Analiza soldurilor intermediare de gestiune

1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Analiza soldurilor
intermediare de gestiune
Pe baza contului de rezultate se poate
determina o serie de indicatori valorici,
privind volumul si rentabilitatea activitatii întreprinderii, acest lucru referindu-se la
analiza soldurilor intermediare degestiune. Pentru a ilustra cât mai bine analiza celor
mai importanti indicatori ai soldurilor intermediare de gestiun 818f54i e în
urmatoarele doua subcapitole se realizeaza o analiza diagnostic a cifrei de afaceri si
a valorii adaugate.
4.1. Cifra de afaceri.
Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor unei societati
comerciale rezultate din vânzarea produselor realizate, respectiv a
serviciilor prestate, într-o anumita perioada de timp.
Cifra de afaceri este considerata un indicator de volum de importanta
esentiala, deoareceea arata nivelul activitatii productivea unitatii, modul deutilizare
a potentialului tehnico-productiv si modul de comercializare a produselor realizate,
respectiv a serviciilor prestate.
O crestere a volumului cifrei de afaceri atrage în consecinta premisa cresterii
profitului în perspectiva viitoare.
4.1.1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri si structurii ei.
Determinarea si analiza cifrei de afaceri are, în principiu, urmatoarea structura:
 venituri din activitatea de baza;
 venituri din alte activitati care pot fi atât industriale, cât si de comercializare;
 venituri din prestari de servicii.
Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe elemente componente fata de perioada
precedenta, precum si modificarile intervenite în structura cifrei de afaceri. De asemenea, analiza dinamicii si

2. structurii cifrei de afaceri sesizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale, în
vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru reglarea activitatii.
În tabelul urmator se prezinta situatia firmei cu ajutorul unor indicatori
structurali ai cifrei de afaceri:
- mii lei -
Nr.
crt.
Elemente
de structura
Perioada
precedenta
1997
Perioada
curenta
1998
Ponderea
structurala
Sporul de
crestere
1997 1998
1.
Venituri din activitatea
de baza
29.260.262 55.234.132 77,71% 87,67% +25.973.870
2.
Venituri provenite din
alte activitati
2.262.024 605.576 6,00% 0,96% -1.656.448
3.
Venituri din activitati
industriale si comerciale
1.894.255 2.658.913 5,03% 4,22% +764.658
4.
Venituri din prestatiile
de servicii
4.236.500 4.500.250 11,26% 7,15% +263.750
5. TOTAL Venituri 37.653.041 62.998.871 100 100 25.345.830
Ponderea veniturilor în cifra de afaceri pe anul:

3. Pe baza datelor prezentate, se poate explica evolutia fiecarei categorii de venit, a contributiei acestora la cifra
de afaceri, precum si modificarile intervenite în structura acesteia.
Se constata ca fata de perioada precedenta, veniturile totale au înregistrat
cresteri sensibile ( 59,76%), ceea ce influenteaza pozitiv cifra de afaceri.
Se observa o crestere substantiala a veniturilor activitatii de baza cu  53%
fata de perioada precedenta, ceea ce a dus si la o crestere a cifrei de afaceri deoarece
aceste venituri au ponderea cea mai mare de  88%.
La veniturile din celelalte structuri se constata o scadere importanta la acele
venituri din alte activitati, iar în ceea ce priveste veniturile din activitati industriale
si comerciale si din prestatiile de servicii se observaca au crescut, ceea ce denota ca
activitatea firmei a fost bine orientata catre satisfacerea acestor cerinte.
Cresterea substantiala a veniturilor din activitatea de baza se datoreaza faptului
ca firma CONFORT S.A. este cea mai importanta din Galati, care are ca obiect de
activitate constructiile de locuinte. În prezent, societatea îsidesfasoara activitatea în
Galati, detinând o cotade piata de aproximativ 90% din constructiile de locuinte. În
perioada 1992-1996, societatea a avut un santier delucru în orasul ASTRAHAN din
Federatia Rusa, unde s-au realizat 260 de apartamente, 2 poligoane prefabricate si
40 vile de lux.
În domeniul constructiilor concurenta este foarte puternica datorita existentei
unui numar mare de constructori buni cum ar fi: VEGA, UNICOM, CMRSG.
4.1.2. Analiza cifrei de afaceri sub aspect factorial.

