +34.841 +55.451 +20.610 130,4 148,4 113,8 911,2 830,0 867,7

72
Din punct de vedere al evoluţiei ratei medii de eficienţă a
cheltuielilor totale, rata de eficienţă a cheltuielilor programată este
superioară celei din perioada de bază, în timp ce rata de eficienţă a
cheltuielilor totale realizată este inferioară celei programate, în special
datorită creşterii cheltuielilor financiare la 1000 lei venituri financiare.
Pentru evidenţierea factorilor care influenţează rata medie de
eficienţă a cheltuielilor totale, se impune efectuarea analizei de tip
factorial, utilizând datele din tabelul nr. 1.
Analiza în dinamică a modificării ratei medii de eficienţă a
cheltuielilor totale (sau „cheltuieli la 1000 lei venituri totale”) se poate
realiza atât prin compararea nivelului programat din anul curent (pr) cu
nivelul realizat în perioada de bază (simbolizat cu „0”), cât şi prin
compararea nivelului realizat din anul curent (simbolizat cu „1”) cu
nivelul programat (pr), astfel:
lei
2
,
81
2
,
911
0
,
830
100
rci
gi
100
rci
gi
c
R
c
R
c
R 0
0
pr
pr
0
pr
−
=
−
=
=
∑ ⋅
−
∑ ⋅
=
−
=
Δ
şi
lei
7
,
37
830
7
,
867
100
rci
gi
100
rci
gi
c
R
c
R
c
R
pr
pr
1
1
pr
1
+
=
−
=
=
∑ ⋅
−
∑ ⋅
=
−
=
Δ
1) influenţei modificării structurii veniturilor pe categorii de
activităţi:
0
0
c
R
100
rci
pr
gi
gi −
∑ ⋅
=
Δ
0,92 × 910,4 = 837,568
0,08 × 957,5 = 76,6
0 × 723,9 = 0
914,168
Δgi = 914,168 – 911,2 = 2,968 lei
şi

73
pr
pr
1
c
R
100
rci
gi
gi −
⋅
=
Δ
∑
0,9298 × 830 = 771,734
0,07 × 830 = 58,1
0,0002 × 0 = 0
829,834
Δgi = 829,834 – 830,0 = - 0,166 lei
2) influenţei modificării ratei de eficienţă a cheltuielilor pe
categorii de venituri:
lei
168
,
84
168
,
914
830
100
rci
gi
c
R
rci
0
pr
pr −
=
−
=
∑ ⋅
−
=
Δ
şi
lei
866
,
37
834
,
829
7
,
867
100
rci
gi
c
R
rci
pr
1
1 +
=
−
=
∑ ⋅
−
=
Δ
În urma analizei efectuate se constată că, deşi a fost programată o
îmbunătăţire a eficienţei cheltuielilor pe total activitate, bazată pe
reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, la finele perioadei
analizate se înregistrează o situaţie inversă, deoarece indicele cheltuielilor
totale (Ict) devansează indicele veniturilor totale (Iv), respectiv Ict > Iv
(113,8% > 108,9%).
Structura veniturilor, ca factor de influenţă, reflectă dinamica
veniturilor pe categorii de activităţi, cu precădere creşterea ponderii
veniturilor din activitatea de exploatare, ceea ce constituie un aspect
pozitiv datorită cererii în exces la anumite produse.
Influenţa modificării structurii poate fi considerată ca favorabilă
doar în a doua situaţie (când s-a comparat nivelul realizat al ratei de
eficienţă din perioada curentă cu nivelul programat). Aceasta s-a datorat
faptului că structura veniturilor s-a modificat în sensul creşterii ponderii
activităţii de exploatare, a cărei rată de eficienţă era superioară ratei medii
programate la nivel de firmă.

Analiza economico financiara_probleme_re (1)

Analiza economico financiara_probleme_re (1)

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Analiza economico financiara_probleme_re (1)

Similar to Analiza economico financiara_probleme_re (1) (20)

Analiza economico financiara_probleme_re (1)