3. Paşi către făurirea statului naţional unitar român
- 1859 Unirea Moldovei cu Tara Romanească prin dubla
alegere ca domnitor a lui Al. I. Cuza
4. Paşi către
făurirea statului
naţional unitar
român
Războiul s-a terminat cu victoria
României şi a Rusiei împotriva
turcilor, obţinerea Independenţei
României şi unirea Dobrogei cu
România. Aspectul negativ a fost
acela că Rusia a anexat sudul
Basarabiei.
1877-1878
În 9 mai 1877, România
işi declară Independenţa
faţă de Imperiul Otoman
şi are loc războiul ruso-
româno- turc.
5. Paşi către făurirea statului naţional unitar român
1913
În urma celui de al doilea
război balcanic, prin
pacea de la Bucureşti din
1913, România obţine
CADRILATERUL
(teritoriu ce cuprindea
judeţele Durostorum şi
Caliacra)
7. Neutralitatea României 1914-1916
Germanofilii Antantofilii Neutraliştii
România făcea parte
din Tripla Alianţă
(Puterile Centrale).
La sfârşitul războiului
România putea uni
teritoriile româneşti
aflate sub stăpânirea
Austro - Ungariei
(Transilvania, Banat,
Bucovina)
Romania nu era
pregătită de război.
In plus tratatul semnat
cu Puterile Centrale era
unul defensiv (de
apărare).
- 1914 – 1916 – neutralitate
- 4 august 1916 – semnarea tratatului cu Antanta
10. Înfrângerea de pe frontul sudic a determinat retragerea din
Transilvania
Turtucaia
11. Armata română a încercat să stabilizeze frontul pe Jiu, apoi
pe Olt, apoi pe Neajlov Argeş dar nu s-a reuşit decât în sudul
Moldovei
12. 1917 Pe aici nu se trece!
Mărăşti Armata a II-a (gen. Al. Averescu)
Mărăşeşti Armata a I-a (gen. E. Grigorescu & C. Cristescu)
Oituz Armata a II-a (gen. Al. Averescu)
Pacea de la Brest-Litovsk dintre Rusia şi
Puterile Centrale a adus România în
imposibilitatea de a mai continua
operaţiunile militare
Condiţiile păcii de la Buftea-Bucureşti erau
deosebit de aspre:
• Demobilizarea armatei române
• Austro-Ungaria ocupa crestele Carpaţilor
• Romania cedează Dobrogea Bulgariei
• Resursele României sunt concesionate
Germaniei
14. Paşi către făurirea statului naţional unitar român
BASARABIA – 27 MARTIE 1918
15. Clădirea unde au avut loc
şedinţele Sfatului Ţării
• Sfatul Ţării cuprindea: 103
moldoveni, 13 ucrainieni, 7 ruşi, 6
evrei, 5 gagauzi, 2 germani, un
polonez şi un armean. Total 138
membri.
• În urma rezultatului de la vot (86
pentru, 3 contra, 36 abtineri, 13
absenti) s-a declarat unirea
Basarabiei cu Ţara Mamă.
- Decembrie 1917 – autonomie
- Ianuarie 1918 – independenţă
- Martie 1918 – unirea cu România
ION INCULEŢ
16. Imperiul Austro-Ungar, imperiu multinaţional în care erau încorporate, cu
diferite statute, provinciile româneşti Banat, Bucovina, Transilvania
17. CAROL I DE HABSBURG
Împăratul Austro – Ungariei,
Carol I de Habsburg
adresează un manifest intitulat “Către
popoarele noastre credincioase” în care
se exprima intenţia de federalizare a
imperiului prin crearea de 6 regate
care urmau să rămână sub autoritatea
dinastiei Habsburg:
austriac,
ungar,
ceh,
iugoslav,
polonez,
ucrainean.
Despre naţiunea română din
Transilvania şi celelalte teritorii
româneşti ( Crişana, Maramureş,
Banat )
nu se arăta nimic.
18. Paşi către făurirea statului naţional unitar român
15 NOIEMBRIE 1918:
UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA
“Drept aceea
Noi,
Congresul General al Bucovinei,
întrupând suprema putere a ţării şi fiind
investiţi singuri ca putere legiuitoare,
În numele suveranităţii naţionale,
Hotărâm:
Unirea necondiţionată şi pentru vecie a
Bucovinei, în vechile ei hotare până la
Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul
României.”
Declaraţia de Unire a Bucovinei cu
România
15/28 noiembrie 1918
Palatul Metropolitan din Cernăuţi
Ziarul “Glasul Bucovinei” din 29 noiembrie
1918
19. Paşi către făurirea statului naţional unitar român
BUCOVINA – 15 NOIEMBRIE 1918
• Palatul Mitropolitan din
Cernăuţi; în sala sinodală a avut
loc Congresul care a declarat
unirea Bucovinei cu România
• Din iniţiativa lui Sextil PuşcariuDin iniţiativa lui Sextil Puşcariu
şi lancu Flondor, s-a convocat,şi lancu Flondor, s-a convocat,
o Adunare a reprezentanţiloro Adunare a reprezentanţilor
populaţiei româneşti dinpopulaţiei româneşti din
provincie.provincie.
• Pentru ca unirea proclamată de
Adunarea de la 15 / 28
octombrie 1918 să fie făcută în
completă legalitate, s-au strâns
legăturile cu guvernul român
aflat la Iaşi şi s-a decis
convocarea Congresului general
al Bucovinei.
• Congresul general al Bucovinei
s-a desfăşurat la 15 / 28
noiembrie 1918 la Cernăuţi, în
Sala Sinodală a palatului
Mitropolitan.
20. Paşi către făurirea statului naţional unitar român
TRANSILVANIA – 1 DECEMBRIE 1918
VASILE GOLDIŞ AL. VAIDA – VOEVOD
21. TRANSILVANIA
• Guvernul maghiar, prin
delegaţii săi, a comunicat că
acceptă ca administraţia în
teritoriile româneşti să fie
preluată de C. N. R. C., dar fără
a se despărţi de Ungaria.
• Propunerea maghiară a fost
respinsă de către delegaţia
română.
• După două zile de discuţii, la
întrebarea categorică a şefului
delegaţiei ungare care este
dorinţa finală a românilor,
răspunsul delegaţiei române a
fost: desfacerea totală de
Ungaria.
• P.N.R. prin Vasile Goldiş a redactat o
Declaraţie ( Proclamaţie) în care se
arăta că naţiunea română este decisă să-
şi asigure “aşezarea ei printre
naţiunile libere” şi că “nimeni nu mai
poate fi îndreptăţit să trateze în treburi
referitoare la situaţia politică a naţiunii
române” în afara reprezentanţilor ei.
• Această Declaraţie a fost citită de Al.
Vaida – Voevod, unul dintre fruntaşii
Partidului Naţional Român, în cadrul
unei şedinţe a parlamentului maghiar de
la Budapesta.
• Pentru coordonarea mişcării naţionale a
luat fiinţă la Arad Consiliul Naţional
Român Central format din 12 membri:
6 din PNR şi 6 din PSD.
22. • Până la data de 1 decembrie
1918, ziarele româneşti din
Transilvania au publicat apeluri
de participare la marele act
istoric; au fost organizate
adunări populare şi s-au
răspândit manifeste în rândurile
populaţiei.
• Cei 1228 de membri ai Adunării
Naţionale au fost aleşi de către
circumscripţiile electorale ( câte
5 de fiecare ) sau desemnaţi de
către confesiuni, instituţii,
asociaţii sau organizaţii din
teritoriile locuite de români.
GHE. POP DE BĂSEŞTI