4. În afara analizei structurale si comparative cu perioadele anterioare, cifra de
afaceri poatefi analizata sidin punctdevedere factorial, stabilindu-se astfel sistemul
de factori care contribuie la evolutia ei.
Dintre factorii importanti cu care se conjuga cifra de afaceri pentru stabilirea
bunului mers al activitatii, întâlnim în modul cel mai curent: forta de munca,
respectiv, numarul de angajati în procesulde activitate, si ca o consecinta fireasca,
nivelul productivitatii muncii.
Dar nivelul productivitatii este, pe lânga numarul de angajati, influentat
hotarâtor si de gradul de înzestrare tehnica si, respectiv, de influenta pe care o are
ponderea mijloacelor fixe productive asupra acestuia. În aceasta analiza se urmaresc
pe lânga alte influente, si cea a randamentului mijloacelor fixe active asupra
productivitatii muncii.
Tot în cadrul analizei cifrei de afaceri, sub aspect factorial, se urmareste, în
mod, valorificarea productiei realizate.
Relatiile matematice, de principiu, utilizate camodele de analiza ale influentei
acestor factori sunt urmatoarele:
 , în care:
 , în care:
CA - cifra de afaceri;
- numarul de angajati;
Qf - valoarea productiei fabricate;
- valoarea medie a mijloacelor fixe;
- valoarea medie a mijloacelor fixe productive.
Daca se ia în considerare fondul de timp de lucru exprimat în numar de ore
anual, atunci se poate folosi relatia:

5. CA = T  Cah, în care:
T - timpul exprimat în ore anual;
Cah - valoarea medie orara a cifrei de afaceri.
De asemenea, daca se are în vedere valoarea medie a mijloacelor fixe din
exploatare, se va lua în consideratie acest factor si vom avea relatia:
CA
CA = Ae  ----, în care:
Ae
Ae - valoarea medie a mijloacelor fixe din exploatare.
Situatia acestor factori evidentiati mai sus se prezinta astfel:
Nr.
crt.
Indicatori Simbol Prevazut (0)
Realizat
(1)
Diferente
(+/-)
1. Numar mediu salariati 850 879 +29
2. Valoarea productiei marfa fabricate Qf 53.049.072 60.339.958 +7.290.886
3. Volumul cifrei de afaceri CA 57.498.561 62.998.871 +5.500.310
4. Productivitatea muncii (Qf/N) W 62.411 68.646 +6.235
5.
Nivelul de valorificare a productiei
marja fabricata
CA/Qf 1,083 1,044 -0,039
6.
Valoarea medie a mijloacelor fixe, din
care:
- productive
6.791.112
5.347.210
6.405.794
5.767.706
-385.318
+420.496
7.
Ponderea structurii mijloacelor fixe
productive
/
(%)
78,73% 90% +11,27
8. Gradul de înzestrare tehnica
/
7989,54 7287,6 -701,94
9.
Randamentul mijloacelor fixe
productive Qf /
9,92 10,46 +0,54
Din analiza datelor cuprinse în tabel se constata ca s-a obtinut o cifra de afaceri superioara celei prevazute cu
5.500.310 mii lei.
Modificarea cifrei de afaceri este influentata de urmatorii factori:
1. Numarul mediu de salariati:

