Dezvăluiri despre condițiile spirituale ale vieții în Viața de Apoi date de Tatăl Iubirii și al Adevărului cu ajutorul lui Jacob LORBER. ******************* Tradus din germană în italiană, începând cu a 4-a ediție germană din 1928 de către Clara Battistella – Trieste – 1968/1968. Adunate de Egidio PARONIT și colaboratorii săi: Cercul Privat Spiritual – 154 via San Lorenzo in Selva 34146 – Trieste – Italia Traducerea acestei cărți în limba română s-a făcut în anul 2018 după o versiune franceză.

1. 1
Jacob LORBER
SOARELE SPIRITUAL
sau
"LUMINA NOULUI IERUSALIM"
VOLUMUL 2
Ați primit cartea gratuit, dați-o mai departe gratuit ...

2. 2
Dezvăluiri despre condițiile spirituale ale vieții în Viața de Apoi date de Tatăl Iubirii și al
Adevărului cu ajutorul lui Jacob LORBER.
*******************
Tradus din germană în italiană, începând cu a 4-a ediție germană din 1928 de către Clara
Battistella – Trieste – 1968/1968.
Adunate de Egidio PARONIT și colaboratorii săi: Cercul Privat Spiritual – 154 via San
Lorenzo in Selva 34146 – Trieste – Italia
Traducerea acestei cărți în limba română s-a făcut în anul 2018 după o versiune franceză.
CAPITOLUL 1
(Regiunea Răsăritului ceresc, deja cunoscută. Cerul protestanților. Câteva întrebări despre
Iubire și răspunsul lor.)
-29 Aprilie 1843 de la17h25 la 19h-
-1- Vedeți, aici, în fața noastră, există deja această regiune de dealuri, cu case mici și
grațioase; dar de data aceasta totul este învăluit într-o lumină mai clară, iar motivul este că
iubirea acestor trei pentru Domnul este extrem de mare și puternică.
-2- Priviți cum Însuși Domnul, în simplitatea Sa sublimă, explică celor trei toate minunățiile
celui mai înalt Cer al Amiezei și le spune cine sunt fericiții locuitori ai acestei regiuni și de
unde provin ei.
-3- Dacă astfel de clarificări i-ar fi fost date lui pe Pământ, ele ar fi avut un efect asupra
starețului nostru care ar fi avut toate caracteristicile unui anti-eretic, din moment ce această
regiune cerească magnifică, infinit de întinsă, este locuită aproape exclusiv de protestanți.
-4- Acum, însă, el se găsește într-o lumină total diferită și, la fiecare cuvânt al Domnului, nu
poate lăuda și preamări niciodată atâta Bunătatea Sa Infinită, Iubirea Sa și Milostivirea Sa.
-5- În acest moment am ajuns la râul bine cunoscut de noi și Domnul face o scurtă pauză
pentru a spune starețului și prin aceasta și soției sale și fratelui laic: "Vezi tu, aici este granița
dintre Răsărit și Miază-zi (Amiază).
-6- "Alături de Mine, din acest punct, poți vedea cele două regiuni, dar pe cei care locuiesc
aici nu-i poți vedea încă. Ei pot vedea doar regiunea în care locuiesc cu o mare claritate, dar
regiunea Dimineața, ei nu o pot vedea altfel decât ca un nimb de lumină strălucitoare tinzând
spre roșu, care radiază spre ei dinspre munții înalți foarte îndepărtați.
-7- Acum, că poți vedea cele două regiuni, spune-Mi în care dintre cele două crezi că locuiesc
Eu?" Starețul privește puțin împrejur și văzând pe malul stâng al râului larg un oraș mare,
spune:
-8- "Oh Tată foarte iubit, acolo jos, de-a lungul râului, care cu siguranță este făcut din apă vie,
se găsește, fără îndoială, Ierusalimul tău ceresc, care este clar că el este Orașul Dumnezeului
celui Viu. De aceea nu ar fi prea greșit dacă aș spune că Tu locuiești în acest oraș; pentru că
ceva atât de sfânt și de nedescris de grandios și înălțat, așa cum îmi pare acesta, nu a fost
niciodată imaginat de nici o ființă creată!"
-9- Domnul spune: "Dragul meu fiu, n-ai țintit așa de rău, pentru că în astfel de orașe, care nu
au sfârșit niciodată, de-a lungul acestui râu care se întinde până departe, Eu obișnuiesc să Mă
opresc destul de des în anumite circumstanțe; dar în mod real Eu nu sunt acolo deloc în casa
mea, cu excepția Soarelui pe care îl vezi aici și prin intermediul căruia sunt Acasă la Mine în
toate Cerurile, în același fel! De aceea încearcă încă să ghicești."
-10- Starețul spune: "Atunci Tu, Domn și Tată foarte iubitor, poți fi Acasă la Tine, așa cum
ești vizibil acum, într-unul sau altul dintre aceste mari palate minunate. Dar dat fiind că într-
unul dintre aceste palate, pe care nu-l poți îmbrățișa cu o singură privire, există mai multe
locuințe, Tu ai putea fi Acasă la Tine într-unul dintre cei mai mari, printre nenumăratele care
se văd!"
-11- Domnul spune: "Eu îți spun, dragul Meu fiu, frate și prieten, că și în acest caz nu te-ai
înșelat prea mult, pentru că, în adevăr, și în orașe, am obiceiul să Mă găsesc la marile ocazii în
aceste locuințe enorme cu Prezența Mea Personală, dar niciodată într-un mod durabil, ci

3. 3
numai ca în orașe, temporar; așa că încearcă încă o dată să ghicești."
-12- Starețul zice: „Oh Tată Sfânt și foarte iubitor, acum țâșnește în mine ca o lumină: că Tu
în lume Te-ai apropiat numai cu iubire și confidențial pentru ceea ce era mic și
nesemnificativ, poate Tu ai avea și aici o locuință pe aceste dealuri, de pe care ne zâmbesc
atât de ospitalier căsuțe mici și grațioase.
-13- Dar din moment ce aceste căsuțe mici se aseamănă toate, mi-ar fi dificil să stabilesc care
este cea mai bună într-un număr așa de mare, în timp ce a lua prima care apare, mi s-ar părea
mai degrabă neglijent și nevrednic de Tine."
-14- Domnul spune: "Acum, dragul Meu fiu, *poate* al tău a lovit corect, pentru că vezi tu,
aici poți alege căsuța pe care o dorești și va fi întotdeauna cea mai bună. Dar știi că pe
Pământ, tu m-ai purtat *poate* altă dată? N-ai vrea tu acum să ghicești cum, când și unde?"
-15- Starețul spune: "Oh, Doamne, îmi amintesc de acest *poate* și aștept cu mare nerăbdare
preafericită ca să-mi fie dezvăluită semnificația sa. În ceea ce privește faptul de a fi purtat pe
Pământ Ființa Ta Preasfântă, aceasta nu poate fi înțeleasă decât în sensul că Te purtam în
mâinile mele, sub forma pâinii și vinului.
-16- În acest caz, mi se pare că toate cele trei condiții, și anume: *cum, când și unde*, devin
evidente fără îndoială; altfel nu-mi pot imagina nimic mai semnificativ și mai demn, referitor
la faptul de a Te fi purtat."
-17- Domnul spune: "Dragul meu fiu, frate și prieten, privește acolo către oraș și râu! Aceasta
reprezintă figura pâinii și a vinului; la fel cum nu sunt Acasă la Mine în oraș, în Caracterul
Meu Esențial înnăscut, la fel de puțin sunt în pâinea și în vinul tău.
-18- Tu vezi deci cu cuvintele *Mă porți*, lucrul nu este atât de simplu și nu ai pătruns în
semnificația întrebării, deoarece în modul indicat de tine, tu nu M-ai purtat; așa că va trebui să
consideri *cum, când și unde* pornind de la un alt punct.
-19- Starețul spune: "Oh, Doamne și Tată Sfânt foarte iubitor, dacă m-am înșelat, atunci în
adevăr, eu nu mă pot gândi la altceva decât că Tu erai prezent în Spiritul Tău Sfânt și când
predicam poporului în Numele Tău și când rosteam Cuvântul Tău, cu gura și cu limba mea;
într-adevăr, Cuvântul Tău este cu adevărat cea mai dreaptă locuință a Ta, conform mărturiei
lui Ioan! "
-20- Domnul spune: „Dragul meu copil, privește aceste palate splendide! Ele sunt pline de
puritate, Lumină și Viață, provenind de la Mine! Totuși, de fapt, cum nu sunt în Casa Mea în
aceste palate în Caracterul Meu Originar Esențial, așa că nu M-ai purtat cu gura ta și cu limba
ta. așa că chiar și cu *a purta* al tău, întrebarea nu este atât de simplă.
-21- Deci cum nu M-ai purtat în mâinile tale ca prieten și succesor al primilor Mei ucenici,
nici pe brațele tale ca frate și ca vestitor și proclamator al Cuvântului Meu, tu poți și în acest
caz să te exprimi încă mai clar cu privire la *cum, când și unde*."
-22- Starețul spune: "Oh, Doamne și Tată, Sfânt și prea iubit! Presimt lucruri mari și abia
îndrăznesc să mă pronunț. N-ar fi vorba eventual de momentul în care, copil fiind, te iubeam
atât de adânc, încât de multe ori, din cauza puterii unei astfel de iubiri în inima mea,
izbucneam în lacrimi;
-23- sau când, în grija mea și în secret, simțeam o iubire atât de puternică pentru Tine, încât
adesea, într-un adevărat extaz, mă îmbolnăveam; sau poate, în acele momente când, la
vederea fraților mei sărmani, mă emoționam până la lacrimi și fugeam în ajutorul lor, cât de
mult puteam dar și cu Harul Tău?
-24- Dacă Te-am purtat odinioară, când mă găseam într-unul din aceste momente, eu nu aș ști
totuși, printre toate, care ar putea fi cel în care Tu, Oh Tată Sfânt, Te-ai coborât atât de adânc,
până pe punctul de a Te lăsa purtat de mine!
-25- Domnul zice: Dragul meu fiu, frate și prieten! Uită-te acolo jos la căsuțele Răsăritului; ca
acolo jos, la fel și aici: acolo unde sesizezi, tu sesizezi în locul potrivit; și vezi, aici se găsesc
*cum, când și unde* adunate în UNU.
-26- CUM M-ai purtat? Vezi mereu în iubirea ta pentru Mine! CÂND M-ai purtat? Vezi
mereu în iubirea ta pentru Mine! UNDE M-ai purtat? Vezi, peste tot și mereu în iubirea ta față
de Mine, și anume că Mă purtai în inima ta!
-27- Dar cine Mă poartă în inimă, Mă poartă și în mâinile și pe brațele lui; și că în mâini și în

4. 4
brațe, nu există forță portantă, dacă aceasta nu vine mai întâi din inimă, astfel încât nimeni să
nu Mă poată purta cu brațele și în mâinile sale, dacă mai înainte el nu M-a purtat în inimă.
-28- Deci, cu aceasta, *poate* este descoperit ție, de vreme ce era incert în tine, atât *cum*,
*când* și *unde* tu M-ai purtat.
-29- Dar acum *cum, când și unde* s-au topit în UNU și prietenul, fratele și fiul sunt numai:
*Fiul meu preaiubit și plin de iubire* urmează-Mă pe această înălțime până la locuințele mici;
acolo vom trăi împreună și vom lucra veșnic. Amin!"
CAPITOLUL 2
(Intrarea în Dimineața Veșnică a Iubirii. *Odihna delicioasă*. De îndată ce fiii lui
Dumnezeu devin locuitori ai Dimineții Veșnice, ei sunt în același timp cetățeni ai Sfântului
Oraș al lui Dumnezeu. Condiția excepțională a unui fiu al lui Dumnezeu provenind de pe
Pământ. Un prânz sfânt la masa Copiiilor Tatălui, în Locuința Veșnică a Iubiri.i N.B.: pe
bază de apă și de pâine.)
-2 Mai 1843 de la 16h45 la 18h45-
-1- Uite, Ghidul nostru Suveran se îndreaptă cu cei trei spre vârful rotunjit al înălțimii; care,
după cum s-a arătat deja mai înainte, este colorată de data aceasta cu o slavă mai luminoasă și,
după cum puteți constata, cortegiul foarte vrednic avansează foarte rapid.
-2- Acum, întoarceți-vă puțin privirea spre regiunea noastră Răsăriteană și în special către
dealuri și observați ce masa incalculabilă de spirite angelice preafericite cu haine mai
strălucitoare decât Soarele, fac gesturi de salvare cu mâinile către Domnul, pentru a-i face pe
noii veniți să înțeleagă: Cine este Cel care-i conduce pe cei trei în Locuința Lui?
-3- Psalmi răsună din toate părțile și chemări preafericite de bucurie vin puhoi spre noi; și
toate acestea pentru a arăta, în special noilor veniți, că Domnul este în Locuința Lui!
-4- Voi spuneți și chiar întrebați: toate acestea la o aparență ca și cum Domnul, din iubire
pentru cei trei, a părăsit pentru ceva timp întregul Mare Cer și acum că El se întoarce la el,
toate aceste cete cerești de îngeri preafericiți se bucură în aceasta într-o bucurie extremă, din
cauza marii fericiri de a-L vedea revenind pe Domnul și Tatăl, Sfânt și Iubitor, dintr-o astfel
de călătorie de recoltare.
-5- Și eu vă spun: în anumite ocazii, aceasta are și o semnificație; pentru că atunci când se
întâmplă astfel de eliberări, Domnul se comportă realmente ca și cum ar pleca din Răsărit, iar
în perioada absenței Lui, El nu este vizibil în Prezența Sa Personală, în niciun loc, în toată
Împărăția cerească a Răsăritului, cu excepția Soarelui de Grație vizibil permanent.
-6- Această stare în care în timpul unei astfel de absențe spiritele preafericite nu-L văd pe
Domnul se numește *odihnă delicioasă*, pentru că în această stare toți preafericiții se
pregătesc pentru o mai mare beatitudine și marea dorință cu care Îl așteaptă pe Domnul este
tocmai aceea de a le pregăti.
-7- Acesta este motivul pentru care acum vedem regiunea Dimineții nemărginit de întinsă, ca
trezită la Viață înaintea ochilor noștri, pentru că din toate spațiile infinite ale acestui Cer vin
puhoi spiritele angelice pentru a-L primi pe Tatăl la sosirea sa, cu inima arzând de iubire.
-8- Dar acum să ne întoarcem privirea către compania noastră mică, plină de uimire. Starețul
se întoarce către Domnul spunând: Oh Tu, Tată infinit de Sfânt și Iubitor, pentru iubirea de
Voința Ta Sfântă, ce este aceasta? Este vorba într-adevăr de spirite înalte preafericite sau doar
de o apariție?
-9- Cu adevărat, deoarece pe Pământ răutatea este atât de extraordinar de mare, este aproape
de necrezut că Cerurile Tale cele mai înalte pot fi atât de populate.
-10- De la oameni evlavioși, inspirați de Spiritul pur, am aflat că numai puțini ajung la acest
Cer foarte înalt; ceva mai mulți în cele două Ceruri inferioare; mulți în locul numit de
purificare și un număr extraordinar în Iad.
-11- Deoarece Pământul este locuit de genul uman de puțin mai mult de șase mii de ani,
prezența aici a unui număr atât de incalculabil de spirite vizibile este de neînțeles.
-12- Într-adevăr, chiar și numai pentru o privire superficială rezultă că puși unul lângă altul,
într-un milion de ani, înlocuindu-i de la an la an, ei ar umple Pământul atât de mult, că dacă

