Comunicare versus conflict_in_relaia_paMihaela Popa
Comunicarea ca proces, liant, amprenta a romanului familial;
Conflictul ca modalitate de adaptare si de regasire a sensului vietii;
instrumente utilizate in ambele procese, ca modalitati de dezvoltare si maturizare personala.
Romanian rural population has far fewer chances to get past elementary school. There is a clear and deep divide in terms of education between rural and urban populations.
Un vechi proverb românesc spune: „Cine are carte, are parte”. Un alt proverb, însă, adaugă: „Cine împarte, parte îşi face”. Există vreo legătură mai profundă între aceste două proverbe decît simplul joc de cuvinte? Eu cred că da. Problema este atît de serioasă încît i-am dedicat în cartea mea, „Boierii minţii” un spaţiu considerabil. Una dintre tezele cărţii este că mulţi, deşi nu toţi, intelectuali din România au un comportament de grup închis, în care prestigiul şi anume privilegii, inclusiv de a face parte din casta intelectualilor, în special cei de vîrf, sunt cu grijă drămuite şi apărate.
Teoria a fost primită în mediul românesc cu variate reacţii, de la entuziasm la oprobiu. Intens disputată a fost în special una dintre sugestiile cărţii, anume că intelectualitatea românească–ca instituţie socială–este, din motive sociologice şi istorice, caracterizată de un model de viaţă care pune accentul pe rolul special al acestui grup în societate şi care poate duce, în anume condiţii, la elitism. Deşi elitismul de care vorbeşte cartea „Boierii Minţii” este un fenomen destul de complex, el poate fi descris în două feluri. Pe de o parte el se compune din acţiuni şi atitudini conştiente, subiective, ale unor indivizi şi grupuri specifice. Aceşti actori sociali cred că ideile publice, visurile comune şi tematica discuţiei sociale trebuie să fie inspirate, modelate şi organizate în jurul unor teme înalte: naţiunea, filosofia, „cultura”, Europa, literatura, etc. În acest proces, intelectualii publici selectaţi printrun proces de consacrare în interiorul unor grupuri închise au un rol hotărîtor, acţionînd ca nişte preoţi iniţiaţi ai unui cult „sociointelectual”. Cum şi de ce are loc acest proces, care sunt efectele sale şi alternativele posibile, este explicat în cartea „Boierii Minţii”.
Elitismul mai poate fi descris, însă, şi ca un proces social profund, care afectează viaţa publică românească în mod tăcut. E vorba de modul în care se creează şi se menţine clasa intelectuală în mod nemijlocit. În timp ce ideologia şi ideile elitismului afectează viaţa publică la nivel de vîrf, procesele sociale care îl sprijină subteran se referă la modul în care intelectualii şi urmaşii lor au acces la educaţie şi la o şansă neegală de a înainta în societate, în general. De acest proces m-am ocupat foarte puţin în volum şi aş vrea să îl descriu în cifre în acest articol.
http://www.pagini.com/blog/2009/05/08/elitismul-educatei-romanesti-si-inegalitatea-sanselor-in-educatia-rurala/
Limitările cognitive în filosofia științei și filosofia mințiiNicolae Sfetcu
În filosofia științei și filosofia minții, limitarea cognitivă afirmă că mințile umane sunt incapabile să rezolve constituțional anumite probleme filosofice perene. Owen Flanagan numește această poziție naturalism anti-constructiv sau noul misterianism, iar avocatul principal al ipotezei, Colin McGinn, o numește naturalism transcedental, deoarece recunoaște posibilitatea că soluțiile s-ar putea încadra în modul de abordare a unei ființe inteligente non-umane. Potrivit lui McGinn, astfel de întrebări filosofice includ problema minte-corp, identitatea de sine, fundamentele sensului, voința liberă și cunoașterea, atât a priori cât și empiric.
Comunicare versus conflict_in_relaia_paMihaela Popa
Comunicarea ca proces, liant, amprenta a romanului familial;
Conflictul ca modalitate de adaptare si de regasire a sensului vietii;
instrumente utilizate in ambele procese, ca modalitati de dezvoltare si maturizare personala.
