stefan cel mare

1. DacDacă vei parcurge acest materială vei parcurge acest material
îţi vei îmbogăţi cunoştinţele peîţi vei îmbogăţi cunoştinţele pe
care le ai cu altele noi:care le ai cu altele noi:
- originea lui Ştefan cel Mare;- originea lui Ştefan cel Mare;
- locul şi perioada în care a- locul şi perioada în care a
domnit;domnit;
- luptele pe care le-a purtat cu- luptele pe care le-a purtat cu
duşmanii;duşmanii;
- strategia de a face din Moldova- strategia de a face din Moldova
un stat independent şi de a-lun stat independent şi de a-l
menţine aşa;menţine aşa;
- personalitatea marelui voievod;- personalitatea marelui voievod;
- însemnătatea domniei lui Ştefan- însemnătatea domniei lui Ştefan
cel Mare, atât pentru Moldova câtcel Mare, atât pentru Moldova cât
şi pentru întreg poporul român;şi pentru întreg poporul român;
- legende şi mărturii istorice;- legende şi mărturii istorice;
- momente omagiale.- momente omagiale.

2. Scurt istoric al domnitorului Ştefan cel MareScurt istoric al domnitorului Ştefan cel Mare
Ştefan cel Mare era fiul lui Bogdan al II-lea şi nepotulŞtefan cel Mare era fiul lui Bogdan al II-lea şi nepotul
unui alt mare şi luminat voievod al neamului, zis Alexandruunui alt mare şi luminat voievod al neamului, zis Alexandru
cel Bun, care a domnit în Moldova între anii 1400 – 1432;cel Bun, care a domnit în Moldova între anii 1400 – 1432;
După uciderea tatălui său, Ştefan vine cu oaste, ajutat deDupă uciderea tatălui său, Ştefan vine cu oaste, ajutat de
Vlad Ţepeş, şi după înfrângerea lui Petru Aron (ucigaşulVlad Ţepeş, şi după înfrângerea lui Petru Aron (ucigaşul
tatălui său) în aprilie 1457 – merge la Suceava şi pe locul ce setatălui său) în aprilie 1457 – merge la Suceava şi pe locul ce se
chema Câmpia Dreptăţii, lângă Cetatea de scaun, întreabăchema Câmpia Dreptăţii, lângă Cetatea de scaun, întreabă
adunarea dacă le este cu voie să le fie domn. Raspunsul a fostadunarea dacă le este cu voie să le fie domn. Raspunsul a fost
“Întru mulţi ani, de la Dumnezeu, să domneşti”“Întru mulţi ani, de la Dumnezeu, să domneşti”
LA 14 aprilie 1457, Ştefan cel Mare este proclamat caLA 14 aprilie 1457, Ştefan cel Mare este proclamat ca
domn legiuit al Moldovei, în scaunul părinţilor şi strămoşilordomn legiuit al Moldovei, în scaunul părinţilor şi strămoşilor
lui. Are cea mai lungă domnie, până în 1504.lui. Are cea mai lungă domnie, până în 1504.

3. Întinderea statului: între Carpaţii Orientali, Nistru şi Marea Neagră.Întinderea statului: între Carpaţii Orientali, Nistru şi Marea Neagră.
Capitala statului era în Cetatea Sucevei.Capitala statului era în Cetatea Sucevei.

5. Iscusit şi vrednic comandant de oşti, s-a războit cu pricepere cu toţi cei care auIscusit şi vrednic comandant de oşti, s-a războit cu pricepere cu toţi cei care au
râvnit Moldova, dintre care cei mai înversunaţi duşmani au fost otomanii carerâvnit Moldova, dintre care cei mai înversunaţi duşmani au fost otomanii care
erau “câtă frunză şi iarbă” şi care se năpusteau în repetate rânduri ca “lăcusteleerau “câtă frunză şi iarbă” şi care se năpusteau în repetate rânduri ca “lăcustele
asupra acestui colţ de Rai”. Începutul conflictului debutează cu refuzulasupra acestui colţ de Rai”. Începutul conflictului debutează cu refuzul
domnitorului moldovean de a mai plăti tributul Porţii otomane, Mahomed al II-domnitorului moldovean de a mai plăti tributul Porţii otomane, Mahomed al II-
lea, înfuriat de atitudinea domnitorului trimite oaste împotriva lui Ştefan, înlea, înfuriat de atitudinea domnitorului trimite oaste împotriva lui Ştefan, în
fruntea oştii otomane aflându-se Soliman Paşa. Armata, spun documentele sefruntea oştii otomane aflându-se Soliman Paşa. Armata, spun documentele se
ridica la peste 120.000 soldaţi bine pregătiţi. Oastea lui Ştefan cuprindea doarridica la peste 120.000 soldaţi bine pregătiţi. Oastea lui Ştefan cuprindea doar
40.000 răzeşi şi vreo 9.000 secui.40.000 răzeşi şi vreo 9.000 secui.
Lupta se dă la 10 ianuarie 1475 pe valea Bârladului, într-o aşezare mlăştinoasăLupta se dă la 10 ianuarie 1475 pe valea Bârladului, într-o aşezare mlăştinoasă
numită Podul Înalt care se finalizează cu victoria lui Ştefan.numită Podul Înalt care se finalizează cu victoria lui Ştefan.