5. 5
printre ei ar cădea un măr, cu siguranță el nu ar ajunge la pământ.
-13- Oh, Doamne și Tată, foarte Bun și foarte Iubitor, este pentru mine un spectacol de
neînțeles, până la a mi se face frică! Ar trebui să ai aici în Cerul Tău cel mai înalt procreări
perfecte, altfel chiar nu înțeleg nimic."
-14- Domnul spune: "Desigur, dragul Meu fiu, în Casa Mea vei da peste multe alte apariții de
acest fel, care îți vor părea încă și mai greu de înțeles decât aceasta de aici; totuși acestea nu
sunt apariții, ci doar cel mai complet și cel mai pur adevăr.
-15- Aici, în general, nu există nici o iluzie optică sau joc de oglinzi, ci mai degrabă tot ceea
ce vezi aici este perfect solid și adevărat într-un mod sesizabil; căci în Împărăția Iubirii totul
este complet lipsit de înșelăciune și în sine însuși strâns unificat cât mai mult posibil.
-16- Aceste spirite sunt prin urmare ființe tot la fel de adevărate ca și tine; și toți sunt, fără
excepție, foarte dragii Mei fii. Dacă tu vrei să măsori toți acești copii numai pe baza
Pământului, este sigur că calculul tău nu-ți va reuși, deoarece copiii Mei de pe Pământ nu sunt
mulți aici; iar cei care se găsesc acolo sunt exclusiv locuitori ai Orașului Meu Sfânt.
-17- Dar dacă într-o noapte senină ai observa cerul înstelat ai constata numărul infinit de
constelații. Crezi că stelele nu sunt decât puncte luminoase și nimic altceva?
-18- Vezi, acestea sunt și lumi nenumărate pe care trăiesc oameni ca tine; și peste tot ei Mă
recunosc ca Domn al Cerului și al Lumii lor.
-19- Totuși copiii Pământului Îmi sunt mult mai aproape, pentru că acolo cu Prezența Mea
Personală în carne și oase, Eu i-am făcut primii Mei fii și de aceea ei, sunt aici alături de
Mine, cei care judecă cele douăsprezece seminții ale lui Israel, care în acest înalt, vast ceresc
și cu foarte profundă semnificație spirituală, vrea să spună și că:
-20- Acestora, adevărații Mei fii, le este dat de Mine să domine, să scruteze și să judece cu
Mine Infinitul și creațiile infinite pe care el le conține; iar copiii celorlalte constelații stau la
slujba lor așa cum diferiele membre ale unui trup sunt întotdeauna gata să servească voința în
Spirit.
-21- De aceea aceste spirite formează cu unul dintre fii Mei, ca un *om* în proporții mari,
conform cu activitatea iubirii, prevăzut cu toate membrele necesare cu scopul de a fixa voința
sa.
-22- Deci, un fiu al Pământului provenind de la Mine este o voință completă și perfectă a
nenumărate alte spirite provenind din constelații care, în ele însele, au fiecare o voință proprie
și pot face ceea ce vor, după bunul lor plac binecuvântat.
-23- Totuși, în cazurile în care se dovedește necesară o activitate de iubire, voința copiiilor
Mei principali se face simțită în ei și ei intervin cu miliardele ca și cum ar fi un singur om în
care spiritul volitiv operant este acela al unuia dintre copiii Mei!
-24- Acum voi nu puteți înțelege cât de imperfecte sunt aceste lucruri; dar pentru moment tu
nu ar trebui să acorzi importanță acestui lucru, deoarece în Orașul Etern unde locuiesc Eu
există multe școli superioare în care vei putea învăța multe lucruri noi.
-25- Deocamdată mulțumește-te cu acest răspuns al Iubirii Mele la întrebarea ta și vino cu
Mine, împreună cu soția ta și cu fratele tău, în Locuința Mea în fața căreia tocmai am sosit
acum.
-26- Aici tu vei mânca la masa Mea, pentru prima dată în Împărăția Mea și vei gusta Pâinea
veșnică adevărată și Apa cea mai vie; intră așadar cu Mine!
-27- Și iată că toți intră acolo, iar starețul deschide ochii larg, zărind în colibă atâta simplitate
aurită, precum și atâtea unelte agricole, ustensile de uz casnic foarte obișnuite; și Domnul îl
întreabă:
-28- "Fiul meu foarte iubit, cum îți place, în ansamblu, Locuința Mea?" Starețul răspunde:
"Oh Doamne și Tată Preasfânt, totul îmi place aici extrem de mult, pentru că totul are un
aspect ca și cum ne-am găsi pe Pământ, într-o colibă pașnică de țărani, foarte curată și bine
ordonată.
-29- Totuși ceea ce mă surprinde enorm este cum Tu, Oh excelent și Preasfânt Tată, care ai
toate minunățiile imaginabile ale tuturor Cerurilor și ale tuturor Lumilor, Tu poți să Te
mulțumești cu un locuință atât de simplă!
-30- Cu adevărat, aceasta te face inexprimabil cu atât mai demn de iubire pe care spiritul cel

6. 6
mai perfect nu și-l poate imagina, nici măcar în cea mai mică parte.
-31- Domnul spune: "Vezi tu, iubitul meu fiu, în cazul meu se poate spune și în mod corect:
*Sapienti pauca suddiciunt*." Din cauza iubirii sale mari starețul se înclină până la Pământ și,
în toată emoția inimii sale, spune:
-32-"Oh Tu, Tată Sfânt, Preabun și Preaiubitor, nu *înțelept* ci mai degrabă cel mai Mare și
Veșnic Preaînțelept! Înțeleptului îi este suficient puțin și apoi asta nu este puțin, ci infinit de
mult. Și toate acestea nu sunt cu siguranță puțin, ci și: *quam maxime immensa multa?*
-33- Într-adevăr, toate aceste câteva lucruri mici, simple în sine, cu siguranță au o semnificație
extraordinară și minunată, din care eu, pentru eternitate, n-aș putea înțelege decât cea mai
mică parte!"
-34- Domnul zice: „Dragul Meu fiu, stai din nou în picioare și îndată după masă, om vedea cât
din această mică parte vei fi în măsură să înțelegi.
-35- Totuși, nu acorda o mare importanță mîncării, pentru că aici vei vedea că se poate aplica
adevărata semnificație a dictonului german: *Se lucrează repede pentru a peria părul scurt*,
deoarece nu vorbește măcar despre așa-numitele mese cerești ridicate; dar aici se hrănește
simplu și se trăiește, ca să zic așa, cu pâine și apă.
-36- Totuși, în ciuda acestei hrane simple, vei observa imediat că ai Mei copii au un aspect
bun. Așează-te la masă, dat fiind că sunt deja pregătite atât pâinea cât și apa și mănâncă și bea
după cum Mă vei vedea mâncând și bând pe Mine."
CAPITOLUL 3
(Pâinea cerească și aroma ei bună. Apa vie. Pe corpurile Universului, Domnul este puțin
"zgârcit" cu cei care Îl iubesc și Îl recunosc cu adevărat, dar în Cer El este cu atât mai
mult generos. Fericirea, care este mereu în creștere, cere activitate. Un câmp de acțiune
atât de grandios până la punctul de a fi uimit.)
-3 Mai 1843 17h45 à 19h-
-1- Și acum Grupul nostru Înalt începe să mănânce, iar starețul, precum și ceilalți, sunt teribil
de uimiți de aroma delicioasă a pâinii, precum și de cea a apei vii și starețul spune, cu cel mai
mare sentiment de evlavie:
-2- "Oh Doamne și Tată Preaiubitor, se pare că această pâine a fost făcută cu cele mai
gustoase și mai hrănitoare alimente ale întregului Pământ, iar apa pare a fi un extras din toate
cele mai bune vinuri, cu condiția ca o astfel de comparație să poată fi făcută aici."
-3- Domnul spune: "Desigur dragul Meu fiu iubit, tu n-ai judecat rău aroma acestei mese
simple, căci, vezi tu, cum din Iubirea pură în Mine cresc toate fructele bune, atât pe Pământ
cât și pe alte Lumi și trăgându-și din aceasta aroma lor, parfumul lor, aptitudinea lor de
nutriție și eficiența lor, la fel și această pâine, ca primul concept fundamental a tot ceea ce se
produce pe toate corpurile Universului, îl conține în ea, ca prima cauză, utilizabilă și
delicioasă calitativ.
-4- Într-adevăr, din această pâine derivă orice altă pâine, fiindcă este o adevărată pâine vie,
care este asemănătoare Iubirii Mele și se oferă aici tuturor copiiilor Mei ca hrană veșnică vie.
-5- Și tot așa, apa este, ca pâinea, baza tuturor lucrurilor, căci ea este Lumina Iubirii; și cu
aceasta toți copiii Mei participă în compania Mea la bucuria Înțelepciunii Mele pentru
Veșnicie.
-6- Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă că toți copiii Mei care sunt aici lângă Mine, se află în
profunzimea Înțelepciunii Mele și, prin urmare, în toată Puterea Mea și Forța Mea!
-7- Vezi tu, aceasta este adevărata Apă Vie, cea din care, pe Pământ, i-am spus femeii la
fântâna lui Iacov, că oricine bea această Apă nu va mai fi însetat pentru totdeauna!"
-8- Starețul spune: „Oh Doamne, Tată Preaiubitor și Preasfânt, acum văd eu aceasta în mod
clar, pentru că într-adevăr, după ce am băut cu atâta plăcere din această Apă, încep să văd în
adâncuri incomensurabile ale Omnipotenței Tale și Înțelepciunea Tale, astfel încât mă simt
invadat de un fior extrem de beatifiant.
-9- Doar că mi-ar plăcea să știu încă un lucru: nu voi mai primi mai mult în viitor din această
Apă să beau și puțin din această Pâine bună să mănânc?"