Romanian rural population has far fewer chances to get past elementary school. There is a clear and deep divide in terms of education between rural and urban populations.
Un vechi proverb românesc spune: „Cine are carte, are parte”. Un alt proverb, însă, adaugă: „Cine împarte, parte îşi face”. Există vreo legătură mai profundă între aceste două proverbe decît simplul joc de cuvinte? Eu cred că da. Problema este atît de serioasă încît i-am dedicat în cartea mea, „Boierii minţii” un spaţiu considerabil. Una dintre tezele cărţii este că mulţi, deşi nu toţi, intelectuali din România au un comportament de grup închis, în care prestigiul şi anume privilegii, inclusiv de a face parte din casta intelectualilor, în special cei de vîrf, sunt cu grijă drămuite şi apărate.
Teoria a fost primită în mediul românesc cu variate reacţii, de la entuziasm la oprobiu. Intens disputată a fost în special una dintre sugestiile cărţii, anume că intelectualitatea românească–ca instituţie socială–este, din motive sociologice şi istorice, caracterizată de un model de viaţă care pune accentul pe rolul special al acestui grup în societate şi care poate duce, în anume condiţii, la elitism. Deşi elitismul de care vorbeşte cartea „Boierii Minţii” este un fenomen destul de complex, el poate fi descris în două feluri. Pe de o parte el se compune din acţiuni şi atitudini conştiente, subiective, ale unor indivizi şi grupuri specifice. Aceşti actori sociali cred că ideile publice, visurile comune şi tematica discuţiei sociale trebuie să fie inspirate, modelate şi organizate în jurul unor teme înalte: naţiunea, filosofia, „cultura”, Europa, literatura, etc. În acest proces, intelectualii publici selectaţi printrun proces de consacrare în interiorul unor grupuri închise au un rol hotărîtor, acţionînd ca nişte preoţi iniţiaţi ai unui cult „sociointelectual”. Cum şi de ce are loc acest proces, care sunt efectele sale şi alternativele posibile, este explicat în cartea „Boierii Minţii”.
Elitismul mai poate fi descris, însă, şi ca un proces social profund, care afectează viaţa publică românească în mod tăcut. E vorba de modul în care se creează şi se menţine clasa intelectuală în mod nemijlocit. În timp ce ideologia şi ideile elitismului afectează viaţa publică la nivel de vîrf, procesele sociale care îl sprijină subteran se referă la modul în care intelectualii şi urmaşii lor au acces la educaţie şi la o şansă neegală de a înainta în societate, în general. De acest proces m-am ocupat foarte puţin în volum şi aş vrea să îl descriu în cifre în acest articol.
http://www.pagini.com/blog/2009/05/08/elitismul-educatei-romanesti-si-inegalitatea-sanselor-in-educatia-rurala/
Limitările cognitive în filosofia științei și filosofia mințiiNicolae Sfetcu
În filosofia științei și filosofia minții, limitarea cognitivă afirmă că mințile umane sunt incapabile să rezolve constituțional anumite probleme filosofice perene. Owen Flanagan numește această poziție naturalism anti-constructiv sau noul misterianism, iar avocatul principal al ipotezei, Colin McGinn, o numește naturalism transcedental, deoarece recunoaște posibilitatea că soluțiile s-ar putea încadra în modul de abordare a unei ființe inteligente non-umane. Potrivit lui McGinn, astfel de întrebări filosofice includ problema minte-corp, identitatea de sine, fundamentele sensului, voința liberă și cunoașterea, atât a priori cât și empiric.
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIAFlorinaTrofin
olaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice din Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
2. Cap.19 – Renașterea discursului,
Interconectarea cunoștințelor
!!! Tot ceea ce trebuie să fie automatizat așa
va ajunge în cele din urmă, fie că acceptăm
sau nu!
https://jamboard.google.com/d/1H_ 9i9IiQlD-a-
ZCrwLKYxvvL4t3kax12DhhrPsbLN-M/edit?usp=sharing
3. Cap.19 – Renașterea discursului,
Interconectarea cunoștințelor
O abilitate esențială: de a învăța să-ți
prezinți ”pe viu” ideile altor oameni
4. ”Oamenii se află aici ca să
fie mai umani decât am fost
vreodată.”p.289
Cum reușim asta?