6. Qf0 CA0
(N1 - N0)  ----  ----, respectiv:
N0 Qf0
(879 - 850)  62.410,67  1,083 = 1.960.131,9 mii lei
2. Productivitatea muncii:
Qf1 Qf0 CA0
N1  (--- - --- )  ---, respectiv:
N1 N0 Qf0
879  (68.646,14 - 62.411)  1,083 = 5.935.451 mii lei
Fiind vorba de principalii factori care au stat la baza nivelului productivitatii muncii, respectiv gradul de
înzestrare tehnica, influenta ponderii structurale a mijloacelor fixe productive si influenta randamentului acestora,
vom vedea cât din aceasta suma de 5.935.451 mii lei revine influentei fiecaruia dintre acesti factori.
Astfel:
a) cu privire la influenta gradului de înzestrare tehnica vom avea:
Mf1 Mf0 Mf0' Qf0 CA0
N1  ( --- - --- )  ---  ---  --- , respectiv:
N1 N0 Mf0 Mf0' Qf0
879  (-7.989,54 + 7.287,6 )  0,78  9,92  1,083 = -5.170.393,5 mii lei
b) cu privire la influenta ponderii mijloacelor fixe productive:
Mf1 Mf1' Mf0' Qf0 CA0
N1  ---  ( --- - --- )  ---  --- , respectiv:
N1 Mf1 Mf0 Mf0' Qf0
879  7.287,6  (0,9 - 0,78)  9,92  1,083 = 7.755.993,69 mii lei
c) cu privire la influenta randamentului mijloacelor fixe productive, calculul va fi urmatorul:
Mf1 Mf1' Qf1 Qf0 CA0
N1  ---  ---  ( --- - --- )  --- , respectiv:

7. N1 Mf1 Mf1' Mf0' Mf0
879  7.287,6  0,9  (10,46 - 9,92 )  1,083 = 3.349.850,81 mii lei
-5.170.393,5 + 7.755.993,69 + 3.349.850,81 = 5.935.451 mii lei,
adica, în total influenta provenita de la productivitatea muncii.
3. Nivelul de valorificare a productiei fabricate:
Qf1 CA1 CA0
N1  ---  ( --- - --- ) , respectiv:
N1 Qf1 Qf0
879  68.646  ( 1,044 - 1,083 ) = -2.395.272,9 mii lei
Reconstituind analiza factoriala a cifrei de afaceri, constatam ca s-au realizat valori pozitive, la factorii privind
numarul mediu de salariati si productivitatea muncii si valori negative, la gradul de valorificare a productiei fabricate,
rezultând 5.500.310 mii lei per total (1.960.131,9 + 5.935.451 - 2.395.272,9 = 5.500.310 mii lei).
De mentionat ca desi numarul de angajati a crescut, totusi, datorita sporirii volumului productiei fabricate, al
îmbunatatirii structurii mijloacelor fixe productive, a unui randament superior al utilizarii mijloacelor fixe
productive, s-au asigurat, o crestere a productivitatii muncii, compensându-se astfel rezultatele negative obtinute
la nivelul de valorificare a productiei fabricate si a gradului de înzestrare tehnica.
Consecinta îmbunatatirii structurii mijloacelor fixe productive prin investitii a creat premise nu numai pentru
cresterea productiei, ci si îmbunatatirea calitatii acesteia, influentând asupra cifrei de afaceri.
O asemenea situatie se apreciaza favorabil , firma marindu-si cota de piata si în acelasi timp creând premisele
necesare recuperarii în totalitate a fondurilor necesare investitiilor realizate în perioada respectiva si realizarea altora
pentru dezvoltarea în continuare a activitatii.
În continuare este prezentata evolutia cifrei de afaceri în valori nominale si actualizate:
- mii lei -
Anul
Cifra de afaceri Indici cu baza 1996
Valori nominale Valori 1998 Valori nominale Valori actualizate
1996 20.692.153 76.560.966 1 1
1997 37.653.041 67.775.474 1,75 0,83
1998 62.998.871 62.998.871 2,02 0,52
Evolutia cifrei de afaceri în valori nominale si actualizate.

