1. “ Auzit-aţi de-un Mihai
Ce sare pe şapte cai,
De strigă Stambulul,
vai ?
El e domnul cel vestit
Care-n lume a venit
Pe luptat şi biruit.”
Baladă populară

2. MIHAI
VITEAZUL

3. “Un bărbat ales, vestit şi lăudat,
pentru frumuseţea trupului său, prin
virtuţile lui mari şi felurite, dragostea
către patrie, îngăduinţa către semeni,
omenia către cei mai de jos, dreptatea
către toţi deopotrivă, prin sinceritatea,
statornicia şi dăruirea ce împodobeau
mult lăudatul său caracter.”
Nicolae Bălcescu,
“Istoria românilor supt
Mihai Voievod Viteazul”

4. Care este importanţa domniei lui
Mihai Viteazul?
“Acuma oricine poate vedea câtă muncă şi
osteneală am îndurat şapte ani de-a rândul şi
câtă slujbă am făcut creştinătăţii, căci am luat
de la turci 100 de tunuri şi am ocârmuit trei ţări:
Ţara Românească, Transilvania şi
Moldova...
n-am cruţat nici ... propria-mi
viaţă, ci am purtat războiul foarte mult timp, eu
însumi cu sabia în mână, fără ca să am nici
fortăreţe, nici castele, nici oraşe, nici cel puţin o
casă de piatră, unde să mă retrag ...”
Din “Memoriul lui Mihai Viteazul”
către împăratul Rudolf al II-lea” (1601)

5. • a luat tronul Ţării Româneşti în 1593;
• refuză plata tributului;
• în august 1595, la Călugăreni, obţine o importantă victorie împotriva
trucilor;
• prin victoriile de la Târgovişte şi Giurgiu (octombire 1595), turcii sunt
izgoniţi din ţară;
• pentru scurt timp, turcii sunt nevoiţi să recunoască independenţa
Ţării Româneşti;
• în toamna anului 1599, la Şelimbăr, învinge oastea principelui maghiar
al Transilvaniei, Andrei Bàthory;
• este considerat de românii din Transilvania un eliberator, iar Alba Iulia
devine oraşul unirii;
• în primăvara anului 1600 cucereşte şi Moldova, domnul Ieremia Movilă
fiind înlăturat;
• în 1600, înfăptuieşte prima unire politică a Ţării Româneşti,
Transilvaniei şi Moldovei;
• nobilii maghiari şi boierii moldoveni uneltesc împotriva lui;
• în vara anului 1601 este asasinat mişeleşte pe Câmpia Turzii;
• unirea se destramă, dar Ţările Române nu sunt transformate în
provincii ale Imperiului Otoman.

6. Semnătura
voievodului

7. Steagul Valahiei (cca. 1593 – 1611)
În jurul anului 1600, steagul Ţării Româneşti sub domnia lui Mihai Viteazul
era alb având pictat un corb ce ţine în cioc o cruce dublă, stând deasupra
unei ramuri de ienupăr verde.
Din steagurile datate în secolul al XVII-lea nu s-a mai păstrat nici unul.

8. Reproduceri ale drapelului
lui Mihai Viteazul

9. Sigiliul lui
Mihai Viteazul,
cuprinzând
simbolurile
stemelor celor trei
ţări române unite

10. Securea lui Mihai Viteazul – replica comemorativă
Securea lui Mihai simbolizează lupta românilor pentru independenţă şi
unitate.

11. Securea lui Mihai Viteazul ne aduce aminte de vitejia şi
sacrificiul bravului nostru domnitor pe câmpul de luptă de la
Călugăreni când se părea că balanţa se înclina în favoarea
turcilor:
“Ridicând ochii către cer, mărinimosul domn cheamă în
ajutoru-i protecţia mântuitoare a dumnezeului armatelor,
smulge o secure ostăşească de la un soldat, se aruncă în
coloana vrăşmaşă ce-l ameninţa mai de aproape, doboară
pe toţi cei ce încearcă a-i sta împotrivă, ajunge pe
Caraiman-Paşa, îi zboară capul, izbeşte şi pe alte capete
din vrăşmaşi şi, făcând minuni de vitejie, se întoarce la ai
săi plin de trofee şi fără a fi rănit. Această faptă eroică
infioară pe turci de spaimă, iar pe creştini îi însufleţeşte şi
îi aprinde de acel eroic entuziasm, izvor bogat de fapte
minunate.”
Nicolae Bălcescu - “Românii supt Mihai Voievod Viteazul”

