Războiul de independență al României (1877-1878) a fost determinat de dorința națională de independență și contextul internațional favorabil, inclusiv răscoalele din Balcani și pregătirile Rusiei pentru a lupta împotriva Imperiului Otoman. În timpul războiului, România a demonstrat acțiuni militare semnificative, începând cu declararea independenței de către Mihail Kogălniceanu și continuând cu asalturi și cuceriri cruciale, culminând cu tratatul de la Berlin, care a recunoscut parțial independența României, dar a impus condiții dure. Războiul a avut consecințe mari, inclusiv recunoașterea internațională a statutului român și afilierea la diverse alianțe politice în perioada ulterioară.

1. R Ă ZBOIUL
DE INDEPENDENŢĂ
A ROMÂNIEI
(1877 – 1878)
Prof. Hru ş covschi Elena
Liceul Pedagogic “Spiru Haret”
Foc ş ani

2. CUPRINS
• Premisele proclamării
independenţei României
• Desfăşurarea războiului
de independenţă
• Tratatele de pace
• Urmările războiului de independenţă
• Aplicaţii
• Bibliografie

3. PREMISELE
INDEPENDENŢEI
ROMÂNIEI
PREMISE PREMISE
INTERNE EXTERNE
1 2 1 2 3

4. PREMISELE PROCLAMĂRII
INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI
- PREMISE INTERNE -
1.România se
comporta ca
un stat independent:
 Încheia tratate
comerciale în nume
propriu;
 Desfăşura unele
demersuri diplomatice
în nume propriu.

5. PREMISELE PROCLAMĂRII
INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI
- PREMISE INTERNE -
2. Dorinţa
cvasiunanimă a
societăţii
româneşti de
dobândire a
independenţei
statale.

6. PREMISELE PROCLAMĂRII
INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI
- PREMISE EXTERNE -
1.Răscoalele
antiotomane
desfăşurate în
Balcani ( Bosnia-
Herţegovina,
Bulgaria şi
Serbia-
Muntenegru) în
anii 1875-1876

7. PREMISELE PROCLAMĂRII
INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI
- PREMISE EXTERNE -
2.Pregătirile
Rusiei
pentru un
nou război
cu Turcia

8. PREMISELE PROCLAMĂRII
INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI
- PREMISE EXTERNE -
3.Problemele
cu care se
confrunta
Imperiul
Otoman
din cauza
mişcării
“Junilor
Turci”.
CUPRINS

9. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ
- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI -
În septembrie 1876, o
delegaţie română se
deplasează la Livadia,
în vederea încheierii
unei convneţii militare
cu partea rusă.
LIVADIA, PALATUL IMPERIAL

10. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ
- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI -
 La 4 aprilie 1877 s-a
încheiat convenţia
militară româno-
rusă.
CAROL I
 La 12 aprilie 1877
Rusia declară război
Turciei, iar trupele
ruseşti pătrund pe
teritoriul românesc.
ALEXANDRU II

11. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ
- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI -
Turcia ripostează,
bombardând
malul românesc
al Dunării.
La 26 aprilie1877,
armata română
răspunde
tirurilor de
artilerie
turceşti,
bombardând
Vidinul, de la
Calafat. CALAFAT - 1877

12. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI -
“Asta-i muzica
ce-mi place!”

13. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI -
Interpelat în
Camera
Deputaţilor,
ministrul de
externe, Mihail
Kogălniceanu, a
rostit, la 9 mai
1877, Declaraţia
de Independenţă
a României.

14. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI -
“Suntem
independenţi,
suntem naţiune
de sine
stătătoare!”
Mihail
Kogălniceanu –
“Declaraţia de
Independenţă”

15. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- ETAPELE RĂZBOIULUI -
Et a
ap I I-
a a
I a pa
Et

16. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- ETAPA I -
În prima etapă
(iunie – august
1877), armata
română a
desfăşurat operaţii
auxiliare, în
sprijinul armatei
ruseşti:
a)susţinerea trecerii
trupelor ruseşti pe
malul drept al
Dunării.

17. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- ETAPA I -
b) Flotila
românească a
contribuit la
distrugerea
flotei turceşti
care patrula pe
Dunăre. NAVA “RÂNDUNICA”

18. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- ETAPA I -
c) Preluarea unor
puncte cucerite de
armata rusă
(cetatea Nicopole),
pentru a înlesni
manevrele militare
ale acesteia.
CETATEA NICOPOLE

19. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- ETAPA I -
Până în luna iulie
1877, evoluţia
armatei ruseşti pe
frontul din Balcani
este încununată de
succese.
Situaţia se schimbă,
după cele două
asalturi asupra
Plevnei (8 şi 19
iulie),respinse de
turci.

20. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- ETAPA I -
Marele duce
Nicolae (fratele
ţarului Alexandru
al II-lea) solicită
intervenţia
armatei române
pe frontul din
Balcani.

21. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- ETAPA a II-a -
În urma
solicitărilor
imperioase ale
Rusiei, principele
Carol I decide
trecerea trupelor
române la sud de
Dunăre.

22. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- ETAPA a II-a -
Al treilea asalt
asupra Plevnei,
realizat de
trupele româno-
ruse, s-a
declanşat la 30
august 1877.
Trupele române
cuceresc reduta
Griviţa I.

23. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- ETAPA a II-a -
Se decide
asedierea
Plevnei. Luptele
continuă.
La 9 noiembrie
armatele române
cuceresc Rahova.

24. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- ETAPA a II-a -
După un
îndelungat
asediu, la 28
noiembrie,
Plevna
capitulează.

25. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- ETAPA a II-a -
După căderea Plevnei
armatele româno-
ruse se despart.
Armata rusă
porneşte spre
Constantinopol.
Armatei române îi
revine misiunea de
a ataca cetăţile
Vidin şi Belogradcik.

26. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- ETAPA a II-a -
La 12 ianuarie
1878 s-a
desfăşurat una
din crâncenele
bătălii date
pentru cucerirea
Vidinului: bătălia
de la Smârdan.

27. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
- ETAPA a II-a -
Epuizarea
trupelor otomane
a determinat
solicitarea
încheierii
armistiţiului de
la Kazanlîk, la 23
ianuarie 1878.
CUPRINS

28. TRATATELE DE PACE
- SAN STEFANO -
La 19 februarie
1878 s-a încheiat
tratatul de la San
Stefano, prin
care se marca
sfârşitul
războiului
româno-ruso-
turc.

29. TRATATELE DE PACE
- SAN STEFANO -
Negocierile s-au
purtat doar între
partea rusă,
respectiv cea
otomană.
Românii nu au fost
chemaţi să participe
la tratative.

30. TRATATELE DE PACE
- SAN STEFANO -
Situaţia
favorabilă, pe
care şi-a creat-o
Rusia, prin
aceste negocieri,
a stârnit
nemulţumirea
altor puteri, care
nu au recunoscut
tratatul de la San
Stefano.

31. TRATATELE DE PACE
- BERLIN -
Congresul de la
Berlin s-a
desfăşurat între 1
iunie – 1 iulie 1878.
Pentru România,
hotărârile luate prin
tratatul de la Berlin
au fost mai
dezavantajoase
decât cele de la San
Stefano.
CUPRINS

32. URMĂRILE RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
1. Pierderi
umane (morţi şi 350000
răniţi)relativ 300000
semnificative, 250000
ridicate la 200000
pierderi umane
efectivul de 150000 ani
aproximativ
100000
10000 de
50000
persoane.
0
1878 1918 1945

33. URMĂRILE RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
2.Între 1878 – 1880 are loc recunoaşterea
internaţională a independenţei româneşti.
RUSIA
1878 TURCIA
AUSTRIA
1879 ITALIA
GERMANIA
1880 FRANŢA
ANGLIA

34. URMĂRILE RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
3.În anul 1881
România îşi ia
titlul de regat,
urmând să
joace un rol
important în
lumea
balcanică.