8. 4.2. Valoarea adaugata.
Valoarea adaugata este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitatii întreprinderii.
Notiunea de valoare adaugata exprima prin continutul sau un plus de valoare care se obtine prin desfasurarea
unei activitati tehnico-productive de catre o societate comerciala[1].
Ca indicator care semnifica mersul pozitiv sau negativ al activitatii, valoarea adaugata poate fi considerata
unul dintre indicatorii importanti, pentru ca, în fapt, ea reda aportul adus de societatea comerciala respectiva în
cadrul general al activitatii productiei de bunuri si servicii necesare societatii umane[2].
Valoarea adaugata reda în analiza diagnostic nivelul de performanta tehnico-productiva, economica si
financiara, putând contribui totodata la consolidarea financiara a statului, a bugetului sau de venituri si cheltuieli.
Cu ajutorul valorii adaugate pot fi construiti o serie de indicatori necesari pentru caracterizarea eficientei
factorilor de productie (munca, capitalul), iar în cadrul fiscalitatii reprezinta baza impozitului datorat statului
(TVA)[3].
Valoarea adaugata (Qa) se poate determina prin doua metode mai importante si anume:
a) Prima metoda - metoda sintetica, potrivit careia, din productia exercitiului (Qe) se scad consumurile
intermediare (M). De aici relatia de principiu este:
Qa = Qe - M
Daca societatea desfasoara pe lânga activitate productiva si activitate de comert, în aceasta situatie valoarea
adaugata totala a întregii activitati se determina printr-o însumare a diferentei dintre valoarea productiei exercitiului
(Qe) si consumurile intermediare (M), cu valoarea marjei comerciale (Mc).
Marja comerciala este, de fapt, diferenta dintre valoarea marfurilor vândute (Qv) si costul acestora (Cv),
respectiv:
Mc = Qv - Cv

9. b) A doua metoda - metoda de repartitie sau aditiva, care are în vedere însumarea urmatoarelor
elemente:
 Cheltuieli efectuate, în general, cu salariatii societatii (remunerari si alte drepturi potrivit legilor);
 Valoarea cheltuielilor financiare, materiale, prin impozite si taxe;
 Valoarea amortizarilor;
 Valoarea profitului.
Analiza valorii adaugate vizeaza dinamica acesteia, gradul de realizare a nivelului prevazut si explicarea
modificarii absolute, a schimbarilor intervenite în structura pe elemente, precum si directiile de actiune în viitor în
vederea sporirii acesteia[4].
În tabelul urmator se prezinta situatia unor indicatori de la societatea CONFORT S.A. care cuprind:
 indicatorii valorii adaugate;
 structura valorii adaugate;
 dinamica si gradul de realizare a unui program prevazut:
- mii lei -
Nr.
crt.
Specificatie Prevazut Realizat 1998
Ponderea structurala
(Δ) %
Prevazut Realizat
1.
Cheltuieli totale cu
personalul din care:
 salarii
 C.A.S.
 protectia sociala
11.240.532
8.245.981
2.003.459
991.092
12.940.146
9.385.343
2.202.756
1.352.047
61,00%
44,24%
11,00%
5,31%
59,81%
43,38%
10,18%
6,24%
+1.699.614
+1.139.362
+199.297
+360.955
115,12
113,81
109,94
136,41
2. Amortizare 254.394 179.838 1,36% 0,83% -74.556 70,69
3.
Alte cheltuieli
cuprinse în valoarea
adaugata
1.005.405 1.307.469 5,39% 6,04% +302.064 130,04
4. Profitul obtinut 6.137.285 7.207.119 32,25% 33,32% +1.069.834 117,43
5. Valoarea adaugata 18.637.616 21.634.572 100% 100% +2.996.956 116,08
Se constata o sporire a valorii adaugate cu 2.996.956 mii lei, fapt ce se apreciaza în general ca o situatie
favorabila, deoarece s-a obtinut în cea mai mare masura pe seama rezultatului exploatarii.