12. Harta Principatelor româneşti sub Mihai Viteazul, mai–sept. 1600

13. “Io Mihai Voievod, din voia
lui Dumnezeu, domn al Ţării
Româneşti, al Ardealului şi
a toată Ţara Moldovei...”
(Titulatura lui Mihai Viteazul
în documentele semnate după
unirea celor trei Ţări Române)

14. “Izgonirea turcilor la Călugăreni”, tablou de Theodor Aman
i”
În bătălia de la Călugăreni din 13 - 23 august 1595, Mihai Viteazul
l-a învins pe temutul general otoman Sinan Paşa.

15. “Biruinţa smulsă la Călugăreni
lui Sinan-paşa n-a fost fapta
unui singur om, ci a unui
neam întreg, a miilor de tineri
cari de bună voie s-au coborât
sub brazdă, jertfindu-se ca să
putem trăi noi, cei de astăzi.”
Nicolae Iorga – istoric

16. Mihai Viteazul învingând turcii la Târgoviște, octombrie 1595
Dinu C. Giurescu – “Istoria ilustrată a românilor”

17. Înfrângerea turcilor la Giurgiu, octombrie 1595
Dinu C. Giurescu – “Istoria ilustrată a românilor”

18. Bătălia de la Şelimbăr,
28 octombrie 1599

19. “Lupta se dădu pe întinsa câmpie
dintre oraşul Sibiu şi com. Şelimbăr.
[...] Aici se săvârşi un mare măcel,
căci fiind punctul principal al
încăierării, din amândouă părţile se
luptau cu eroism. [...] Mihai
îmbărbăta pe ai săi să folosească tot
momentul şi să exploateze cât mai
mult succesul.”
Stefan Szamosközy – cronicar maghiar

20. “Intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia”,
pictură de Constantin Lecca ce-l arată pe Mihai Viteazul
intrând victorios în Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599

21. “Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia”,
pictură de D. Stoica (Dumitrescu)

22. “Voievodul, călare pe un cal roib, purta o
tunică albă şi pe deasupra o manta albă,
având brodaţi cu fir mai mulţi şoimi. Pe
cap avea binecunoscuta cuşmă, cu pene
de cocor, prinse cu o broşă de aur;
sabia, bătută în rubine şi împodobită cu
aur, atârna în stânga. Veneau apoi
trâmbiţaşii şi după aceştia lăutarii zicând
din viori. La porţile oraşului primi cheile.
Toţi i s-au închinat.”
(Un martor al intrării lui Mihai în
Alba Iulia, 1 noiembrie 1599)

23. “Intrarea lui Mihai Viteazul în Braşov”,
frescă din biserica “Sfântul Nicolae” din Scheii Braşovului

24. “Oastea lui Mihai Viteazul”,
pictură de Gheorghe Tăttărescu

25. În noaptea de 9 spre
10 august 1601, la 3
km sud de Turda ,
Mihai Viteazul este
ucis
de
generalul
Gheorghe Basta.
I s-a tăiat capul cu

26. “Se repeziră asupra lui ca nişte dihănii sălbatice, cu săbiile scoase. Ci
unul dete cu suliţa şi-l lovi drept în inimă, iar altul degrab îi tăie capul.
Şi căzu trupul lui cel frumos ca un copac.”
( Letopiseţul

27. “Uciderea lui Mihai Viteazul”,
pictură de Constantin Lecca

28. “Asasinarea lui Mihai Viteazul la Turda”
(gravură realizată la Leiden – Olanda în 1703)
Odată cu Mihai, au mai fost ucişi încă 18 soldaţi din garda personală.

29. După 3 zile de tulburări, corpul lui
Mihai a fost înmormântat pe furiş de
câţiva sârbi, pe locul execuţiei-Turda.
Capul, intrat în posesia soţiei unuia
dintre căpitanii lui Mihai, a ajuns la
Târgovişte, fosta capitală a Ţării
Româneşti, şi a fost înmormântat de
Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu,
lângă Târgovişte.