7. 7
-10- Domnul spune: „Oh, fiul Meu iubit, nu-ți face griji pentru aceasta, pentru că acest
aliment și această băutură nu încetează niciodată, în vecii vecilor; și tu le vei avea întotdeauna
din abundență și nu ți se va oferi niciodată ocazia de a te plânge de absența lor.
-11- Într-adevăr, aici în Împărăția Mea, există un număr mare de izvoare, fluvii și mări, veșnic
inepuizabile; de aceea nu este deloc cazul să vă temeți că cineva dintre voi nu ar avea de-
ajuns.
-12- Dar vezi tu, pe corpurile materiale ale Universului, sunt oarecum econom și Îmi țin
discipolii Mei autentici și credincioși în restricție cât mai mult posibil; căci, dat fiind că omul
pe Pământ trebuie să studieze pentru a învăța să cunoască căile Vieții pentru a-și face cu
adevărat drumul său care conduce la Viața Veșnică, vezi tu, cu stomacul plin el nu ar putea
face acest lucru.
13- Într-adevăr, în această privință, voi aveți și o veche zicală: *Plenus Venter non studet
libenter!* (burta plină nu studiază cu plăcere) Vezi tu, tocmai din aceste motive foarte
înțelepte, sunt Eu destul de zgârcit pe corpurile Universului, dar, în compensație, Eu sunt apoi
aici Generozitatea Infinită însăși și totul trebuie să fie la dispoziție cu cea mai mare abundență
și abundența cea mai completă.
-14- Pe corpurile Universului, Eu nu văd cu ochi buni pe cineva care spune: această piatră este
a mea. Aici, în schimb, Eu vreau să vă dau în întregime sisteme solare, deoarece am asemenea
comori în cantități nesfârșite.
-15- Tot Infinitul este plin de cele mai mari și minunate lucrări ale Iubirii Mele, ale
Înțelepciunii Mele și ale Omnipotenței Mele. De ce atunci ar trebui să fiu zgârcit aici? Dacă
pe Pământ, un teren de o mie de klafteri costă o mie de taleri, aici Eu dau pentru un taler o
mie de sori cu toate planetele lor. Cred că un astfel de schimb are importanța sa!
-16- De aceea, nu-ți face griji deloc să știi dacă vei avea întotdeauna ceva de mâncat și de
băut; dat fiind că, cu atât de multe bucăți de pământ disponibile, nu va costa prea multă
oboseală pentru a-ți procura o bucată cinstită de pâine."
-17- Starețul spune: „Oh Tu preaiubitul meu Iisus, pentru această promisiune din partea Ta, eu
sunt încă prea sfios și prost. Dar aici, în această casă mică, mă simt atât de extrem de
mulțumit și nespus de fericit că nu doresc într-adevăr nimic mai mult, motiv pentru care las
toate aceste bunuri infinite pe care Tu le promiți, altcuiva mai vrednic decât mine.
-18- Dacă am certitudinea că Tu ești aici mereu acasă, nu-mi mai trebuie nimic altceva pentru
toată veșnicia, decât conștiința Vieții Veșnice în Prezența Ta și minunata contemplare
preafericită a operelor Omnipotenței Tale și apoi această mică soție pe care Tu mi-ai dat-o și
acest frate, care resimte toate acestea la unison cu mine; și numai câteodată, o mică bucată de
Pâine și o gură din această Apă, pentru că atunci sunt deja din fericire înzestrat pentru toată
Eternitatea! "
-19- Domnul spune: "Oh da, dragul Meu fiu, aceasta Eu o văd foarte bine, dar uite, senzația ta
preafericită este doar prima idee a beatitudinii adevărate.
-20- Dacă tu ar trebui să guști toate aceste lucruri numai în liniște și în inactivitate, în ciuda
frumuseții lor, cu timpul, te-ai fi săturat excesiv și multe dintre lucrurile care-ți plac azi nu te-
ar mai bucura.
-21- De aceea, deja din Eternitate, Eu am dispus dinainte că, pentru a se bucura de o fericire
tot mai mare, fiecare dintre copiii Mei să aibă în mod continuu o activitate potrivită și să
dispună de un câmp de acțiune corespunzător. De aceea nu mai este cazul să vorbim despre o
ședere constantă într-o astfel de locuință.
-22- Vom lăsa pentru un anumit timp chiar și această cabană și ne vom întoarce în Orașul
Meu. Acolo vei cunoaște care este proprietatea ta și totodată adevărata ta destinație eternă. Să
ne ridicăm și să ne continuăm călătoria.
-23- Cetele de spirite pe care le-ai văzut cu puțin timp în urmă, în așteptare, nu reprezintă
deloc totalitatea locuitorilor acestui cer veșnic și foarte înalt – Cerul Răsăritului; dar aceste
cete aparțin mai degrabă doar viitorului tău câmp de activitate.
-24- Totuși nu aici, ci în Orașul Meu și în locuința ta vei afla fiecare alt detaliu." Vedeți,
starețul riscă aproape să cadă la sol la această decizie a Domnului care îmbrățișează Infinitul;
dar Domnul îl mângâie și apoi face semn tuturor celor trei să-L urmeze. Așa că să urmăm și

8. 8
noi această Înaltă Companie!
CAPITOLUL 4
(O revistă cerească în care este prezentă o pereche de spirite din fiecare lume stelară.
Diferența dintre înțelegerea naturală și cea spirituală. Exemplu de diferite uniri în cele
două tabere. Adevărata natură a omului de pe Pământ; ce este el.)
-4 Mai 1843 16h45 à 18h30-
-1- Acum, nenumăratele cete de spirite prefericite avansează de-a lungul aceluiași drum și
formează, ca să spunem așa, un gard viu care, așa cum puteți vedea cu ușurință în spiritul
vostru, se prelungește într-o linie dreaptă al cărui capăt nu se poate zări.
-2- Observați varietatea figurilor, toate frumoase ceresc, care, pe ambele părți, pe măsură ce
trecem, se arată din față și cu această ocazie puteți vedea locuitori din toate constelațiile.
-3- Numai că voi nu trebuie să gândiți că în aceste rânduri infinite există aici mai mulți de pe
fiecare planetă, ci, pentru fiecare corp al Universului există doi, un bărbat și o femeie.
-4- Căci dacă ar trebui să fie mai mulți, ar fi imposibil pentru vederea voastră să-i îmbrțișați
dintr-o privire. În acest moment, voi întrebați:
-5- Din moment ce știm că pe anumite planete mari și mai ales pe Soare există oameni
giganți, trebuie să ne uimească faptul că aici, totuși, aceste spirite preafericite sunt toate de
statură obișnuită numai cu mici diferențe pe care le întâlnim și pe Pământ.
-6- Dar eu vă spun: Aici, unde locuiește Domnul, nu este nici o diferență; totuși, cazul este
diferit în alte zone ale Cerului, acolo unde Domnul este prezent doar în Soarele Său de Grație.
-7- Domenii asemănătoare se găsesc înainte de orice în primul Cer, unde locuiește exclusiv
înțelepciunea și, prin ea, respectul afectuos față de Domnul.
-8- Și apoi, în Cerul de Miază-zi, sau al doilea Cer, alcătuit din cei care, din adevărul
Credinței, au trecut la iubirea față de aproapele și de la aceasta, la iubirea pentru Domnul.
-9- Fiecare dintre aceste două ceruri sunt în ele și prin ele însele infinite și cuprind toate
nenumăratele miriade de spirite care, la timpul lor, pe corpurile respective ale Universului, au
trăit cu dreptate; și, în afară de aceasta, cele două Ceruri sunt astfel distribuite.
-10- În formă corespunzătoare, spiritele planetare au locuințele lor libere și preafericite,
tocmai în această locație a Cerului unde, din punct de vedere natural, se găsește corpul
terestru unde ei și-au petrecut viața fizică. Totuși, trebuie să vă reprezentați acest Cer astfel
încât spațiul său infinit extins cuprinde în sine toți Sorii și toate planetele, ca fiecare punct
particular al spațiului.
-11- Vă întrebați cum este posibil acest lucru, deoarece există în primul rând trei Ceruri
separate, în timp ce planetele nu sunt și că, în afară de aceasta, planetele sunt deasupra sau
dedesubt Soarelui, și anume în jur, astfel încât ele nu se pot potrivi deloc din punct de vedere
al planimetriei cu o suprafață plană. În consecință, cum putem înțelege aceasta?
-12- Eu vă spun: Desigur că, din punct de vedere natural, nu ar fi deloc ușor; în schimb în
corespondența spirituală, lucrul este foarte realizabil, în modul cel mai evident și mai clar;
-13- În ciuda acesteia, o imagine naturală vă poate lumina mai mult acest fapt; de aceea vrem
să încercăm să găsim una potrivită scopului nostru; ascultați deci!
-14- Luați, de exemplu, Pământul vostru, astfel încât terenul solid și suprafața lui locuită
formează primul Cer; regiunea aerului, adică cea a norilor, formează al doilea Cer, iar vasta
regiune eterică de deasupra norilor – al treilea Cer cel mai înalt.
-15- Aceste trei Ceruri, deși sunt unul în altul, sunt totuși bine separate unul de altul, astfel
încât din Cerul cel mai de jos nimeni nu poate trece în cel de-al doilea și cu atât mai puțin încă
în al treilea, în timp ce în cazul invers nu este posibil altceva.
-16- Pe fiecare corp al Universului sau terestru, un număr infinit de ființe stau în aceste trei
zone. Pe sol, cele grosiere și materiale; în regiunea norilor, cele mai spirituale și mai ușoare;
în a treia regiune, cele complet eterice și invizibile; și totuși aceste trei feluri de ființe, pe
fiecare terestru, se țin în corespondență reciprocă continuă.
-17- Cu asta am avea o mică parte din imagine; dar știți că fiecare corp terestru care se mișcă
liber este iluminat de nenumărate raze ale altor corpuri îndepărtate ale Universului. În acest

9. 9
fel, vedeți voi, el primește în cele trei regiuni ale sale, sau în aceste trei plane, părți provenind
din întregul Univers.
-18- Prin intermediul acestei influențe reciproce, care este în continuă comunicare cu întregul
Univers, toată influența corpului terestru se pune apoi în corelație continuă cu cele trei regiuni
ale sale, în corespondență cu natura lor diversă; așa încât partea eterică rămâne în eter, cea
atmosferică – în atmosferă, iar cea telurică trece pe corpul terestru însuși.
-19- După care, influențele tuturor Sorilor și ale tuturor planetelor sunt întotdeauna în
corespondență reciprocă unul față de altul, astfel încât etericul celorlalte planete se unește
numai cu etericul planetei voastre, atmosfericul cu atmosfericul și teluricul cu teluricul.
-20- Întrucât de-acum am expus astfel de corelații într-un mod evident, putem trece la cea de-
a treia considerație a imaginii noastre, adică cea spiritual corespunzătoare.
-21 - Ceea ce este perfect asemănător în corespondență, apare în legătura spirituală, ca un plan
absolut egal pretutindeni; în consecință, tot naturalul sau teluricul asemănător al tuturor
corpurilor din Univers, apar spiritual ca un plan care se întinde la infinit; la fel se întâmplă cu
atmosfericul, precum și cu etericul.
-22- Dar corespondențele, în lumea spirituală, sunt constituite numai de viața inimii oamenilor
pe corpurile terestre sau mondiale. Voi spuneți că teluricul, în varietatea sa infinită,
corespunde multor constelații naturale, și așa și este.
-23- Viața naturală a inimii unui om are și corespondența sa cu viața inimii oamenilor din
toate constelațiile, considerată din punct de vedere natural.
-24- Cazul este același cu partea spirituală care are ca fundament Înțelepciunea și cea care are
ca bază Iubirea. Dar acum, fiți atenți!
-25- Omul, pe corpul vostru terestru este, în constituția sa, ca să spunem așa *centrul* tuturor
oamenilor celorlalte corpuri terestre și aceasta pentru că Domnul a devenit un Om după trup,
pe Pământul însuși.
-26- Primul Cer, care este numit spiritual după natură, cuprinde ființe preafericite ale corpului
vostru terestru; și fiecare dintre aceste ființe preafericite formează centrul unui plan spiritual
asemănător, în care toate spiritele provenind din alte constelații stau împreună cu el în același
raport de linii care pleacă spre exterior pornind dintr-un centru, sau altfel: care, plecând de la
o circumferință foarte mare, curg din nou, toate împreună spre punctul central.
-27- Totuși un astfel de plan după natură nu este și nici nu poate fi extensiv neîntrerupt, ci mai
degrabă, așa cum se prezintă, ar apărea întotdeauna izolat. De aceea Cerul după natură, voi îl
percepeți întotdeauna ca subdivizat într-un număr infinit de cercuri particulare.
-28- Cel de-al doilea Cer, pe care îl cunoaștem drept Miază-zi, este deja mult mai concret;
totuși el are în întinderea sa infinită, anumite spații intermediare reprezentate de mări infinit
de vaste, dincolo de care spiritele ce aparțin acestui Cer pot ajunge doar cu ajutorul unui ghid
spiritual.
-29- Dar observați acum cea de-a treia secțiune, cea eterică, în care plutesc, în sens natural,
toate corpurile nenumărate ale Universului. Aceasta este peste tot perfect concretă și, prin
urmare, chiar și cel mai înalt Cer al Iubirii este, în forma corespunzătoare, aranjat astfel încât
înconjoară, susține și îndrumă toate celelalte Ceruri.
-30- Acum nu va fi atât de greu de înțeles că, cu acest Cer înalt, tot restul la sfârșit trebuie să
se netezească ca fiind concret, deoarece prin acest Cer însuși totul este pătruns cu eficacitate.
-31- Iată de ce spiritele preafericite ale Pământului au în acest Cer un astfel de câmp de
acțiune nelimitat, conferit de Iubirea Domnului. Ei pot să dispună de acesta peste tot, după
placul lor, pentru că pentru ei calea este plană; și nu există în nici un loc un suiș și un coborâș,
așa cum, în mod corespunzător, voi nu puteți presupune că o ființă eterică ușoară, asupra
căreia nici un corp terestru nu mai poate exercita forța sa de atracție, se poate mișca mai ușor
sau mai greoi, în marea luminoasă eterică, printr-un suiș sau printr-un coborâș, pentru că nu
există nici o îndoială că se va deplasa în orice direcție, cu aceeași ușurință de gândire, la care
chiar aici pe Pământ, suișul și coborâșul, sunt cu siguranță perfect egale.
-32- Dar aceasta, în corespondența spirituală este numită *plan* și se prezintă la vedere ca o
întindere infinită, în care stau și spiritele tuturor Lumilor, în mod necesar cu corpurile lor din
Univers corespunzătoare. Mai mult decât atât, astfel de spirite trebuie, prin necesitatea