10. Este o conditie esentiala ca ponderea structurala a unor cheltuieli ce pot fi riguros controlate sa scada, aceasta
reflectându-se favorabil în sporirea valorii productiei exercitiului care înglobeaza toate economiile la diverse elemente
de cheltuieli, marindu-si astfel ponderea în totalul valorii adaugate obtinute[5].
Amortizarea a înregistrat o scadere de -74.556 mii lei ca urmare a reducerii valorii medii a activelor fixe si,
respectiv, a modificarilor intervenite în structura acestora.
Rezultatul exploatarii a înregistrat o crestere de 1.069.834 mii lei, ceea ce a dus la sporirea valorii adaugate,
aceasta situatie fiind favorabila pentru firma.
Pe baza rezultatelor analizei valorii adaugate obtinute, se iau toate deciziile corespunzatoare privind cresterea
productivitatii muncii si reducerea valorii materialelor de la terti, consumate, respectându-se în acelasi timp, calitatea
productiei, element esential în competitia concurentiala.
Valoarea adaugata si elementele sale componente ne dau posibilitatea sa determinam si alti indicatori cum ar
fi:
 gradul de integrare pe verticala ca raport între valoarea adaugata si cifra de afaceri (Qa / CA);
 aportul factorului uman la formarea valorii adaugate, ca raport între totalul salariilor inclusiv elementele aferente
si valoarea adaugata (Fs/Qa), care ne arata modul de utilizare a fortei de munca si contributia sa la valoarea
adaugata;
 aportul mijloacelor fixe active, ca raport între valoarea amortizarii cuvenite perioadei analizate si valo area
adaugata (Aap/Qa).
Prin prisma ultimului indicator, analiza valorii adaugate ne poate duce la concluzii privind problemele de
retehnologizare si de modernizare a procesului de productie, la cerintele eventuale ale acestuia, în raport de
solicitarile pietei.
Nr. crt. Indicatori 1996 1997 1998
1. Gradul de integrare pe verticala 0,470 0,410 0,350
2.
Contributia factorului uman la formarea valorii
adaugate
0,790 0,630 0,590
3. Aportul mijloacelor fixe 0,006 0,020 0,008
Din analiza tabelului se observa ca întreprinderea nu are un grad de integrare pe verticala prea ridicat, acesta
scazând de la 0,47 din 1996 la 0,35 în 1998.
Contributia factorului uman la formarea valorii adaugate a scazut cu 20% fata de 1996, fapt datorat în primul
rând numarului mai mic de angajati care a scazut în 1998 cu 35% fata de 1996, si un nivel al salarizarii scazut.
Prin prisma ultimului indicator, analiza valorii adaugate ne poate duce la concluzii privind problemele de
retehnologizare si de modernizare a procesului de productie. Datorita faptului ca dupa 1991 investitiile în constructii
s-au redus foarte mult, odata cu acestea s-a redus si activitatea societatii. În aceste conditii procesul de
retehnologizare si modernizare s-a desfasurat anevoios. S-au gasit însa unele resurse necesare pentru achizitionarea
de utilaje de mica mecanizare si scule de lucru, acest fapt reusindu-se sa se realizeze din resurse proprii.

11. Un alt aspect al valorii adaugate se refera la analiza factoriala, care permite punerea în evidenta a factorilor
care au determinat modificarea acesteia, precum si directiile în care trebuie sa se actioneze în viitor.
Modelul utilizat pentru analiza factoriala a valorii adaugate este urmatorul:
[6], unde:
Qe = valoarea productiei exercitiului;
M = cheltuielile cu materialele aferente productiei exercitiului;
y = valoarea adaugata ce revine la leu productie a exercitiului.
Factorii principali care compun sistemul factorial pentru analiza valorii adaugate cuprind, în general, indicatori
ce privesc:
 forta de munca;
 fondul de timp de lucru;
 productivitatea muncii;
 structura productiei exercitiului;
 valoarea medie adaugata la 1 leu si la 1 leu productie pe produs.
Datele din tabelul de mai jos, ne dau posibilitatea analizei valorii adaugate a societatii prin utilizarea
factorilor mentionati mai sus:
Nr.
crt.
Indicatori Simbol U / M Propus Realizat %
1. Valoarea productiei exercitiului Qe mii lei 77.521.400 81.939.900 105,69
2. Consumul de materii de la terti M mii lei 58.883.784 60.792.448 103,24
3. Numarul mediu de salariati pers 850 879 103,41
4.
Fondul total de timp muncit
T ore/om 1.852.150 1.835.352 0,991
5.
Numarul mediu de ore
/salariat
t ore 2.170 2.088 0,980
6. Productivitatea medie orara lei 41.854,81 44.645,33 106,66
7.
Valoarea medie adaugata la 1
leu productie
y lei 0,240 0,260 108,33

