Castrul roman, cunoscut ca un complex militar defensiv, a fost esențial în perioada romană pentru apărarea și organizarea militară. În România, există peste 100 de castre romane, multe dintre ele având roluri strategice în apărarea provinciei Dacia. Ruinele acestor castre oferă importante dovezi arheologice și istorice despre viața și cultura romană în regiunile acesteia.

2. Castrul (castrum în latină) reprezintă un complex
de clădiri şi teren împrejmuit utilizat ca o poziţie
militară defensivă.
În epoca romană termenul a fost folosit pentru a
indica taberele militare fortificate.
În limba română în loc de castru sunt folosiţi de
obicei şi termenii „fort roman”, „cetate romană” şi
„fortăreaţă romană”.
În România există peste 100 de castre romane.

3. ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA
(capitala DACIEI ROMANE)
După primul război daco-roman, 101 - 102, romanii au amplasat pe
locul numit Tapae, astăzi “Porţile de Fier ale Transilvaniei”, o
garnizoană romană. Munţii Retezat la sud şi Munţii Poiana Ruscă la
nord constituiau bariere naturale greu de străbătut pentru eventualii
atacatori.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala noii provincii a Imperiului
Roman, Dacia romană, este fondată de împăratul Traian, imediat
după cucerirea Daciei de către romani (106), pe locul acestei tabere
militare (astăzi comuna Sarmizegetusa, jud. Hunedoara).
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (numele
complet), situată la o distanţă de 40 km de Sarmizegetusa Regia
(vechea capitală a Daciei), era apărată de castrele Tibiscum
(Caransebeş), Voislova, Micia şi Bumbeşti.

4. Ulpia Traiana Sarmizegetusa – ruinele zidurilor

5. Forul construit de Traian
(Centrul civic si politico administrativ - se găsea chiar in mijlocul
oraşului, la intersecţia celor două drumuri principale ce străbăteau
Sarmizegetusa de la est la vest şi de la nord la sud.)

6. Tribunele
Amfiteatrul

7. Cazarma gladiatorilor
(locul unde stăteau bărbaţii care se luptau în
arenă cu un alt luptăor sau cu fiare sălbatice)

8. Templul mare
templu =loc de
rugăciune
Detaliu dintr-o
coloană a
templului
păstrată până
astăzi

9. Vedere parţială a ruinelor din Ulpia Traiana Sarmizegetusa – situl arheologic
sit arheologic = loc în care se efectuează săpături arheologice

10. Castrul roman TIBISCUM
(sau Tibisco, Tibiscus, Tibiskon)
A fost aşezare dacică, apoi oraş în Dacia romană (castru roman)
lângă Caransebeş, la ieşirea râului Timiş din munţi, pe locul unde
se găseşte astăzi localitatea Jupa, jud. Caraş-Severin.
Castrul Tibiscum a avut un important rol strategic în apărarea
Sarmizegetusei romane. Aşezările romane de aici au fost şi rămân
cele mai importante vestigii ale antichităţii clasice din Banat.
Ruinele castrului

11. Castrul roman MICIA
La 10 km de Deva, în comuna Veţel, jud Hunedoara se găsesc ruinele
uneia dintre cele mai importante aşezări romane – Micia romană.
Deşi avea statut rural, aşezarea prezenta un înalt grad de urbanizare.
Castrul roman Micia a fost un castru militar de graniţă, ridicat în primii
ani după cucerirea Daciei de către romani. În scurt timp devine unul
dintre obiectivele strategice ale noii provincii, Dacia romană.
Astăzi se mai pot vedea doar ruinele castrului militar, ale termelor* şi
amfiteatrului cu caracter militar (singurul din Dacia romană).
*terme = băi publice la romani
Castrul roman Micia
Amfiteatrul

12. Ruinele castrului roman Micia

13. Castrele romane de la BUMBEŞTI - JIU
Pe malul Jiului în localitatea Bumbeşti - Jiu, jud. Gorj existau trei
castre romane cu rolul de a apăra şi asigura intrarea în defileul Jiului
(drumul ce ducea spre Ulpia Traiana Sarmizegetusa).
Castrele romane Porceni-Pleşa şi Vârtop au fost construite din
pământ în vremea împăratului Traian, astăzi fiind aproape distruse.
Cel mai spectaculos era Castrul de Piatră Bumbeşti - Jiu Gară,
parţial restaurat, lângă care a existat şi o aşezare civilă de mare
întindere.
Săpături arheologice la Castrul de Piatră
Cuptor de ars ceramica, descoperit
la Castrul Bumbeşti Jiu-Gară

