“Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi
fără memorie. Cinismul şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa”,
este unul dintre mesajele pe care Regele Mihai a dorit să îl
transmită românilor.
Începutul celui de al Doilea Razboi Mondial
Pozitia Romaniei fata de razboi
Renuntarea la neutralitate
Intrarea Romaniei în razboi
Continuarea razboiului dincolo de Nistru
Încercarile de iesire din razboi
Participarea alaturi de natiunile unite
O viaţă întreagă veţi mărturisi cu mândrie:
”Şi eu am fost la Alba Iulia !” Fiii fiilor voştri vor chezăşui puternic și fericiţi, rostind: ”Şi părinţii noştri au fost la Alba Iulia!”
“Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi
fără memorie. Cinismul şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa”,
este unul dintre mesajele pe care Regele Mihai a dorit să îl
transmită românilor.
Începutul celui de al Doilea Razboi Mondial
Pozitia Romaniei fata de razboi
Renuntarea la neutralitate
Intrarea Romaniei în razboi
Continuarea razboiului dincolo de Nistru
Încercarile de iesire din razboi
Participarea alaturi de natiunile unite
O viaţă întreagă veţi mărturisi cu mândrie:
”Şi eu am fost la Alba Iulia !” Fiii fiilor voştri vor chezăşui puternic și fericiţi, rostind: ”Şi părinţii noştri au fost la Alba Iulia!”
3. Paşi către făurirea statului naţional unitar român
1859 - Unirea Moldovei cu Tara Romanească prin dubla
alegere ca domnitor a lui Al. I. Cuza
4. Paşi către făurirea
statului
naţional unitar român
Războiul s-a terminat cu victoria
României şi a Rusiei împotriva
turcilor, obţinerea Independenţei
României şi unirea Dobrogei cu
România. Aspectul negativ a fost
acela că Rusia a anexat sudul
Basarabiei.
1877-1878
În 9 mai 1877, România
işi declară Independenţa
faţă de Imperiul Otoman
şi are loc războiul ruso-
româno- turc.
5. Paşi către făurirea statului naţional unitar român
1913
În urma celui de al doilea
război balcanic, prin
pacea de la Bucureşti din
1913, România obţine
CADRILATERUL
(teritoriu ce cuprindea
judeţele Durostorum şi
Caliacra)
7. Paşi către făurirea statului naţional unitar român
BASARABIA – 27 MARTIE 1918
8. Clădirea unde au avut loc
şedinţele Sfatului Ţării
• Sfatul Ţării cuprindea: 103
moldoveni, 13 ucrainieni, 7 ruşi, 6
evrei, 5 gagauzi, 2 germani, un
polonez şi un armean. Total 138
membri.
• În urma rezultatului de la vot (86
pentru, 3 contra, 36 abtineri, 13
absenti) s-a declarat unirea
Basarabiei cu Ţara Mamă.
- Decembrie 1917 – autonomie
- Ianuarie 1918 – independenţă
- Martie 1918 – unirea cu România
ION INCULEŢ
9. Paşi către făurirea statului naţional unitar român
15 NOIEMBRIE 1918:
UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA
“Drept aceea
Noi,
Congresul General al Bucovinei,
întrupând suprema putere a ţării şi fiind
investiţi singuri ca putere legiuitoare,
În numele suveranităţii naţionale,
Hotărâm:
Unirea necondiţionată şi pentru vecie a
Bucovinei, în vechile ei hotare până la
Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul
României.”
Declaraţia de Unire a Bucovinei cu România
15/28 noiembrie 1918
Palatul Metropolitan din Cernăuţi
Ziarul “Glasul Bucovinei” din 29 noiembrie 1918
10. Paşi către făurirea statului naţional unitar român
BUCOVINA – 15 NOIEMBRIE 1918
• Palatul Mitropolitan din
Cernăuţi; în sala sinodală a avut
loc Congresul care a declarat
unirea Bucovinei cu România
• Din iniţiativa lui Sextil Puşcariu
şi lancu Flondor, s-a convocat,
o Adunare a reprezentanţilor
populaţiei româneşti din
provincie.
• Pentru ca unirea proclamată de
Adunarea de la 15 / 28
octombrie 1918 să fie făcută în
completă legalitate, s-au strâns
legăturile cu guvernul român
aflat la Iaşi şi s-a decis
convocarea Congresului general
al Bucovinei.
• Congresul general al Bucovinei
s-a desfăşurat la 15 / 28
noiembrie 1918 la Cernăuţi, în
Sala Sinodală a palatului
Mitropolitan.
11. Paşi către făurirea statului naţional unitar român
TRANSILVANIA – 1 DECEMBRIE 1918
VASILE GOLDIŞ AL. VAIDA – VOEVOD
12. • Până la data de 1 decembrie
1918, ziarele româneşti din
Transilvania au publicat apeluri
de participare la marele act
istoric; au fost organizate
adunări populare şi s-au
răspândit manifeste în rândurile
populaţiei.
• Cei 1228 de membri ai Adunării
Naţionale au fost aleşi de către
circumscripţiile electorale ( câte
5 de fiecare ) sau desemnaţi de
către confesiuni, instituţii,
asociaţii sau organizaţii din
teritoriile locuite de români.
GHE. POP DE BĂSEŞTI