10. 10
funcției, să rămână în legătură cu noi, spirite centrale, făcute astfel de Domnul.
-33- Fie pentru moment un răspuns suficient la întrebarea voastră; totuși, cu ocazia următoarei
noastre considerații, când Domnul va instala grupul Său mic în destinația Sa veșnică, veți
putea auzi din Gura Lui multe lucruri care vă vor face să vedeți tot ce vi s-a spus acum într-o
lumină eficientă mult mai clară.
-34- Este dificil de a relaționa, într-un mod evident și ușor de înțeles, situațiile spirituale,
folosind prin forța lucrurilor, limbajul natural; cu toate acestea, Marea Iubire și Înțelepciunea
Domnului pot face minuni peste tot; motiv pentru care și în acest caz, cea mai bună parte o
veți primi numai din Gura Domnului.
-35- Dar acum ne apropiem de Orașul Sfânt; așa că să ne concentrăm atenția asupra acestei
laturi.
CAPITOLUL 5
(Altă intrare solemnă în Orașul Sfânt, însoțită de data aceasta de cântece. Muzica
Cuvântului în Esența Sa. Esența Iubirii și a beatitudinii Vieții Veșnice. Exemple. Iubirea
de aproapele prin Iubirea de Dumnezeu. Iubirea pentru Dumnezeu prin aproapele. Marele
oratoriu ceresc; cum și când. Cine sunt primii care au venit în întâmpinarea noastră?)
-5 Mai 1842 de la 16h45 la 18h45-
-1- După cum vedeți, de data aceasta și mulțimi încă mai mari vin în întâmpinarea noastră, în
cea mai mare splendoare; și dacă vreți și să vă deschideți urechile, veți percepe și cântece
corale solemne, în care se poate considera și chiar se poate spune că cuvântul în sine este cea
mai perfectă muzică a tuturor muzicilor.
-2- Desigur, vă întrebați cum este posibil aceasta, dar Eu vă spun: Nu este nimic mai ușor și
mai spiritual decât tocmai muzica cuvântului. Și de ce?
-3- Dacă luați cuvântul vostru articulat, care în el și prin el este doar învelișul exterior al
cuvântului adevărat, care se află în adâncul cuvântului exterior, este firesc ca acesta să nu
meargă prea bine pentru producția muzicală a cuvântului; dar dacă vă întoarceți la adevărata
esență a cuvântului, veți găsi că lucrul este complet în ordinea sa naturală.
-4- Care este baza, sau chiar mai bine, temelia cuvântului? În primul rând și ca pentru toate și
în orice, este Iubirea. Dar cum se exprimă Iubirea în interior?
-5- Iubirea se exprimă mereu cu un impuls lacom, ceea ce înseamnă că Ea vrea să atragă totul
la Ea! Acest impuls privește din toate părțile și ceea ce ochiul său întâlnește, el îl sesizează
așa cum este și se străduiește să atragă obiectul văzut tot mai aproape și, în sfârșit, să-l
reunească cu el.
-6- Acest impuls voi îl numiți dorință. Ce se găsește cu adevărat și efectiv în această dorință?
Nimic altceva decât impulsul de a se umple tot mai mult cu ceea ce se potrivește exact cu o
armonie perfectă a acestei dorințe.
-7- Cu aceasta putem spune că această dorință este și o sensibilitate constantă vie, în urma
căreia dorința observă tocmai necesitatea în sine de a se umple din ce în ce mai mult.
-8- Acum, fiți atenți! Iubirea pentru Domnul, de la care derivă cea pentru aproapele, simte în
consecință nevoia Domnului și de tot ce este al Domnului;
-9- Iubirea rea dimpotrivă, este opusul în toate. Dacă, dimpotrivă, iubirea este bună și nobilă,
ea simte întotdeauna plenitudinea în creștere a ceea ce este singura sa necesitate; atunci ea
încearcă în sine o astfel de satisfacție, care în sine este tocmai acel sentiment delicios
conștient că, prin activitatea vitală produsă de aceasta, ea face evidentă Lumina Iubirii.
-10- În această Lumină, totul este primit în Ea ca într-un mod plastic și se transformă în forme
armonice foarte înălțate. Din conștiința satisfacției și din contemplarea formelor vii în sine,
decurge acest sentiment delicios pe care voi îl cunoașteți ca fiind conceptul *Beatitudinii
Vieții Veșnice*.
-11- Acum, fiți din nou atenți! Odată ce Iubirea vie a fost astfel saturată și a trecut în Lumina
Sa, Ea găsește o a doua necesitate, și anume cea a comunicării; iar această comunicare se
identifică cu iubirea de aproapele sau iubirea frățească care, totuși, nu poate fi pe deplin
prezentă până când omul în iubirea sa pentru Domnul n-a primit cu adevărat de la Domnul

11. 11
saturația corectă.
-12- De aceea, adevărata ordine a iubirii de aproapele este doar aceea de a iubi pe fratele prin
Domnul. Dacă, dimpotrivă, cineva îl iubește pe Domnul prin frații săi, este o ordine inversă,
care diferă enorm de prima ordine în conexiunea armonică necesară. Și de ce?
-13- Deoarece, bineînțeles, este mai firesc să căutăm totul în Cel în Care se află Totul, decât
să-l căutăm în cel care este mult mai departe de Ființa Întreagă, cu adevărat Întreagă cea mai
perfectă. Sau, ca să mă exprim mult mai clar:
-14- Cu siguranță este mai înțelept și mai profitabil și în același timp este în Ordine de a căuta
în Dumnezeu pe toți frații, ca ființe limitate și finite, mai degrabă decât a căuta la aceia pe
Dumnezeul Infinit!
-15- În Dumnezeu, fiecare care o dorește cu ardoare, va găsi totul; dar în frați, cine știe, poate
câteva licăriri foarte slabe, sau doar o urmă mică care duce la Esența Divină supremă și, dacă
o găsește, atunci există o mare diferență între a găsi și a resimți.
-16- Ca o comparație, puteți constata această diferență într-un mod terestru, având un binoclu
bun. Dacă îl folosiți în mod corect, distanțele vor fi scurtate, în timp ce dacă îl inversați, veți
avea efectul opus, adică veți observa cu siguranță obiectele pe care le-ați văzut înainte, dar
acestea vor apărea de atâtea ori mai mici, de câte ori le-ați văzut mai mari înainte, dar cu
dezavantajul de a nu le putea vedea și nici recunoaște pe deplin.
-17- Voi ați vrea să întrebați dacă, făcând acest lucru, faceți o greșeală sau nu? Nu, nu se
comite deloc nici o greșeală, pentru că dacă priviți panorama printr-un binoclu inversat, o veți
vedea foarte frumoasă, cel puțin într-un mod limitat, fără să puteți aprofunda detaliile.
-18- Același lucru se întâmplă și cu iubirea pentru Domnul, când derivă din iubirea pentru
aproapele. Domnul este desigur în fiecare frate (de vreme ce scânteia divină îl poate conține),
deoarece El este Viața Însăși în fiecare, dar într-o imagine foarte mică, așa cum omul însuși
este o imagine infinitezimală a întregului Cer Infinit, sau, cu alte cuvinte, omul este un Cer
într-o figură foarte foarte mică.
-19- Cine dimpotrivă, iubește pe fratele prin Domnul, acela privește, pornind din centrul
punctului local raze ale obiectivului lunetei sale către toți frații săi cu o iubire mărită și vede
în ei mult mai mult decât vedea înainte.
-20- Mai înainte el vedea prin iubirea în frații săi, o Scânteie Divină; dar acum, cu iubirea care
vine de la Domnul către frați, el Îl vede pe Domnul Însuși în ei, în loc de Scânteie; și el vede
în frații săi marele soare care strălucește, în lumina căruia se dezvoltă continuu noi forme
splendide, asemănătoare creațiilor minunate ale lui Dumnezeu!
-21- Cred că aceasta ar trebui să fie clar; așa că acum vreau să văd cum să pot scot din toate
acestea muzica cuvântului. Vă spun că acum nu este cu nimic mai ușor; doar că trebuie să
punem mai întâi o întrebare și anume:
-22- În realitate, ce este muzica în sine? Considerată doar în forma sa acustică terestră, muzica
nu este altceva decât o expunere fizică cu ajutorul sunetelor și, prin urmare, perceptibilă de la
senzația interioară armonică la simțurile exterioare cele mai grosiere.
-23- Deci, dacă această senzație interioară armonică, astfel expusă în exterior, este deja
*muzică*, atunci adevărata senzație interioară va trebui să fie cu atât mai mult muzică
adevărată, deoarece ea este tocmai fundamentul muzicii exterioare însăși.
-24- Noi spiritele, simțim în preafericita noastră saturație de Iubire și gândim prin formele
care de la Domnul țâșnesc în noi din Lumina Iubirii. Acest mod de a simți și de a gândi este
fericirea noastră cea mai mare, pentru că tocmai în aceasta, Viața Domnului se manifestă în
noi.
-25- Gândiți-vă acum la armonie. În noi Domnul este Cuvântul Fundamental și deci Sunetul
Fundamental Adevărat. Saturația noastră din partea Domnului este al doilea interval armonic;
(un salt de o treime), lumina emanată de această saturație este al treilea interval armonic; (un
salt de cvintă) formele nestabile produse de ansamblul armonic al acestei lumini sunt numite
melodie.
-26- Totuși în muzica voastră, pentru ca aceasta să fie completă la maxim, pe lângă melodie și
armonie, adăugați la ea contrapunctul care completează în mod viu tema deja existentă.
-27- Vrem să vedem dacă acest lucru se regăsește și în muzica noastră fundamentală? Cu

12. 12
siguranță da; pentru că ceea ce schimbul reciproc de idei și forme, sau schimbul sentimentelor
noastre intime preafericite cu cele ale altora, dacă nu chiar într-adevărat un contrapunct
muzical ceresc, în care un frate preafericit primește fericirea fratelui său și o reunește
armonios cu fericirea celorlalți; și în această revărsare preafericită, această unire și această
nouă separare una de alta devin asemănătoare unui mare oratoriu ceresc, de o artă muzicală
perfectă. Înțelegeți asta acum?
-28- Voi întrebați dacă se aude mereu o muzică asemănătoare? În schimb Eu vă întreb: când
auziți muzică pe Pământ? Când muzicienii se întâlnesc în acest scop, după ce au dat semnalul
prescris, încep cu un dirijor să cânte la instrumentele lor bine acordate, pe o temă scrisă și
studiată în prealabil.
-29- Eu vă răspund: bine este și cazul cu Muzica Fundamentală în Cer (în care Domnul este
Creatorul și Directorul acestei Muzici).
-30- În aceste ocazii, adică atunci când Domnul se întoarce, ca acum, sentimentul preafericit
al tuturor spiritelor cerești, este împins la sensibilitatea perceptivă cea mai mare; iar acest grad
foarte înalt al sentimentului fericirii supreme se exprimă armonios (ca acord).
-31- Totuși, în starea obișnuită, ca la voi, se pronunță aici și cuvinte; în ciuda acestui fapt,
fiecare spirit ceresc are aici în el, capacitatea perfectă de a percepe totul, în armonia cea mai
completă, precum și de a-i face să perceapă și pe alții, ceea ce gîndește și simte armonios în
el.
-32- La fel și tu (A.H.W.1) ai putea percepe în tine imediat, ca executată de o orchestră
numeroasă, una dintre aceste opere muzicale pe care tu, pe Pământ, poți s-o compui și să ți-o
imaginezi doar pe un ton unic.
-33- Cred că acum totul ar trebui să vă fie oarecum mai clar; de aceea veți putea acum să vă
bucurați puțin cu mine, cu armoniile splendide care, venind de la cetele cerești care se apropie
tot mai mult de noi, sosesc la urechea noastră.
-34- Priviți-l și pe starețul nostru care, din cauza bucuriei foarte mari, nu știe unde să-și
întoarcă capul și care acum, pe bună dreptate, îl întreabă pe Domnul: "Ce semnifică toate
acestea?" Dar Domnul îi zice:
-35- „Dragul Meu fiu iubit, ai încă puțină răbdare și percepe beatitudinea de gradul întâi. La
momentul potrivit și la locul potrivit, totul îți va deveni clar. Mai întâi, trebuie să ajungem în
Oraș și apoi, numai în acesta vom putea reglementa restul;
-36- Dar privește grupul mic care vine în întâmpinarea Mea și ghicește cine sunt cei care-l
compun. "Starețul zice: "Oh Doamne, de ce ar trebui s-o deduc? Că ei sunt frați și îngeri în cel
mai înalt grad preafericiți, este sigur; dar care sunt numele lor, nu l-aș putea ghici niciodată.
-37- Domnul zice: "Bine, atunci îți voi spune Eu: aceștia sunt frații Mei. Cei doi din față sunt
Petru și Pavel; în spatele lui Petru vin spre noi, după cum vezi, preaiubitul meu Ioan; în
spatele lui Ioan îi poți vedea pe Matei și Luca; Marcu, în schimb, ne urmează și este cel care,
din însărcinarea Mea, v-a cercetat primul; și cei care încă mai urmează mai în spate sunt
ceilalți apostoli.
-38- Dar deocamdată este suficient; numai în Oraș, așa cum am spus deja, fiul Meu iubit, va
urma revelația!"
CAPITOLUL 6
(Interiorul Orașului; particularitățile apostolilor; încă o încercare pentru stareț, la ușa
casei).
-6 Mai 1843 de la 16h45 la 18h15-
-1- Și iată am ajuns la poarta Orașului, poartă pe care o cunoașteți deja, care este construită în
întregime din pietre prețioase, la fel ca zidurile din jurul Orașului și casele din interiorul lor.
-2- Acum priviți la drumul din față, numit și *Drumul Principal*, *Drumul Domnului* sau
*Drumul Centrului a toată lumina*; de-a lungul acestui drum multe spiritele angelice
1 Vezi: Jakob Lorber și Gottfried Mayerhofer – Cartea Domnului despre Viaţă şi Sănătate șiJakob Lorber –
Copilăria lui Iisus și mai ales Jacob Lorber – Educarea și instruirea copiilor noștri (NTRo)