35. URMĂRILE RĂZBOIULUI DE
INDEPENDENŢĂ
4.Ca urmare a
deteriorării
relaţiilor cu
Rusia,
România aderă
în anul 1883 la
Tripla Alianţă.
CUPRINS

36. APLICAŢII
Texte
Hărţi
Exerciţii
Rebus

37. CONVENŢIA ROMÂNO – RUSĂ
(fragmente) 4 aprilie 1877
1. [...] Toate cheltuielile care ar putea fi
ocazionate de trebuinţele armatei ruse, de
transportul său, precum şi pentru
satisfacerea tuturor trebuinţelor sale, cad
anturalmente în sarcina Guvernului
Imperial.
2. [...] Guvernul Majestăţii Sale,
Imperatorul tuturor Rusiilor se obligă a
menţine şi a se face a se respecta drepturile
politice ale Statului Român, astfel cum
rezultă din legile interioare şi tratatele
existente, precum şi a menţine şi a apăra
integritatea actuală a României.

38. DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢǍ
(fragmente) 9 mai 1877
“[…] În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce
suntem ? Suntem independenţi : suntem naţiune de
sine stătătoare. Avem domn de sine stătător .
[…] Aşa dară, d-lor deputaţi, nu am cea mai mică
îndoială şi frică de a declara în faţa reprezentaţiunei
naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi
indepenentă […]. Noi trebuie să dovedim că avem
conştiinţa misiunei noastre, trebuie să dovedim că
suntem în stare să facem şi noi sacrificii pentru ca să
păstrăm această ţară şi drepturie ei pentru copiii
noştri şi această misiune în momentele de faţă este
încredinţată fraţilor şi fiilor noştri care mor la
hotare.”

39. TELEGRAMA MARELUI DUCE NICOLAE
19 iulie 1877
“Turcii, îngrămădind cele mai mari mase la
Plevna, ne nimicesc. Rog să faci fusiune,
demonstraţiune şi, dacă-i posibil, trecerea
Dunării cu armata după cum doreşti să faci.
Între Jiu şi Corabia această emonstraţiune
este indispensabilă pentru a uşura mişcările
mele.
Nicolae”
Primită marţi 19 / 31 iulie 1877, orele 9
seara Poiana.

40. TRATATUL DE PACE DE LA SAN STEFANO
19 februarie 1878
Prevederi privind statul român
1. România este nevoită să cedeze
Rusiei sudul Basarabiei ( Cahul, Ismail,
Bolgrad);
2. Rusia îşi rezervă dreptul de a ceda
României: Dobrogea, Delta Dunării şi
Insula Şerpilor;
3. Se recunoaşte independenţa
României.

41. TRATATUL DE PACE DE LA BERLIN
1 iulie 1878
Prevederi privind statul român
1. România este nevoită să cedeze Rusiei sudul
Basarabiei ( Cahul, Ismail, Bolgrad);
2. Rusia îşi rezervă dreptul de a ceda României:
Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor;
3. Se recunoaşte în mod condiţionat independenţa
României.
Condiţii:
 Modificarea articolului 7 din Constituţie, cu privire
la acordarea cetăţeniei române;
 Preluarea de către statul român a consecinţelor
falimentării trustului Strousberg.

42. HĂRŢI

43. HĂRŢI
Belogradcik
N P R V

44. HĂRŢI

45. HĂRŢI

46. HĂRŢI
INSULA ŞERPILOR

47. EXERCIŢII
Citiţi telegrama trimisă de marele duce
Nicolae lui Carol I, la 19 iulie 1877.
 Identificaţi situaţia armatei ruse în
momentul în care a fost trimisă
telegrama.
 Enunţaţi un motiv al refuzului Rusiei
de a accepta de la început colaborarea
cu armata română, în Balcani.

48. Felicitări!
Meriţi stima
întregii
clase!

49. Pe unde
ai fost în ora
de istorie?

50. REBUS
VERTICAL
5. Cea mai puternică
1 2 3 4 5 6 7 8 9 fortificaţie din Balcani.
1 ORIZONTAL
1. Cetate preluată de români
de la ruşi, pentru a le uşura
2 operaţiile militare.
2. Capitală în care s- desfăşurat
3 congresul care a finalizat
războiul.
4 3. Tactică utilizată pentru
cucerirea Plevnei.
4. Redută cucerită de
5 armata română.
5. Numele generalului
6 turc învins la Plevna.
6. Localitate aproape de
Vidin, luată cu asalt de
armata română.

51. BIBLIOGRAFIE
1.BERINDEI, DAN – Cucerirea
independenţei,Bucureşti, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977
2.www.wikipedia.org/Războiul_de
_ Independenţă_al-României
3.www.worldatlas.com