30. Mormântul lui Mihai Viteazul (trupul) – Turda

31. Mormântul capului lui
Mihai Viteazul,
Mănăstirea Dealu
Pe lespedea sa de piatră
stă scris:
"Aici zace cinstitul şi
răposatul capul creştinului
Mihail, Marele Voievod,
ce au fost domn al Ţării
Româneşti şi Ardealului şi
Moldovei."

32. Fosta Troiţă de lemn de la
mormântul lui Mihai Viteazul
(între anii 1923 - 1977), în
prezent expusă la Muzeul de
Istorie din Turda, este lucrată
în stil popular. Ea are gravată
inscripţia:
„Aici a fost răpus marele
voievod Mihai Viteazul la
9 august 1601”.

33. Monumentul nou a
fost inaugurat pe data
de 5 mai 1977.
Evocă anul morţii
marelui voievod, fiind
înalt de 1601 cm.
Obeliscul actual de la mormântul
lui Mihai Viteazul (după 1977)

34. Obeliscul are trei laturi, simbolizând cele trei principate române unite sub
Mihai Viteazul în anul 1601. La baza fiecărei laturi se află stemele celor
trei principate, executate din marmură albă, la fel ca şi placa mormântului.

35. Biserica Mihai Vodă – Turda
Este construită în anul 2005 în vecinătatea monumentului, copie după
Biserica Mihai Vodă ridicată la Bucureşti de către Mihai Viteazul.

36. Mănăstirea Dealu
Târgovişte

37. Mănăstirea Dealu – curtea interioară şi statuia lui Mihai Viteazul

38. Statuia lui
Mihai Viteazul
din curtea
Mănăstirii Dealu

39. Crucea lui
Mihai Viteazul
de la
Călugăreni
Monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 ani
de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Mihai Viteazul.

40. În zona comunei Şelimbăr, jud. Sibiu există două
monumente închinate voievodului Mihai Viteazul.
Ambele marchează victoria voievodului valah de la
Şelimbăr, de pe 28 octombrie 1599, unde, l-a învins
pe voievodul transilvănean Andrei Bathory.
1. Troiţa a fost ridicată în 1925 pe locul unde s-a
descoperit groapa comună a celor ucişi în bătălie,
indiferent din care tabără ar fi făcut parte , numit
“Movila lui Mihai”.
2. Monumentul eroilor romani a fost realizat în anul
1932 în cinstea eroilor din bătălia lui Mihai Viteazul
de la 1599, cât şi a celor din primul război mondial
(Bătălia Sibiului, septembrie 1916).

41. Troiţa de la Şelimbăr

42. Monumentul eroilor români, Şelimbăr

43. Statuia lui Mihai Viteazul - Şelimbăr

44. Mănăstirea Mihai Vodă este una din cele mai vechi construcţii
din Bucureşti, păstrate până astăzi, ctitorie a lui Mihai Viteazul.
Zidită în anul 1594 şi aşezată în centrul unei incinte încojurate cu
ziduri, era ca o cetate.

45. În prezent, din întreg ansamblul Mănăstirii Mihai Vodă s-a mai
păstrat doar biserica şi o clopotniţă. Acestea se află amplasate
pe strada Sapienţei din sectorul 5.

46. Sala Unirii
Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia

47. Pe vodă-l zăreşte călare trecând...”
George Coşbuc – “Paşa Hassan”
Statui ale primului voievod care a realizat unirea Ţărilor Române
Târgovişte

48. Bucureşti
Iaşi
Alba Iulia

49. •“Unind pe toţi românii într-un tot, făcu
o naţie mare, vrednică de recunoaşterea
altor naţii, destoinică de a se apăra şi în
stare de a se civiliza.”
Aaron Florian – istoric
•“De la 1600 nici un român n-a mai putut
gândi unirea fără uriaşa lui personalitate,
fără paloşul sau securea lui ridicat ă spre
cerul dreptăţii, fără chipul lui de curat ă şi

50. Sfârşi
t
Înv. Lucia Bălan