13. 13
preafericite vin în întâmpinarea noastră ca un fluviu în revărsare.
-3- Totul aici depășește prin cea mai mare splendoare care emană din Înțelepciunea iluminată
prin Iubire, în timp ce Domnul, așa cum puteți observa, se află aici chiar în toate simplitatea,
așa cum am spus deja la început.
-4- Un veșmânt albastru este tot ceea ce-L împodobește, după înfățișarea exterioară. Cu toate
acestea, chiar și frații Săi sunt îmbrăcați cu aceeași simplitate și, după cum puteți observa,
fiecare poartă o insignă pe îmbrăcăminte, ca o decorație care îl distinge de frații săi de pe
Pământ și care indică în afară de aceasta încă ce meserie a exercitat pe Pământ ca om, firește,
pentru a-și asigura necesitățile vieții fizice.
-5- Cu această ocazie, îl puteți vedea pe Petru cu haina împodobită cu două chei încrucișate;
sub cele două chei puteți zări, reprodusă în mărime redusă o plasă de pescar, ca țesută cu
diamante mici;
-6- Cu siguranță nu este nevoie să vă clarific semnificația acestor două insigne; uneori la
ocazii speciale, acest apostol primește încă alte insigne; de exemplu, ca un ornament al
penitenței, se poate vedea cocoșul, precum și o sabie.
-7- Priviți-l acum pe Pavel: el are o sabie cu două tăișuri; dar sub sabie, un covor mic, țesut cu
diamante colorate. La ocazii speciale el are și un cal roșu și pe cal ca o rază de foc, iar sub cal
un sul și un stil2; și ca și acești primii doi apostoli în astfel de ocazii, ceilalți au și ei pe hainele
lor insigne care se referă la existența lor pământească și la activitatea lor de atunci.
-8- Aceste insigne au o mare semnificație și servesc posesorilor lor într-un sens foarte înalt și
profund spiritual, pentru același scop căruia serveau în exterior în timpurile anterioare într-un
sens simbolic tăblițele Tumim și Urim pentru Marele Preot al Templului israelit.
-9- Pentru că și aici, spiritele extrem de preafericite nu se găsesc încă într-o stare înălțată a
Înțelepciunii interioare provenind de la Domnul, în timp ce în ele se manifestă alternative,
ceea ce este comparabil cu o stare de activitate intensă urmată de o stare de pauză sau odihnă
și viceversa.
-10- În starea de activitate intensă, fiecare este înzestrat, după nevoi, cu cea mai profundă
Înțelepciune a Domnului; în starea de pauză, dimpotrivă, nimeni nu are nevoie de o astfel de
profunzime, ci mai degrabă de o anumită odihnă a Sabatului, în iubirea tăcută și intimă pentru
Domnul.
-11- Din acest motiv, apostolii, la fel ca toate celelalte spirite preafericite, în stare de activitate
intensă, sunt înzestrate cu asemenea insigne, nu pentru că fără ele ei nu pot fi plasați de
Domnul în plenitudinea Înțelepciunii, ci mai degrabă pentru că aceste insigne indică, într-un
anumit fel, rădăcina, precum și bobul de sămânță originară, din care s-a născut toată
înțelepciunea lor derivată de la Domnul, tocmai de aceea ei se și numesc:
-12- "Prinții Cerului, fundamental înțelepți și autentici", și în tot Adevărul ei sunt așa. Dar
acum ne găsim deja în fața unui palat mare și impunător, extrem de strălucitor.
-13- Domnul se oprește în fața portalului maiestuos, din care izvorăsc din nou imnuri
splendide de laudă și El spune starețului:
-14- "Deci, iubitul Meu fiu, aici suntem acasă în această locuință imuabilă și veșnică. Cum îți
place aici? Spune-mi, ai avea o mare dorință să rămâi aici?" Cufundat într-o umilință foarte
profundă, starețul spune:
-15- "Oh Doamne! Tu, singurul, Împăratul veșnic al întregii Măreției și întregii Slave! Tu, Oh
Dumnezeu Sfânt, foarte Sfânt! Tu, Atotputernicul Creator al tuturor Cerurilor și al tuturor
Lumilor!
-16- Când m-ai călăuzit în Cerul precedent, mi-a rămas în inimă suficient spațiu pentru a
putea fi capabil să am încă unele dorințe.
-17- Dimpotrivă aici, unde Măreția Ta Infinită se prezintă într-o plenitudine nelimitată
niciodată presimțită și în care zăresc în fața ochilor mei ridicându-se și trecând nenumărate
creații, la fel ca Planurile Tale și Căile Tale infinite, umplute de cea mai înaltă Lumină;
-18- Aici, spun din nou Doamne, inima mea nu mai este capabilă să se exprime înaintea Ta,
2 STIL – Condei de metal sau de os, ascuțit la un capăt și turtit la celălalt, cu care se scria în Antichitate pe
tăblițele de ceară – Dexonline [NTRo]

14. 14
pentru că Tu ești prea Mare, prea Splendid și prea Sfânt și înaintea Ta eu nu sunt decât un
neant infinit.
-19- În regiunea cerească anterioară, aș fi îndrăznit să doresc să fiu un servitor foarte mic în
casa unui frate preafericit; dar aici, unde totul îmi pare infinit de sfânt, eu abia îndrăznesc să
respir și să pun piciorul meu nedemn pe solul acestui foarte Sfânt Oraș care revarsă din el
torente de o splendoare luminoasă mult mai mare decât lumina tuturor Sorilor luați împreună
și unde măreția acestor locuințe uriașe și a locuitorilor lor mă devorează literalmente, având în
vedere nulitatea mea completă ... aici, Doamne, nu-mi mai rămâne nici o dorință!
-20- Cu toate acestea, dacă îmi este permis să cer încă ceva, atunci Te-aș ruga să mă transferi
în orice loc afară de aici, într-o colibă foarte simplă; căci de aceste delicii și de această
beatitudine infinită sunt extrem de nedemn!"
-21- Domnul spune: "Totuși, dragul Meu fiu, nu a fost dorința ta cea mai mare să fii aproape
de Mine?" Dacă Eu locuiesc aici, cum poți tu să te temi în fața Casei Mele?
-22- Tu însuți te-ai exprimat despre aceasta spunând: *Oh Doamne, pretutindeni acolo unde
ești Tu, este un lucru bun să fiu și eu!* Deci, dacă Eu sunt cu adevărat aici, de preferință în
Casa Mea, mereu pentru Eternitate, de ce nu ar fi un lucru bun să stai aici? Gândește-te, apoi
vorbește.
-23- Starețul zice: „Oh Doamne, Tu, cel mai Bun, cel mai Puternic, cel mai Sfânt Tată!
Declarația mea va fi veșnic corectă, la fel cum este corect și că locuind aici, ar fi o bucurie și
o beatitudine infinită.
-24- Dar, Doamne, există un singur lucru pe care îl observ aici, și anume că peste tot locuiesc
numai adevărați Prinți și niciunul dintre ei nu are servitor sau un sclav nefericit.
-25- Dacă ar fi posibil să se obțină o slujbă mică de salahor, categoria cea mai joasă, într-unul
din cele mai îndepărtate colțuri ale acestui Oraș Sfânt – admițând că asemenea posturi de
salahor există aici – atunci aș vrea să Te întreb, preferând-o orice alt post în tot Infinitul; dar
într-un palat asemănător acestuia în fața ușii căruia ne găsim acum, chiar și în cel mai mic
post posibil, mi s-ar părea extrem de mult, important și sfânt, astfel încât nu m-aș putea
apropia nici măcar de departe."
-26- Domnul spune: „N-ai auzit că în Împărăția Mea, cel mai mare este cel care vrea să fie cel
mai mic și ultimul? Dacă vrei fii pentru toți aceia cel mai mic, nu-Mi rămâne altceva decât să
te fac aici cel mai mare posibil!"
-27- Starețul zice: „Oh Doamne, Tu Tatăl cel mai bun și cel mai Sfânt! Dacă știam cu
certitudine că aici în mod serios, cel mai mic și cel mai neînsemnat este de fapt cel ce se
socotește cel mai înălțat și cel mai mare, fă-mă imediat cel mai mare și mai strălucitor Prinț al
acestui Oraș ca astfel să devin cel mai neînsemnat și cel mai infim!"
-28- Domnul spune: "Fiul Meu preaiubit, care vrea în acest fel să devină mare este înaintea
Mea cu adevărat mare; de aceea acum Eu îți spun și:
-29- În această locuință tu nu trebuie să fii nici servitor, nici sclav, ci mai degrabă această casă
Eu am ridicat-o pentru tine, ca proprietate a ta, splendidă și veșnică.
-30- Așa că intră aici alături de Mine, împreună cu soția ta și cu fratele tău. Vreau să te
instalez aici și să-ți confer dreptul asupra acestei case.
-31- Tu ai văzut deja personalul acestei case; el este alcătuit din aceștia: spirite preafericite
care au venit în întâmpinarea noastră, în nenumărate cete, la prima noastră intrare în Împărăția
Mea. Intră cu Mine și îți voi dezvălui numai în această casă, toată destinația ta veșnică!
CAPITOLUL 7
(Interiorul casei. construcția unei locuințe în Ordinea Părintească Divină. Masa pregătită
pentru Cina cea de taină, cu mielul pascal și cei doisprezece apostoli. Iuda Iscarioteanul.
Cei "doi" Iuda. Masa cerească.)
- 8 Mai 1843 de la 17h la 19h-
-1- Acum se poate vedea în fața noastră o scară largă strălucitoare, prevăzută cu balustrade
care par a fi făcute din aur transparent; această scară duce la planul nobil patronal care se
găsește deasupra parterului.

15. 15
-2- Grupul nostru mic urcă împreună cu apostolii; haideți să-i urmăm. Suntem deja la intrarea
în sala de recepție. Domnul deschide ușa și noi toți intrăm în sală.
-3- Priviți ce somptuozitate și ce măreție se află aici și ce dimensiuni! Pardoseala este ca din
aur transparent și dacă o observați cu atenție, veți vedea că peste tot prin acest aur se vede
scânteind o scriere.
-4- Ce înseamnă această scriere? Eu vă spun: nici mai mult, nici mai puțin decât toate lucrările
săvârșite de starețul nostru, sub impulsul iubirii lui adevărate și profunde pentru Domnul.
-5- Acum priviți, pe ambele părți ale sălii mari, se află cinci coloane roșii, luminoase, care
toate au aspectul minereului topit, minereu care, văzut pe Pământ la un sfert de oră distanță, ar
lua o culoare roșie ștearsă datorită densității aerului prin care razele trebuie să-și croiască
drumul.
-6- Firește, licărirea acestor coloane, așa cum se poate vedea aici, în spirit, este nespus de
intens. Acum, priviți cum bazele acestor coloane mari sunt împodobite aici pretutindeni cu o
scriere mai strălucitoare decât Soarele.
-7- Dacă ați citit-o, ați afla că cele Zece Porunci sunt însemnate aici. Dar dacă observați mai
îndeaproape scrierea, ați putea descoperi în fiecare scrisorile care o formează, o scriere mai
mică, prin care se poate cunoaște semnificația profundă a poruncilor înseși!
-8- Privind în sus, veți vedea că din fiecare coloană pleacă un arc magnific în formă de rază,
de un alb strălucitor, care se îndreaptă spre centrul tavanului înalt.
-9- În punctul unde arcele se întâlnesc, puteți vedea un Soare iradiind o lumină puternică, iar
în mijlocul Soarelui o inscripție de un roșu aprins, pe care este însemnat cuvântul foarte
semnificativ: IUBIRE.
-10- Priviți și la pereții acestei săli, construiți cu pietrele cele mai prețioase; apropiați-vă unul
dintre pereți și observați-l cu atenție; peste tot veți găsi o scriere cu niște mici stele
strălucitoare printre pietre; dacă începeți să o citiți, veți constata că este vorba de Cuvântul lui
Dumnezeu, mai întâi în sens pur literal, apoi, adânc în piatră, în sens spiritual și încă mai mult
în fund și spre partea de sus, în sens ceresc.
-11- Acești pereți conțin numai cele patru Evanghelii pe care le cunoașteți deja: pe cei doi
pereți laterali cei mai lungi – cele ale lui Matei și ale lui Luca; pe cei mai scurți, înainte și în
spate, față de intrarea în sală – cele ale lui Marcu și Ioan.
-12- Ați vrea să știți dacă acolo se poate vedea într-un anumit loc și *Vechiul Testament*. În
adevăr, în acest plan, nu; totuși, ceea ce voi numiți parterul, este complet întemeiat pe Vechiul
Testament; în timp ce ceea ce voi numiți fundațiile invizibile ale clădirii, ele constă în
Biserica Primitivă a Pământului.
-13- Dar acum, priviți la ceea ce se prezintă pe partea din față a sălii, mai mult spre intrare, și
veți vedea ridicată o masă splendidă având în mijloc pe un platou de aur, un miel care pare
fript; lângă el, o pâine și un potir plin cu vin.
-14- Acum Domnul spune starețului: "Fiul Meu preaiubit, tu vezi aici o altă masă; cum ți se
pare?" Și Prior spune: „Oh Doamne, Tată foarte Iubitor și foarte Sfânt! Deși măreția infinită a
acestei săli mă apasă extrem de mult, remarc totuși că această masă are o mare asemănare cu
cea a Cinei celei de Taină, pe care Tu pe Pământ, înainte de a îndura suferințele Tale amare, ai
sărbătorit împreună cu apostolii și discipolii Tăi dragi."
-15- Domnul zice: „Fiul Meu iubit, ce ai spus este corect; în adevăr, când eram la masă, atunci
m-am exprimat așa: Eu nu voi mai mânca miel și nu voi mai gusta vin, atâta timp cât nu vom
fi pregătiți din nou în Împărăția lui Dumnezeu, deci în Împărăția Mea.
-16- Și iată aici, totul este pregătit din nou; așa că vrem să mâncăm din nou această hrană
împreună și, în afară de aceasta, nu în tristețe, ci în cea mai mare bucurie. Așezați-vă cu Mine
la această masă, chiar în ordinea în care stăteam așezați pe Pământ.
-17- Tu ai vrea să știi ce s-a întâmplat cu Iuda și dacă și el va sta cu noi la masă. Ce crezi? Se
cade, după tine, ca și trădătorul să fie prezent aici?
-18- Starețul zice: "Oh Doamne, Tată Sfânt foarte Iubitor! Știu foarte bine că Justiția Ta este
așa de mare ca și iubirea Ta, Harul Tău și Milostivirea Ta și cu toate acestea trebuie să-Ți
mărturisesc în mod deschis pentru voi, aș regreta să știu că pentru Eternitate ar trebui să mă
lipsesc de acest apostol pierdut, deoarece Tu Însuți ai spus că el a mers la pierdere, pentru ca