6. “Topoarele, securile, ghioagele
loveau îndesat şi fără pic de hodină în
duşmani”(izv.ist) Luate prin surprindere
“trupele ..invicibile" ale fălosului Soliman
Pasa părăsiră lunca sângeroasă, dând bir cu
fugiţii. Unii se înecară în mlaştina răzbunătoare
şi ea, alţii pâlcuri-pâlcuri se risipiră în toate
părtile, spre a se adăposti şi a scăpa de
loviturile oştenilor lui Ştefan cel Mare.
Părea ca văzduhul şi întreaga natură
ţineau parte vrednicilor apărători ai gliei
strămoşesti, “Şi in ziua aceea de marţi, a
desăvârşitei biruinţe - cea mai mare din
viaţa lui Ştefan şi asupra celui mai puternic
duşman - şi miercuri si joi pâlcuri de
vânători se ţinură în urma
duşmanilor“ (izv.ist.), avea să noteze mai
târziu istoricul, Nicolae Iorga.

7. Bucuria victoriei nu a durat prea
mult: în iunie anul următor, însuţi sultanul
Mohamed II a pornit în fruntea unei oşti
puternice să pedepsească pe domnul
moldovean, cu intenţia de a-i ocupa ţara.în
ziua decisivă a luptei, la 26 iulie 1476, la
Războieni sau Valea Albă, oastea
moldoveană a fost înfrântă de
superioritatea zdrobitoare a armatei
turceşti, care se ridică la aproximativ
150.000 de oameni. Această luptă
memorabilă pentru apărarea pământului
străbun a fost consemnată şi în pisania
bisericii ridicate de Ştefan dupa 20de ani,
la Războieni, prin aceste cuvinte
înduioşătoare: "S-au ridicat puternicul
Mahomed, împăratul turcesc, cu toate
puterile sale răsăritene. Şi au venit să prade
şi să ia ţara Moldovei. Şi au ajuns până
aici, la locul numit Valea Albă. Iar noi,
Ştefan Voievod şi cu fiul nostru Alexandru
am ieşit înaintea lor şi am facut mare
război cu ei, în luna iulie 26. Şi cu voia lui
Dumnezeu au fost înfrânţi creştinii, de
păgâni şi au căzut acolo mulţime mare de
oameni”

8. Cetatea Neamţului

9. Cetatea de Scaun a SuceveiCetatea de Scaun a Sucevei

10. Mit, legendMit, legendă şi adevără şi adevăr
Ştefan Vodă pleacă de la Cetatea Neamţului abătut,
îngândurat şi neştiind ce să facă. O legendă spune că paşii l-
au purtat până la casa bătrânei Vrâncioaia, care i-a adunat
pe cei şapte feciori în faţa lui Ştefan şi i-a zis: “-Aista-i
Bodea, aista Spirea, celălalt Negrilă, apoi Bârsan, Spulber,
Pavel şi cu Nistor.Ei or să te ajute să strângi oastea şi să nu
laşi Moldova în mâinile turcilor”. Aşa a şi fost ,cei şapte
feciori l-au ajutat pe domnul lor să alunge turcii până la
Dunare. Ca răsplata le făcu “o colniţă pe piele de viţel,
scrisă cu litere de aur, pentru dania domnească”, document
în puterea căruia fiii Vrâncioaiei ajunseră stăpânii Munţilor
Vrancei, de la Trotuş până în valea Bâsca a Buzăului. Şi de
atunci, fiecare din cei şapte fraţi, înapoindu-se pe plaiurile
Vrancei, s-au aşezat la poalele munţilor, întemeindu-şi sate,
după numele lor: Bodeşti, Spireşti, Negrileşti, Bârseşti,
Spulberesti, Păuleşti, Nistoreşti.

11. O altă legendă spune însă, că paşii l-au purtat
către sfetnicul şi duhovnicul său încă din copilărie,
Daniil Sihastru. Aici este sfătuit să nu inchine ţara
turcilor, că victoria va fi a lui, numai că după aceea,
va trebui să ridice o mănăstire (în aceasta întâmplare
se află geneza legendei “Mănăstirea Putna”. Daniil nu
stă pe gânduri când vede slăbiciunea omenească a lui
Ştefan
Şi îl ceartă aprig: “Dacă sceptrul greu, mâna ti-o
apasă / Altuia, mai vrednic, locul tău îl lasă!”
(poezia Daniil Sihastru). Şi acestă legendă spune că
Ştefan Vodă a strâns oaste, ”fel de fel de oameni”, şi
“a purces în jos unde erau turcii şi a început a-i goni
din urmă şi a-i bate, până i-a trecut Dunărea”.

12. ChiliaChilia SfSfântului Daniil Sihastru propovăţuitorul lui Ştefan cel Mareântului Daniil Sihastru propovăţuitorul lui Ştefan cel Mare

13. Vitejia sa pe câmpul de luptă a fost dublată permanent,
de râvna sa pentru credinţa creştină. Această râvnă pentru
ortodoxie i-a fost insuflată marelui voievod încă din perioada
copilăriei sale, prin grija şi osteneala evlavioşilor săi părinţi. În
numele acestei credinţe el ieşea la război, şi tot această
credinţă va fi cea care îl va determina să zidească numeroase
locaşuri de cult (circa 44 la număr). Printre ctitoriile sale de
referinţă se numără mânăstirile:
Putna (1470), Tazlău (1487), Voroneţ (1488), Borzeşti
(1494),Popăuţi (1496), Războieni (1496), Nemaţ (1497),
Dobrovăţ (1504),precum şi biserici domneşti răspândite pe
întreg cuprinsulMoldovei (Vaslui, Bacău, Iaşi,Cotnari,
Dorohoi etc. ). Deasemenea, Ştefan a contribuit cu danii
substanţiale la zidirea unor lăcaşuri de cult din
Muntenia,Ardeal, de la Sfintele locuri, precum şi de la
Muntele Athos

14. Ctitorii din timpulCtitorii din timpul lui Ştefan cel Marelui Ştefan cel Mare