1. Mai multă gândire strategică la nivel de sistem –
cunoașterea contextuală
2. Mai multă inovație
3. Mai multă creativitate – cunoașterea creativă
4. Mai multă utilizare a volorilor umane – o cunoaștere
mai profundă a propriei noastre condiții umane
5. În viitor vom petrece mai
mult timp învățând unii de
la alții = ÎMPREUNĂ
De ce?
Așa se generează ideile – ceva din ceea ce
spui poate provoca o revelație crucială
6. Exercițiu interactiv
La ce sunt de folos
oamenii?
Curricular
Proiectul
Dirigenție
Avionul de hârtie
01
Noțiuni teoretice
Competențe socio-emoționale
02
03 04
Cuprins
8. Concepte
Inteligență emoțională Inteligență socială
Este definită ca fiind abilitatea folosită de o
persoana pentru a interactiona corect cu
ceilalti. Aceasta include de la abilități de
comunicare și ascultare, pana la atitudine și
comportament.
Inteligența emoțională include capacitatea de a
recunoaște și de a gestiona dispozițiile și
emoțiile în situații din lumea reală. O parte
importantă a educației este despre cum să-i
învățăm pe copii să-și gestioneze emoțiile și
cum să răspundă în mod corespunzător la
emoții.
9. —Daniel Goleman
Modelul Inteligenței Emoționale se bazează pe cinci factori:
Conștientizarea emoțională de sine – modul în care emoțile
noastre pot să-i afecteze pe cei din jur
Autoreglarea – cum reușim să ne adaptăm situațiilor
Motivația – cum depășim obstacolele
Empatia – ”să te pui în papucii celuilalt”
Abilități social – gestionarea relațiilor interpersonale
10. Cum dezvoltăm aceste abilități?
Rezolvare de conflicte
Fie curricular, fie la
consiliere și orientare
pentru medierea
conflictelor
(interpersonale)
Lucrul în echipă
Proiectele la final de
unitate de învățare pentru
evaluare, etc.
Activități extrașcolare
Voluntariat, Trupa de
teatru, Cercurile literare,
Cercurile de dezbateri,
etc.
12. Exemplul
Cerința de lucru
Ați jucat vreodată ”Nu te supăra, frate!” sau
”Piticot”? Pentru a fixa cunoștințele pe proză
scurtă m-am gândit că s-ar putea să le placă
ideea să inventeze un joc pentru ei –
”Descoperă povestea...” cu eroi și aventuri din
”Povestea lui Harap-Alb”, I.Creangă, ”Fântâna
dintre plopi”, M. Sadoveanu și ”Moara cu
noroc”, I.Slavici. Timp de o săptămână (3 ore
au în programă) au recitit opera, au realizat
traseul, probele, întrebările, au desenat,
pictat, lipit, etc.
14. Școala Altfel
Exercițiu de cunoaștere
1.Au realizat avioane din hârtie A4
colorată
2.Au scris trei lucruri despre ei (orice
doreau să împărtășească)
3.Avioanele au fost aruncate în clasă
4.Fiecare elev a luat un alt avion și a
încercat să ghicească despre cine
este vorba
15. Ce mi-am propus?
Să conștientăzăm
importanța dezvoltării
abilităților discutate
Să petrecem timp de
calitate împreună
Să puteți adapta o
metodă prezentată în
clasele dvs
Să vă stârnesc
interesul pentru una
din cele două cărți
sugerate
17. CREDITS: This presentation template was created
by Slidesgo, and includes icons by Flaticon, and
infographics and images by Freepik
Mulțumesc
https://padlet.com/dashboard
https://www.slideshare.net/tatianamelania
https://www.calameo.com/accounts/6282687
https://www.facebook.com/aripi.depoveste