16. 16
Scriptura să fie împlinită.
-19- Acest text m-a mângâiat puțin mereu în secret, în privința acestui nefericit apostol. De
fapt, eu ziceam în interiorul meu: poate Iuda trebuia prin libera sa alegere – să fie și un
instrument în slujirea Ta, ca să spunem așa un apostol al celor morți, pentru ca prin trădarea
lui, Sfântul Tău Plan, stabilit desigur din Eternitate, să poată avea împlinirea sa semnificativă
și indispensabilă.
-20- Vezi Tu Doamne, Tată foarte Iubitor și Sfânt, acest gând făcea întotdeauna să izvorască
în mine o speranță beatifiantă pentru sărmanul și nefericitul apostol. Și mai mult, mă simțeam
liniștit când gândeam că Tu pe Cruce, L-ai rugat pe Tatăl din Tine să-i ierți pe toți vrăjmașii
Tăi și, prin urmare, nici măcar nu puteam să-l exclud pe Iuda în ciuda sinuciderii lui.
-21- În afară de aceasta, potrivit Scripturii, era evident că vina acțiunii sale finale trebuia să
fie atribuită demonului care a pus stăpânire pe el.
-22- În concluzie, aș dori să știu dacă acest apostol, chiar dacă nu este în mod real aici, nu este
cel puțin prea nefericit, oricare ar fi locul în care s-ar putea afla."
-23- Domnul zice: "Ascultă, iubitul Meu fiu, nu este un singur Iuda, ci doi: unul este cel care
a trăit împreună cu Mine pe Pământ și celălalt este într-adevăr Satana, care, în libertatea Lui
de atunci, își exercita influența asupra omului.
-24- Acest al doilea Iuda este încă în întregime temelia celui mai adânc Iad; dar nu este așa
pentru adevăratul Iscariotean. Într-adevăr, acesta a fost iertat și dacă vrei să știi cât de departe,
n-ai decât să te uiți acolo în jur.
-25- Pentru că cel care vorbește acum cu fratele tău și care chiar și acum comite o trădare de
iubire indicându-i în avans Marea Iubire a Mea, este tocmai acel Iuda Iscarioteanul de care te
preocupai. Acum ești mulțumit de Mine?"
-26- Starețul, care, datorită marii lui iubire pentru Domnul, se simte aproape leșinat, răspunde:
"Oh Doamne, infinit de Iubitor și Tată Sfânt! Este foarte adevărat că Te-am imaginat mereu
ca foarte Iubitor și infinit de Bun și totuși nu aș fi îndrăznit niciodată să gândesc că
Milostivirea Ta Infinită, Harul Tău și Iubirea Ta, s-ar putea extinde până la Iuda!
-27- Într-adevăr, dacă aș fi avut un asemenea gând pe Pământ, l-aș fi considerat un păcat grav;
dar acum văd că Harul Tău, Bunătatea Ta și Mila Ta Infinite depășesc toată imaginația
umană.
-28- Oh Doamne! Ce-ar trebui să fac? Cum ar trebui să Te iubesc, ca în inima mea iubirea
mea să poată corespunde, cel puțin în mică măsură, Iubirii Tale Infinite?
-29- Domnul îl îmbrățișează pe stareț, îl strânge la Pieptul Său și îi spune: "Vezi tu fiul Meu
iubit, cum Mă iubești acum, Îmi dai cea mai mare răsplată pentru Iubirea Mea Infinită.
-30- Veniți la masă împreună cu Mine și mâncați și beți la adevărata ta Cină cea de taină vie,
pentru ca, cu această masă, să poți primi tot acest întăritor, de care tu, ca un mare Prinț al
Împărăției Mele, ai nevoie în măsură crescătoare constantă și veșnică!"
-31- Și acum toți se așează la masă, iar la Dreapta Domnului se așează starețul cu soția sa și
cu fratele său; la Stânga Domnului, îl puteți vedea pe Ioan și lângă el, pe Petru și apoi pe
Pavel, precum și pe ceilalți apostoli și ucenici.
-32- La dreapta fratelui sărman al starețului se găsește Iuda și, după el, alți câțiva pe care nu
vreau să-i numesc pentru moment. Mai departe îl puteți vedea pe Iosif și lângă el, pe Maria,
apoi pe Maria-Magdalena și alte femei pe care le cunoașteți bine. Și apoi puteți vedea încă: pe
Lazăr, pe Nicodim și alți câțiva mari prieteni ai Domnului.
-33- Acum voi întrebați dacă nimeni nu va lua loc pe numeroasele locuri care sunt încă libere.
Oh desigur, dragi prieteni și frați, pentru că trebuie să mă așez și eu la masă; și voi, care
sunteți încă spirite pământești, nu trebuie să părăsiți sfera Mea.
-34- Nu ne rămâne nimic de făcut decât să ne ocupăm și noi, prin dispunerea secretă a
Domnului, cele trei scaune rămase încă libere; și voi, mâncați și beți ca mine și ca toți ceilalți.
-35- De la aceasta se va abate peste voi o întărire considerabilă, pe care o veți percepe foarte
bine. Să n-aveți nicio teamă; ci, mai degrabă în umilință și iubire, veți mânca mâncarea Vieții
Veșnice. Urmăriți-mă la masă, luând curaj și fără să vă faceți griji!

17. 17
CAPITOLUL 8
(Un discurs al Tatălui Iisus, la masă, despre textul: "Copii, n-aveți nimic să mâncați?", cu
o privire bogată de consolare asupra noastră, pelerini ai Pământului. Efectul asupra
starețului. Misiunea lui cerească veșnică. Aceeași destinație pentru călugăr, însoțitorul său.
Închiderea ferestrei a noua a dioramei și părăsirea sferei acelui spirit care era
evanghelistul Marcu.)
-9 Mai 1843 de la 16h la 18h-
-1- Acum, când stăm la masă, dorim să și participăm la plăcerea Comorii Înalte care se
împarte aici. Ascultați ce spune Domnul înainte de masă:
-2- „Dragii Mei copii, când pe Pământ, după Învierea Mea, Eu veneam la voi și vă întrebam,
având în vedere că vă era foame și că n-aveați nimic de mâncare:
-3- *Copiii mei, n-aveți nimic de mâncare? * Atunci Mi-ați arătat puțină pâine și câțiva pești;
Eu am binecuvântat peștii și pâinea, m-am așezat la masă și am mâncat cu voi.
-4- Acum, Eu nu vă întreb dacă aveți sau nu ceva de mâncare din Comoara Mea Infinită și din
Proviziile Mele, pentru că acum le aveți din abundență pentru Eternitate.
-5- Acest preambul fiind făcut, n-ar trebui poate ca aceste cuvinte pe care le-am rostit pe
Pământ să-și fi pierdut, cel puțin pentru aici, întreaga valabilitate? Dimpotrivă, Eu vă spun că
această chestiune ar trebui să aibă aici o valabilitate mult mai perfectă decât pe Pământ, iar
din această Împărăție a Mea, Eu pot pune în orice moment această întrebare, care este într-
adevăr extraordinar de importantă. Voi îmi veți răspunde:
-6- *Oh dragă Tată, avem aici în Casa Ta mare, chiar prea mult de mâncare! * Dar Eu vă
spun: această întrebare nu ar trebui să fie pusă de Mine ca și cum vă privește pe voi, ci mai
degrabă, întrebarea trebuie să fie pusă astfel încât, pornind de la Mine, ea pătrunde, prin
mijlocirea voastră, până la copiii Mei de jos, de pe Pământ, și trecând apoi prin intermediul
Pământului în tot Infinitul, deoarece copiii Pământului sunt în situația în care erați voi, după
Învierea mea.
-7- Ei sunt pradă gândurilor triste și nu știu încă ce s-a întâmplat cu Domnul. Ei au și puțin de
mâncare, iar ceea ce au ei seamănă cu peștele și pâinea pe care o aveți voi.
-8- *Peștii* sunt Vechiul Testament, iar *pâinea* cel Nou. Dar, din moment ce acest aliment
la copiii Pământului este parțial sărat și parțial uscat, atunci aici printre noi, a venit chiar mai
mult timpul să ne adresăm mai des acestor copii cu întrebarea: Copii, nu aveți nimic de
mâncare?
-9- Și ei vor pune înaintea noastră proviziile lor și noi vom binecuvânta mâncarea lor, ca să le
fie lor un bun spiritual, așa cum Eu v-am binecuvântat peștele și pâinea; și apoi vom sta
împreună cu ei la masa Credinței și a Iubirii și vom mânca împreună cu ei, ceea ce înseamnă
că noi îi vom învăța să cunoască în Duh și în Adevăr, plecând de la proviziile lor sărace,
Calea Adevărată care duce la Viața Veșnică!
-10- Priviți aici, este Cina cea de Taină: masa este pregătită cu mielul bine pregătit, pâinea și
vinul. *Mielul* este un aliment asemănător cu Iubirea Mea și Milostivirea Mea; *Vinul* o
înghițitură din plenitudinea Înțelepciunii Mele Divine.
-11- Această masă, savurați-o acum cu Mine; și nu trebuie să vă mai întreb: Copii, aveți ceva
de mâncare? Dar când mănâncați cu Mine, gândiți-vă la copiii săraci ai Pământului și
întrebați-i, pe baza Iubirii Mele celei Mari care sălășluiește în voi:
-12- Copii, frați și surori, aveți ceva de mâncare? Și copiii vă vor răspunde: *Oh fraților,
priviți la noi în sărăcia noastră mare: avem doar o pâine învechită și niște pești foarte sărați,
asta e tot ce avem! Faceți-o cel puțin ceva mai comestibilă.
-13- Când veți afla aceasta, duceți-vă la ei și aduceți-le Rămășițele Vii ale acestei mese, adică:
dați-le o lămurire vie; ajutați-i să-și curețe camera lor mică, astfel încât să pot intra și Eu la ei
și fie ca Eu să-i întreb: Copii, nu aveți nimic de mâncare?
-14- Și ei vor zice: "Oh Doamne, Tu Tată Preaiubitor, privește: iată puțină pâine și câțiva
pești, este tot ce avem!" Atunci Eu le voi spune: "Aduceți aici tot ce aveți și Îl voi binecuvânta
cu Iubirea Mea, cu Harul Meu și cu Milostivirea Mea, și le voi spune: Acum Eu vreau să vă
dau o Pâine Vie, intimă și spirituală și dacă mâncați din această Pâine și dacă beți din Vinul