12. 8. Valoarea adaugata Qa mii lei 18.637.616 21.634.572 116,08
Sporirea valorii adaugate cu 2.996.956 mii lei se explica prin influenta urmatorilor factori:
1. Influenta valorii productiei exercitiului (Qe):
Qe = (Qe1 - Q0)  y0 = +1.060.440 mii lei
Aceasta influenta de +1.060.440 mii lei se datoreaza:
1.1. Modificarii fondului de timp de munca (T):
T = (T1 - T0)   y0 = -168.738,50 mii lei
La rândul sau aceasta influenta de -168.738,50 mii lei s-a realizat datorita urmatoarelor modificari:
1.1.1. Modificarii numarului mediu de salariati :
 = (N1 - N0)  t0   y0 = +634.763,35 mii lei
1.1.2. Modificarii numarului mediu de ore /salariati (t):
t = N1  (t1 - t0)   y0 = -803.501,85 mii lei
1.1.3. Datorita influentei productivitatii medii orare ( ):
= T1  ( )  y0 = +1.229.178,50 mii lei
ca urmare a îmbunatatirii valorii productiei exercitiului.
2. Influenta valorii medii adaugate ce revine la 1 leu productie a exercitiului (y), potrivit relatiei:
y = Qe1  (y1 - y0) = +1.936.516 mii lei
Aceasta relatie se datoreaza urmatorilor factori:
2.1. Modificarii structurii productiei exercitiului (gi):
gi = Qe1  (y
- y0) = +2.100.395 mii lei, unde:
y
= valoarea medie adaugata recalculata per 1 leu productie.
2.2. Inflatiei valorii adaugate ce revine la 1 leu productie a exercitiului pe produse (y'):
y' = Qe1  (y1 - y
) = -163.879,18 mii lei

13. Aceste calcule se pot exprima într-o schema arbore [7] a corelatiilor dintre factorii care influenteaza
modificarea valorii adaugate, schema pe care o expunem mai jos, cu simbolurile si valorile respective:
- mii lei -
N =
+634.763,35
T = -
168.738,50
Qe =
+1.060.440
t = -
803.501,85
 =
+1.229.178,50
Qa = +2.996.956
gi = +2.100.395
y =
+1.936.516
yi = -
136.879,18
Din corelatia indicatorilor si modul cum acestia se influenteaza reciproc, ne dam seama ca principalii indicatori
care influenteaza valoarea adaugata sunt:
 valoarea productiei exercitiului (Qe);
 valoarea medie adaugata ce revine la 1 leu productie a exercitiului (y).
Productia exercitiului care reprezinta factorul extensiv a contribuit cu 36% la sporirea valorii adaugate, în
timp ce valoarea adaugata ce revine la 1 leu productie a exercitiului ca factor intensiv, calitativ, cu 64%.
Rezulta ca sporul valorii adaugate este efectul sporirii volumului productiei exercitiului ca efect al cresterii
nivelului productivitatii medii orare, care reflecta aspectul calitativ al folosirii potentialului uman.
În ceea ce priveste influenta favorabila a cresterii valorii adaugate ce revine la 1 leu productie a exercitiului se
constata ca este efectul pozitiv al modificarii structurii productiei, ca urmare a cresterii ponderii produselor cu o
valoare adaugata ce revine la 1 leu productie mai mare decât media, dar si influentei negative a valorii adaugate ce
revine la 1 leu productie pe produs.