18. 18
Meu, atunci și pâinea voastră devenită necomestibilă și uscată și peștele vostru prea sărat vor
deveni moi și potrivite și cu aceasta, o hrană vie pentru voi, cu care puteți să vă săturați pentru
Viața Veșnică.
-15- Deci, dragii Mei Copii, frați și prieteni, această întrebare pe care v-am adresat-o la timpul
ei este și aici de cea mai mare importanță și cu cea mai profundă semnificație!
-16- Mâncați acum cu Mine și beți și făcând aceasta, cugetați în plenitudinea Iubirii la cei care
locuiesc încă în fundul cărnii lor și care nu pot vedea Împărăția Mea, Iubirea Mea, Harul Meu
și Mila Mea!"
-17- Și iată că Domnul împarte Mielul, precum și Pâinea între noi toți. Acum toți au primit
partea lor; la fel și pentru noi: porția noastră este înaintea noastră.
-18- Să mulțumim Sfântului Distribuitor pentru asemenea daruri delicioase și să mâncăm cu
bucurie și veselie mare de iubire în inima noastră această Sfântă Mâncare a Adevăratei Vieți
Veșnice!
-19- Priviți, toți pun mâna pe ceea ce le-a fost oferit și o gustă cu o mare emoție plină de
bucurie, cu ochii îndreptați spre Donatorul Preaiubitor și Preasfânt! Să facem și noi ceea ce
facem toți ceilalți.
-20- Acum ne hrănim cu Sfânta Mâncare a Vieții. Cât de minunată este Ea, rafinată,
întăritoare și reconfortantă! La fiecare îmbucătură, simțim ca și cum privirile noastre se
întindeau în profunzimile infinite ale Harului Divin; și cu atât mai luminos începe să ardă în
inima noastră flacăra Iubirii Veșnice.
-21- Mănâncând Carnea, noi și minunate Gânduri ale lui Dumnezeu se descoperă în noi;
mâncând Pâinea, astfel de Gânduri devin o realitate nouă infinit de mare; gustând Vinul,
curge puhoi de la noile creații o Viață Nouă prodigioasă splendidă, în care, mărimea,
înălțarea, măreția și sfințenia provenind de la Domnul, chiar și gândurile noastre cele mai
mari și sentimentele noastre cerești dispărură dinaintea Lui și se înfundă aproape în neant!
-22- Dragi prieteni și frați, ce ziceți înaintea acestei mese? După cum observ, sunteți muți în
fața acestei revelații prea mari la care ați asistat împreună cu mine cu această ocazie.
-23- Dar eu vă spun: În ocazii asemănătoare, pentru niciunul dintre noi nu se va întâmpla ceva
mai bun, căci Domnul nu este niciodată mai Mare și nici mai de nepătruns Minunat decât în
acele momente când El se coboară foarte mult către Copiii Săi!
-24- El îi iubește în mod constant pe toți Copiii Săi în aceeași măsură, dar El nu le permite
mereu să întrevadă în plenitudinea Sa Marea Putere a Iubirii Sale; în timp ce în aceste
momente El permite să se întâmple aceasta.
-25- De aceea Copiii Lui sunt atât de pătrunși de o asemenea plenitudine de beatitudine, încât
sunt invadați de cea mai mare iubire pentru Domnul; în același timp, ei resimt în inima lor cea
mai mare umilință în prezența Domnului.
-26- Dar acum, după cum vedeți, masa se apropie de sfârșit, iar Domnul se întoarce către
stareț spunându-i: "Deci, iubitul Meu fiu, cum ți-a plăcut masa mea?
-27- Starețul, total spășit, răspunde: "Oh Doamne, Tată Preabun, Preaiubitor și Preasfânt! Nu
numai că Masa Ta mi-a plăcut enorm de mult și m-a preafericit, dar am fost împlinit de o
Viață Nouă. Acum, totul mi se pare clar și văd destinația mea. Și Căile Tale minunate, pe care
Tu îi conduci pe Copiii Tăi către Viață, sunt acum dezvăluite înaintea mea.
-28- Acum știu ce am de făcut și, în bucuria mea mare, văd înaintea mea ca o cale clar
indicată, care îmi arată cum trebuie să procedez și să lucrez.
-29- Infinit de mare este câmpul de acțiune pe care cu atâta bună-voință Tu mi l-ai desemnat
mie, un slujitor dintre cei mai nevrednici; dar văd și că Tu Singur ești Totul în toate, și cât de
ușor este să aduci la îndeplinire cu Tine chiar și cele mai grandioase lucruri!
-30- De aceea acum sunt și extrem de fericit că Tu m-ai desemnat într-un astfel de câmp de
acțiune și mă bucur extrem de mult în așteptarea momentului în care Îți va plăcea să mă faci
să îndeplinesc primul serviciu în Împărăția Ta.
-31- Un singur lucru, Doamne și Tată Preasfânt, îmi este încă neclar, și anume habitatul în
această casă și în ceea ce privește personalul casnic pe care Tu mi l-ai menționat deja în
Împărăția Ta, dar înainte de a intra în Oraș.
-32- Eu trebuie să locuiesc în casa Ta sau îmi va fi alocată o alta? Și atunci, aceste preafericite

19. 19
spirite slujitoare vor locui și ele în casa în care voi locui în acest Oraș?
-33- Domnul spune: "Fiul Meu iubit, întregul Oraș este la capătul Casei Mele Mari; cu toate
acestea, realmente această parte în care ne găsim acum este, într-un fel, Reședința Mea
Principală unde Eu sunt Stăpânul Complet al Casei.
-34- Multe spirite locuiesc în case separate în acest oraș, case locuite deja; dar un număr
infinit sunt încă goale și aș putea foarte ușor să-ți dau una în proprietate.
-35- Totuși nu vreau s-o fac, ci mai degrabă Eu vreau să te păstrez pe tine, pe soția ta și pe
fratele tău aici, în Rezidența Mea Principală, așa cum toți cei ce au mâncat la masă locuiesc
aici, în Rezidența Mea și sunt deci, datorită Puterii Iubirii pe care Eu am pus-o în ei, bazele
principale și solide ale Cerului Meu și principalii regizori ai Creațiilor Mele.
-36- În consecință rămâi aici și tu, pentru Eternitate, lângă Mine! În ceea ce privește servitorii,
ei nu locuiesc în Oraș, dar locuințele lor se află în împrejurimile Orașului, care se întinde la
Infinit; totuși tu îi ai pe toți în tine; și cel pe care vrei să-l chemi, cheamă-l în tine și el va fi
într-o clipă lângă tine.
-37- Când Eu te voi trimite într-o Lume sau alta, tu vei chema la tine acele spirite provenind
tocmai din acea Lume și vei putea vedea Lumea lor în sfera lor și care sunt nevoile acesteia.
-38- După ce ai văzut asta, atunci în inima ta cheamă Puterea Iubirii Mele și lucrează
împrumutând din această Putere a Iubirii corespunzător necesităților Lumii în cauză.
-39- Aș putea să te fac să vezi toate sferele dintr-o singură privire, dar cu asta vei fi lipsit de
un nivel puternic de fericire; de aceea tu trebuie, prin iubirea de beatitudinea ta cea mai mare
posibilă, să vezi o Lume în toată plenitudinea minunățiilor ei și a profunzimilor ei, provenind
de la Mine, numai când tu vei avea de-a face cu aceasta sub imboldul Iubirii Mele.
-40- Privește: într-adevăr alăturată acestei săli, se află o locuință mare și în ea tu vei putea
locui, fiind foarte aproape de toți Copiii Mei, frați și prieteni. Totuși tu ai vrea să știi unde în
această Casă sunt camerele Mele de locuit.
-41- Dar îți spun: Eu nu am camere particulare în această Casă, unde pot locui ca un Stăpân
imediat, ci mai degrabă, Eu locuiesc mereu printre voi, uneori aproape unul, uneori aproape
altul.
-42- Și această salăă este sala de Consiliu; când se iese de aici se merge întotdeauna la muncă.
Și chiar acum, după discursul Meu ținut înainte de masă, mulți vor coborî pe Pământ ca să
pună întrebarea Mea. Tu, în schimb, vei primi o sarcină mare numai după o altă masă viitoare.
-43- Dacă, între timp, vrei să te întreții despre Vechiul Testament, lasă-te condus de Copiii
Mei jos, la parter; acolo vei găsi totul. Și acum te binecuvântez, la fel ca pe toți cei prezenți
aici și prin ei întregul Infinit; și cu aceasta, să ne ridicăm de la masă!"
-44- Și vedeți voi, toți se ridică acum de la masă; ei mulțumesc și îl laudă pe Domnul; și
Domnul se apropie de ei, îi îmbrățișează și îi binecuvântează din nou, pe fiecare în parte!
-45- Toți se întorc apoi la noua lor destinație; în timp ce Domnul îl conduce pe stareț, pe soția
și pe fratele sărman la locuința atribuită, îi spune fratelui sărman:
-46- "Vezi, tu încă n-ai soție, dar există una pe corpul terestru care ți-a fost destinat. Când ea
va ajunge aici, te vei putea uni cu ea în căsnicie. Între timp, fii un frate credincios pentru toți
frații tăi și rămâi așa, chiar și după ce vei fi căsătorit."
-47- Acum, marea instalare este săvârțită; ați asistat împreună cu mine la multe lucruri
minunate sub îndrumarea acestor spirite.
-48- Am avut misiunea să vă conduc până aici; acum un alt spirit vă va conduce. Puteți ieși
din sfera mea. Iată, acum ați ieșit deja și, după cum vedeți, Domnul vă așteaptă în locul pe
care-l cunoașteți deja!
CAPITOLUL 9
(Învățătura Domnului despre schimbarea ghidului. Măiestrie și bogăție infinită a sferei
unui singur spirit perfect. Sfera fiecărui spirit este diferită de cea a altuia. Necesitatea unei
astfel de diversități, pentru că altfel, chiar și în Cer, unul ar fi de prisos pentru altul.
Exemple: - Compoziție bazată pe erudiție. - Un cuvânt despre muzică. - Un cuvânt despre
pictură.)
-11 Mai 1843 de la 16h30 la 18h30 –

20. 20
-1- Acum Eu, Ghidul vostru Principal și Veșnic, întreb: V-a plăcut călătoria în sfera acestui
frate? Eu văd în voi răspunsul scris cu multe litere care se exprimă astfel:
-2- "Oh Tu Doamne și Tată Preaiubit! În sfera acestui spirit am văzut lucruri atât de
extraordinare și atât de importante încât nu putem să ne exprimăm în această privință; și chiar
dacă noi n-am văzut cum sunt aranjate Căile Tale pretutindeni, dar am arătat o privire
generală foarte concludentă asupra modului în care Iubirea Ta Infinită și Înțelepciunea Ta
încearcă să găsească oile pierdute, ceea ce cu siguranță am putea afirma că în sfera acestui
spirit, am fost purtați la punctul de a ne bucura de o vedere în perspectivă prin care am
cunoscut toată Lumea spiritelor, din sferele cele mai imperfecte până la cele mai perfecte,
motiv pentru care nu vom putea să-Ți mulțumim suficient pentru Eternitate.
-3- Și chiar ne pare că ar fi imposibil să parcurgi întreaga Împărăție Spirituală într-un mod
mai concludent și într-un timp atât de scurt, așa cum am făcut-o noi cu Influența Ta în sfera
acestui frate-spirit, extrăgând astfel un bagaj amplu de experiențe foarte înalte".
-4- Desigur, dragii Mei copii, ceea ce spuneți este sigur, exact și adevărat; ați văzut situațiile
în lumina plină a Adevărului. Cu toate acestea, vă atrag atenția asupra *dioramei* pe care Eu
v-am făcut s-o cunoașteți înainte de intrarea voastră în sferele spirituale; și din acest motiv Eu
vă spun că în Lumea Spiritelor lucrurile se prezintă sub diferite forme în sfera fiecărui spirit
preafericit și într-o configurație atât de diferită, sunt tot la fel de multe lucruri bune și
adevărate ca cele găsite în sferele altor spirite.
-5- Și aceasta trebuie să fie așa și în Împărăția Îngerilor foarte perfectă, altfel fiecare spirit ar
fi inutil pentru altul; și nimeni n-ar putea să-l pregătească pe celălalt pentru o nouă beatitudine
tot mai mare.
-6- În schimb, pentru că fiecare spirit are ceva special acolo unde Eu permit ca fiecare să dea
o formă în maniera sa, în funcție de specificul său, atunci și bucuria preafericită a unui înger
pentru beatitudinea unui alt înger, nu are niciodată sfârșit!
-7- Totuși pentru ca voi să puteți înțelege mai bine și sesiza aceasta, înainte de a trece în sfera
celui de-al zecelea spirit, Eu vreau să vă luminez deja acum, cu câteva exemple foarte
evidente.
-8- Imaginați-vă că într-o sală mare există o sută de oameni foarte versați în toate ramurile
cunoașterii. Acestor oameni le este supusă spre elaborare, o materie demnă de a fi cunoscută,
cum ar fi de exemplu refracția razelor luminii.
-9- Printre toți acești erudiți, niciunul aparținând aceleiași ramuri a științei, ci unul este
matematician, un altul este filozof, apoi există naturaliști, astronomi, botaniști, zoologi,
mineralogi și încă un geolog, un optician, un geograf, un istoric, un arheolog, un poet, un
psiholog, un antropolog, un medic și un teolog și așa mai departe, toți reprezentând diferitele
grade ale erudiției umane.
-10- Toți acești o sută de erudiți sunt la înălțime pentru a susține această sarcină. Când acești
erudiți vor fi terminat munca lor, atunci luați și citiți separat copia fiecăruia dintre ei, pentru a
vedea cum au dezvoltat tema, pe ce baze au început și care este gândirea lor pe tema propusă;
puteți fi mai mult decât siguri că printre ei nu se vor găsi doi care să fi folosit aceiași termeni,
în același mod, pentru a o înțelege.
-11- De fapt, matematicianul, poetul, misticul și toți ceilalți se vor fi exprimat în mod diferit
unii față de alții; și dacă veți revedea toate copiile cu o și mai mare atenție, veți recunoaște cu
ușurință care este calul de bătaie al autorului respectiv, cu alte cuvinte care este caracterul
fundamental al fiecăruia.
-12- Dacă apoi vi se cere judecata voastră pentru a stabili care dintre cei o sută de erudiți a
dezvoltat tema în maniera cea mai conformă cu adevărul, nu veți putea spune nimic altceva
decât că:
-13- "Noi găsimm că fiecare a atins ținta, astfel încât nu este nimic de obiectat, dat fiind că
fiecare a dezvoltat tema sa cu principiile de bază ale tehnicii sale profesionale, astfel încât la
sfârșit, fiecare are dreptate."
-14- Și Eu vă spun: Bine. Vedeți, așa cum gândurile multor oameni sunt diferite, pe unul și
același subiect, tot atât de diferite sunt sferele spiritelor angelice; totuși, în principiu, punctul