14. 4.3. Excedentul brut de exploatare.
EBE este un indicator corespunzator rezultatului economic brut legat de activitatea operationala a
întreprinderii ca diferenta dintre veniturile exploatarii susceptibile a genera un flux de lichiditati ca urmare a unor
încasari imediate sau viitoare si cheltuielile de exploatare susceptibile a genera un flux de lichiditati ca urmare a unor
plati efectuate sau de efectuat.
Pentru calculul excedentului brut al exploatarii se pot utiliza 2 formule:
1. EBE = Valoarea adaugata + Subventiile de exploatare - Impozite taxe si alte varsaminte asimilate - Cheltuieli de
personal.
2. EBE = (Veniturile exploatarii care dau loc la încasari imediate sau decalate + + Venituri din vânzari + Subventii
de exploatare) - (Cheltuieli de exploatare care dau loc la plati imediate sau decalate + Costul de
achizitie al marfurilor vândute + Consumul de la terti + Impozite, taxe. + Cheltuieli de personal).
Aceasta ultima formula permite caracterizarea EBE ca un surplus monetar potential generat de activitatea
curenta a întreprinderii si are o importanta analitica deosebita.
Importanta informatiilor exprimate de EBE:
 EBE masoara eficienta întreprinderii prin activitatea sa curenta, astfel încât fondurile realizate sa permita
reînnoirea elementelor de activ supuse deprecierii, si eventual remunerarii aporturilor de fonduri;
 EBE constituie un indicator monetar în masura în care este determinat pornind de la elementele legate de
circuitul monetar efectiv, reprezentând un surplus monet ar potential;
 EBE este degajat pe toata durata exercitiului si repartizat în acelasi timp diverselor mijloace în afara exploatarii
(finantarea investitiilor, rambursarea datoriilor financiare, etc.);
 EBE stabileste legatura între analiza statica a rezultatelor întreprinderii si analiza dinamica pe baza fluxurilor
financiare datorita elementelor componente care sunt evaluate omogen.
Excedentul brut al exploatarii în functie de costul factorilor.
- mii lei -
1996 1997 1998
Valoarea adaugata 93.728.286 15.548.992 21.634.572
Impozite si alte varsaminte asimilate 99.807 157.968 230.081
Cheltuieli de personal 7.735.748 9.835.117 12.940.146
EBE 1.892.731 5.555.907 8.464.345
Analizând datele din tablou se constata o crestere a capacitatii potentiale de autofinantare a investitiilor,
datorita surplusului monetar generat de activitatea curenta a întreprinderii.

15. 4.4. Profitul exploatarii.
Profitul exploatarii exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare prin deducerea
tuturor cheltuielilor (platibile si a celor calculate) din veniturile exploatarii (încasabile si a celor calculate).
Calculul profitului exploatarii este urmatorul:
Profitul exploatarii = EBE
+ Reluari asupra provizioanelor
+ Alte venituri din exploatare
- Amortizari si provizioane calculate
- Alte cheltuieli de exploatare.
- mii lei -
1996 1997 1998
EBE 1.892.731 5.555.907 8.464.345
Alte venituri din exploatare 1.557.110 2.871.062 3.703.837
Cheltuieli cu amortizari si provizioane 64.707 339.100 179.838
Alte cheltuieli de exploatare 1.576.423 2.870.524 4.781.225
Profitul exploatarii 1.808.711 5.217.345 7.207.119
4.5. Profitul curent si profitul net.
Profitul curent este determinat atât de rezultatul exploatarii cât si de cel al activitatii financiare, este deci,
rezultatul activitatii curente.
Profitul curent = Profitul din exploatare
+ Venituri financiare
- Cheltuieli financiare.
- mii lei -
1996 1997 1998

16. Profitul din exploatare 1.808.711 5.217.345 7.207.119
Venituri financiare 105.124 202.537 240.020
Cheltuieli financiare 366.365 726.158 362.635
Profitul curent 1.547.470 4.693.724 7.084.504
Diminuarea profitului curent fata de profitul din exploatare se datoreaza în principal cheltuielilor privind
dobânzile explicate prin apelarea la credite bancare si în acest fel s-a ajuns la un rezultat financiar negativ.
Profitul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare, cu care sunt remunerati actionarii pentru
capitalurile proprii subscrise. Acesta urmeaza sa se distribuie sub forma de dividende, în raport cu numarul de actiuni
vândute sau sa se reinvesteasca în întreprindere.
Profitul net = Profitul curent
+ Rezultat exceptional
- Participarea salariatilor
- Impozitul pe profit.
- mii lei -
1996 1997 1998
Profitul curent 1.547.470 4.693.724 7.084.504
Rezultat exceptional 153.463 -939.598 -633.632
Impozitul pe profit 362.864 1.844.678 3.425.674
Profit net 1.338.065 1.910.078 3.025.198
- mii lei -
Repartizarea profitului net 1996 1997 1998
Fond de dezvoltare 572.775 961.183 1.698.585
Dividende 438.270 574.332 813.911
Dividend net /actiune 542,88 711,42 1.008,18
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