21. 21
de sosire este întotdeauna unul și același adevăr.
-15- Pentru a face lucrurile încă mai evidente, să luăm un alt exemplu: ar fi de pus pe muzică
un psalm al lui David. Regele unei țări oferă o răsplată bogată pentru cea mai frumoasă
compoziție muzicală a subiectului propus, iar cei mai buni muzicieni se pun imediat pe lucru.
-16- La termenul fixat, compozițiile sunt prezentate și în total sunt patruzeci. Regele, mare
amator de muzică clasică, face să se execute toate compozițiile, una după alta.
-17- Duceți-vă și voi și ascultați toate execuțiile; și din moment ce astfel de lucrări au fost
munca unor compozitori excelenți, care va fi judecata voastră?
-18- Veți zice cu siguranță: „Cu adevărat, în felul ei, fiecare lucrare este bună și foarte
frumoasă, la fel ca celelalte; în fiecare se poate recunoaște caracterul intim al maestrului
compozitor.“
-19- "Bine", spun Eu; "Dar acum, spuneți-Mi și ce compoziție v-a plăcut cel mai mult, dacă
admitem în mod firesc că execuția a fost făcută de maeștrii de valoare".
-20- Chiar și în acest caz, nu veți putea spune nimic altceva decât că: „fiecare dintre aceste
compoziții, deși diferite unele de altele, ne-a plăcut mult, dar erau unele care ni s-au părut mai
accesibile și mai familiare decât altele."
-21- Și Eu repet: "Bine!" Totuși Eu adaug la subiectul observației voastre "mai familiare":
aceasta depinde de apropierea cea mai mare dintre sfera compozitorului și a voastră; dar luate
în sine, fiecare compoziție este plină de viață, de spirit și de adevăr!
-22- Atunci căreia îi va fi atribuită recompensa? Eu vă spun, dacă regele, bogat în spirit cum
este el, vrea să fie exact ca Mine, ar trebui să deschidă mai mult punga sa de bani și să ofere
recompensa promisă tuturor în locul unuia singur.
-23- Din toate acestea puteți deduce foarte clar că sferele spiritelor angelice trebuie să le fie
lor convenabil conforme, cum l-am demonstrat în mod evident în al doilea exemplu; numai
că, așa cum este firesc, sub un aspect mult mai luminos.
-24- Pretutindeni se află Adevărul, dar având în vedere gradul diferit al Iubirii, Lumina
formată este diferită; și, prin urmare, altele sunt formele care rezultă din aceasta; totuși ele
sunt întotdeauna dispuse să corespundă pe deplin unui aceluiași Adevăr Fundamental.
-25- Totuși, pentru ca voi să nu gândiți că se poate vedea aceasta doar din două exemple, pe
care le-am citat mai înainte, Eu vreau – având în vedere facultatea Mea foarte imaginativă –
să vă prezint și altele.
-26- Să ne imaginăm, de exemplu, că zece mari pictori au avut fiecare de pictat un peisaj
oriental. Acum tablourile sunt gata și predate; duceți-vă să le vedeți și observați-le bine; veți
constata că acestea sunt, ca să spunem așa, toate mai frumoase unele decât altele. Fiecare
dintre ele reprezintă într-un mod viu o regiune orientală, dar nu există două care să semene în
nicio privință.
-27- Acest lucru derivă, vedeți voi, din faptul că fiecare spirit, din propria sa sferă pusă de
Mine, este în măsură să pregătească cu ajutorul acesteia, pentru el însuși și pentru toți frații
săi, cea mai mare plăcere și cea mai mare beatitudine.
-28- În afară de aceasta, sfera fiecărui spirit este infinită și inepuizabilă, cu configurații
minunate și de varietate infinită. Și, deși configurațiile din sfera fiecărui spirit angelic pot fi
infinit variate și atât de minunate că, deja contemplându-le pe cele ale unei singure sfere,
trebuie să spuneți în mod deschis:
-29- "Dincolo de această varietate infinită minunată, nu se poate imagina o alta", Eu vreau
totuși să vă spun: duceți-vă cât mai repede în sfera unui alt spirit și judecata voastră va fi
îndată diferită, pentru că voi ziceți: "Dar ce este asta?"
-30- "Aici există încă o dată alte forme care nu au fost prezentate niciodată." Și Eu adaug că
este cazul cu "diorama" spirituală. Luminătorul este întotdeauna același și egal, însă este
suficient să privești în interior și apoi se observă peste tot un alt munte.
-31- Totuși, Eu mai am încă un exemplu: dacă aruncați o privire în Scriptură, la toți profeții,
apoi la evangheliști, precum și în Epistolele lui Pavel și ale altor apostoli și ucenicii și, în
final, în Apocalipsa lui Ioan, va trebui în mod evident să spuneți:
-32- "Fiecare folosește un limbaj diferit, se folosește de alte imagini și elaborează elemente
complet diferite. Chiar cei patru evangheliști nu concordă mai mult în raportarea faptelor

22. 22
istorice.
-33- Pavel, în Epistolele Sale, nu predică nici de una nici de alta dintre Evanghelii, iar
Apocalipsa lui Ioan, în sine, este atât de învelită în imagini misterioase și draconice încât este
curajos cel care înțelege ceva acolo."
-34- Or, din moment ce, într-un anumit sens, fiecare a scris altfel, Eu întreb: Cine este cel care
a scris într-adevăr cu dreptate? Răspunsul nu poate fi deloc altul decât următorul:
-35- Fiecare scrie pe baza aceluiași și singur adevăr și fiecare propovăduiește Numele Meu;
fiecare recomandă Iubirea și Umilința, Indulgența și Răbdarea.
-36- Faptele relatate de fiecare dintre ei sunt întotdeauna pe o bază unică sau platformă care le
surprinde în Lumina lor spirituală dreaptă și vor găsi acolo concordanța sa minunată.
-37- Dacă puneți împreună toate versetele tuturor proorocilor și tuturor evangheliștilor și le
observați în adevărata lor Lumină, ele vă vor apărea ca fructe ale unuia și aceluiași Arbore.
-38- Și vedeți, exact așa stau lucrurile și cu sferele spiritelor perfecte. Eu aș putea să vă dau
încă mult mai multe exemple, dar pentru moment acestea sunt suficiente.
-39- Aici, alături de Mine, se găsește deja acest spirit în a cărui sferă veți putea vedea toate
acestea în realitate, astfel încât în cele din urmă veți spune: "Într-adevăr, în sfera acestui spirit
lucrurile aveau un aspect complet diferit, dar în fond toate sunt îndreptate către un singur
punct și arată că numai Domnul este Totul în Toate; prin urmare, pretutindeni, Eternul este
Iubirea infinită și Înțelepciunea Însăși.
-40- Prin urmare, văzând că știți aceasta în avans, mergeți acum în sfera celui de-al zecelea
spirit și acordați o atenție deosebită la tot. Amin!
CAPITOLUL 10
(Diferența dintre sfera Credinței și cea a Iubirii; exemple. Prima viziune: o nebulozitate
gri. Ce este spiritul omului? De unde vin gândurile? Și de unde vine răul în om?)
-12 Mai 1843 de la 16h45 la 18h15-
-1- Sunteți deja în sfera lui; de aceea Eu vreau să vă anunț că vă găsiți în sfera lui Ioan al
Meu. Rămâneți cu el atunci; el vă va face să vedeți nu puține lucruri minunate și înălțate, pe
baza fundamentului său interior, a caracterului său și a tendinței sale. Ioan vă face semn să-l
urmați; așa că duceți-vă cu el.
-2- Ioan spune: "Frații mei iubiți în Domnul nostru Iisus Cristos! M-ați văzut din sfera unui alt
spirit-frate drag și binecuvântat, dar atunci nu era încă momentul să vă primesc în sfera mea.
-3- În schimb, până acum prin intermediul dragului meu frate Marcu, ați fost învățați multe
lucruri foarte importante, a venit timpul să faceți experiențe în sfera mea, prin care, având în
vedere caracteristicile lor, să puteți fi inițiați tot mai mult, mai ales în Iubirea secretă a
Domnului.
-4- În toate sferele precedente, ați văzut scene în care cu greu trebuia să deduceți Adevărul.
Acesta este primul mod în care omul, prin lumina credinței sale, vede mai întâi formele, dar
nu le pătrunde până la temelia lor și nu le poate înțelege decât atunci când sunt descoperite în
Lumina Superioară a Iubirii supreme.
-5- Din acest motiv, ați văzut toate scenele în sferele celor nouă frați precedenți așa cum un
orb contemplă culorile. Voi ați văzut diferite scene și acțiuni, dar nu înțelegeți nimic la prima
vedere, din ceea ce ați fi pe cale să priviți în lumina credinței voastre.
-6- În schimb există o a doua modalitate de a privi, mult mai adânc, care provine de la Iubire.
În acest caz, nu se vede imediat ceva care există deja, ci mai degrabă se vede doar ceea ce s-a
sesizat în iubirea sa proprie și apoi se vede ce s-a sesizat, începând cu baza sa inițială.
-7- Când se privește plecând de la lumina credinței sale proprii, este un observator care caută
ceea ce este deja prezent; plecând de la Lumina interioară a Iubirii, care este Lumina
Adevărată și Vie a Domnului în om, se devine de sine un creator, iar apoi se contemplă, în
baza inițială, ceea ce s-a creat.
-8- Voi cugetați că tocmai din acest motiv, prima stare este cea mai avantajoasă dacă se
compară cu a doua, cu atât mult mai interioară și mult mai profundă; dar eu vă spun: aceasta
este o greșeală, pentru că cu cât un om contemplă formele, din partea sa exterioară și cu atât

23. 23
mult mai imperfect este în sine.
-9- Omul, în viața sa naturală pe corpul terestru, este mai presus de toate limitat la un astfel de
mod de a vedea; adică se mulțumește să privească cu admirație, dar la suprafață, formele
constante; dar în ce raport este el cu ele, în spiritul său?
-10- Vă spun eu: ca și cel mai sărac cerșetor din fața intrării în casa unui om bogat, dar cu
inima grea. El observă magnifica somptuozitate a casei mari a bogatului, dar când se
pregătește să intre acolo, el este respins cu brutalitate de servitorii acestei case.
-11- Acest sărac, ce a câștigat numai privind această casă atât de luxoasă? Nimic altceva decât
o inimă oprimată de durerea care îi spune: picioarele tale nu sunt potrivite să intre într-un
astfel de palat!
-12- Lucrurile sunt tocmai astfel în ceea ce privește faptul de a privi și de a admira formele
exterioare construite; ce plăcere există în a se așeza înaintea unui copac și în a contempla
formele sale?
-13- Dar dacă se înțeapă copacul și dacă se vrea să fie lăsat să intre pentru a vedea minunata
sa activitate vie, va fi întotdeauna împins dur pentru că ne-ar spune: *numai până la suprafața
mea, până la forma mea exterioară; dar de acolo să nu se avanseze nici măcar cu un fir de păr.
-14- La fel cum voi puteți, desigur, să luați o piatră în mână și să o aruncați oriunde vreți; o
puteți lovi și măcina, dizolva și volatiliza complet și totuși piatra este amanta voastră și ea nu
vă permite să scrutați în profunzimile misterului său vital principal.
-15- Tot așa sunt și lucrurile cu exterioritatea formelor așa cum ele se prezintă ochiului; ele
sunt întotdeauna amantele și patroanele celui care le contemplă; și el poate face ceea ce
doresc, dar niciuna nu are acces liber să pătrundă până la originea sa inițială.
-16- De aceea, trebuie să se adauge explicații și clarificări îndelungate, dacă observatorul
dorește să obțină cel puțin o slabă licărire de lumină.
-17- De același tip sunt formele în lumea spiritelor, chiar și atunci când acestea se prezintă
ochiului observatorului deja cu o anumită determinare. Observatorul le vede foarte bine, dar
nu le înțelege.
-18- În acest mod voi ați văzut un număr mare de forme în sfera altor frați dragi; dar spuneți-
mi dacă ați înțeles chiar și numai una, înainte ca ghidul să v-o fi pus în lumină?
-19- Veți spune că ghidul le observa cu voi; dar eu vă spun că dacă le-ar fi observat cu voi, ar
fi fost foarte dificil pentru el să vă dea o clarificare justă cu privire la un lucru sau altul.
-20- El, de fapt, le privea prin eul său interior, ceea ce înseamnă că le-a eliberat din sine
însuși, luându-le în lumina Domnului; și ați văzut cu aceasta emanațiile sale.
-21- Ele erau Adevărul cel mai Perfect în toate părțile lor, dar nu le puteați înțelege fără
explicațiile lui.
-22- Dar acum, în sfera mea, veți face o experiență complet opusă, așa cum o puteți vedea
imediat din acest punct unde suntem noi, înveliți într-o nebulozitate amorfă. Observați o
formă oarecare, o lume, un Cer, o lumină, dincolo de vaporii cenușii care ne înconjoară din
toate părțile?
-23- Voi spuneți: "Dragă prietene și frate în Iubirea Domnului! În afară de noi, de tine și de
această nebulozitate gri, noi nu vedem nimic, deși ne uităm împrejur."
-24- Bine, spun eu; frații mei iubiți nu mai aveți nevoie să vedeți mai mult, deoarece tocmai
aceasta este ceea ce este necesar, pentru ca voi să puteți fi inițiați în adevăratul mod
fundamental de a privi Spiritul.
-25- Știți că spiritul omului este o imagine vie, completă a Domnului și că are în el Scânteia
sau Punctul Focal al Ființei Divine. Deci, dacă el înțelege aceasta incontestabil în el, el
înțelege în el și Totul al Domnului; cu aceasta el poartă în el Infinitul, de la cel mai mic la cel
mai mare, complet și divin; sau, datorită marii lui iubiri față de Domnul, el are în el Totul al
Domnului, ca întrunit într-un punct.
-26- Deci, dacă lucrurile stau așa, în ce scop contemplați forme străine, expuse de alții? De
aceea, fiecare dintre voi dați afară ceea ce fiecare poartă în sine, ca și mine, pentru că atunci
vom vedea în curând lucruri ca și cum ar fi create de noi.
-27- Voi întrebați: "Dar cum va fi posibil?" Dar eu vă spun: n-ați examinat niciodată mult mai
atent gândurile voastre și, ca urmare a acestora, dorințele voastre?