17. - mii lei -
1996 1997 1998
Venituri din vânzarea marfurilor 553.502 1.894.255 2.658.913
Cheltuieli cu marfurile vândute 458.678 1.597.728 2.171.793
 Marja comerciala 94.824 296.527 487.120
Venituri din productia vânduta 20.138.651 35.758.186 60.339.958
Venituri din productia stocata 6.043.930 11.720.034 21.113.488
Venituri din productia imobilizata 38.072 10.001 486.454
 Productia exercitiului 26.220.653 47.488.221 81.939.900
Consumuri intermediare 16.587.195 32.235.756 60.792.448
 Valoarea adaugata 9.728.286 15.548.992 21.634.572
Impozite, taxe si varsaminte asimilate 99.807 157.968 230.081
Cheltuieli de personal 7.735.748 9.835.117 12.940.146
 Excedentul brut al exploatarii 1.892.731 5.555.907 8.464.345
Alte venituri din exploatare 1.557.110 2.871.062 3.703.837
Alte cheltuieli din exploatare 1.576.423 2.870.524 4.781.225
Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 64.707 339.100 179.838
 Rezultatul de exploatarii 1.808.711 5.217.345 7.207.119
Venituri financiare 105.124 202.537 240.020
Cheltuieli financiare 366.365 726.158 362.635
 Rezultatul curent 1.547.466 4.694.354 7.084.504
Venituri exceptionale 407.461 595.756 2.706.239
Cheltuieli exceptionale 253.998 1.535.354 3.339.871
 Rezultatul exceptional 153.463 -939.598 -633.632
Impozitul pe profit 362.864 1.844.678 3.425.674
 Rezultatul exercitiului 1.338.065 1.910.078 3.025.198
Pe baza indicatorilor prezentati mai sus se poate calcula un alt indicator foarte important de performanta ce
permite aprecierea rentabilitatii întreprinderii si permite analiza dinamica a echilibrului financiar si
anume: capacitatea de autofinantare.
Capacitatea de autofinantare exprima din punct de vedere financiar ansamblul resurselor proprii degajate de
întreprindere ca excedent al veniturilor sale care corespund unei încasari imediate sau viitoare fata de cheltuielile sale
corespunzând unei plati imediate sau urmatoare.
Pentru determinarea CAF-ului se folosesc doua metode:
1. Metoda deductiva.
Potrivit acestei metode, capacitatea de autofinantare se calculeaza pornind de la EBE, la care se adauga alte
venituri si din care se deduc succesiv cheltuielile platibile ale întreprinderii.
2. Metoda aditionala.
În aplicarea acestei metode se foloseste ca punct de plecare rezultatul net al exercitiului, la care se adauga
cheltuielile privind amortizarile si provizioanele si se scad veniturile din provizioane.
- mii lei -

18. Indicatori 1996 1997 1998
EBE 1.892.731 5.555.907 8.464.345
+ Alte venituri de exploatare +1.557.110 +2.871.062 +3.703.837
- Alte cheltuieli de exploatare -1.641.130 -3.209.624 -4.961.062
+ Venituri financiare +105.124 +202.537 +240.020
- Cheltuieli financiare -366.365 -726.158 -362.635
+ Venituri exceptionale din operatiile de
gestiune
+307.365 +489.924 +2.625.130
- Cheltuieli exceptionale din operatiile de
gestiune
-123.425 -1.243.121 -2.923.402
- Impozit pe profit -362.864 -1.844.678 -3.425.674
= Capacitatea de autofinantare 1.405.772 2.249.178 3.205.036
[1] F. Buhociu, GH. Negoescu, "Analiza economica", Ed. Evrika, Braila, 1999, pag. 63.
[2] F. Buhociu, GH. Negoescu, Op. Cit., pag. 63.
[3] C. Stanescu, A. Isfanescu, A. Baicusi, "Analiza economico-financiara", Ed. Economica,
Bucuresti, 1996, pag. 65.
[4] C. Stanescu, A. Isfanescu, A. Baicusi, Op. Cit., pag. 66.
[5] F. Buhociu, GH. Negoescu, Op. Cit., pag. 66.
[6] C. Stanescu, A. Isfanescu, A. Baicusi, Op. Cit., pag. 68.
[7] Ibidem, pag. 70.