14. Castrul roman DROBETA
(astăzi DROBETA TURNU - SEVERIN)
Drobeta a fost o aşezare dacică situată pe malul stâng al Dunării,
pe locul actualului oraş Drobeta Turnu-Severin, jud. Mehedinţi.
Este ocupată de romani în urma primului război cu dacii (101-102)
şi devine un important centru meşteşugăresc şi de trafic comercial.
Romanii au construit aici podul de peste Dunăre (Podul lui Traian)
şi un castru militar.
Castrul roman Drobeta a fost prima cetate din piatră ridicată în
Dacia de împăratul Traian (103 - 105).
În iarna anului 105, însuşi împăratul Traian a poposit aici, în
clădirea pretorului (comandantului).
A fost un castru de apărare şi un important centru militar şi politic.

15. Ruinele castrului – vedere din castru spre Dunăre

16. Ruinele castrului
Turnul lui Sever
Termele romane

17. Macheta Podului lui Traian
Ruinele Podului lui Traian
(piciorul podului de pe malul românesc al Dunării)

18. Castrul roman ARCIDAVA
(sau Argidava, Arghidava, Arcidaba, Recidiva)
Lângă Oraviţa, pe locul unde se găseşte astăzi satul Vărădia,
jud. Caraş-Severin a fost o cetate dacică, apoi castrul roman
Arcidava. Denumirea este un cuvânt de origine dacă deoarece
terminaţia “davă” era folosit de daci pentru “loc întărit”.
Arcidava era reşedinţa obişnuită a regelui Burebista.
Romanii au construit aici un castru militar, în apropierea căruia
s-a dezvoltat şi o aşezare civilă.
Descoperiri arheologice la Arcidava

19. Castrul roman PRAETORIUM (Mehadia)
Se află la 3 km distanţă de satul Mehadia, jud. Caraş-Severin,
pe locul numit de localnici La Zidine (Zidina).
În urma cercetărilor efectuate, se pare că prima fortificaţie din
această zonă a apărut în anul 101, când împăratul Traian şi-a
stabilit aici statul major al armatei.
Ruinele cetăţii

20. Castrul roman GERMISARA
A fost un castru de unitate auxiliară localizat la sud de satul Cigmău, în
imediata apropiere de localitatea Geoagiu, jud. Hunedoara. Prin datarea
monedelor descoperite, se consideră că in intervalul cuprins între anii
100 – 250 Castrul roman Germisara a funcţionat neîntrerupt. Romanii au
construit castrul pe locul unei vechi cetăţi dacice.
Calităţile curative ale apelor termale de la Geoagiu-Băi sunt cunoscute
din antichitate. Dacii i-au spus localităţii Germisara (germi – cald, fierbinte;
sara – apă), denumire preluată şi de romani atunci când şi-au stabilit
legiunile în zonă, iar după colonizare au numit-o Thermae Dodonae.
Castrul avea o importanţă strategică deosebită în paza şi apărarea
vechiului drum imperial care unea Ulpia Traiana Sarmizegetusa de
Apullum (numit şi Drumul aurului).
De o inestimabilă valoare istorică este Drumul roman, un drum pavat
care ducea la termele romane, ale cărui urme se mai păstrează şi astăzi.

21. Situl arheologic Germisara
Intrarea în
terme
Termele romane
Drumul
roman

22. Castrul roman de la RĂCARII DE JOS
Se află pe terasa stângă a Jiului mijlociu, la 6 km sud de oraşul Filiaşi, în
dreptul gării Răcari (satul Răcarii de Jos, comuna Brădeşti, jud. Dolj).
Castrul roman de la Răcarii de Jos a fost un centru de locuire militară.
Situl arheologic de la
Răcarii de Jos

23. Castrul roman SUCIDAVA
După cucerirea Daciei de către romani, pe teritoriului oraşului
Corabia (cartierul Celei), jud. Olt, s-a ridicat un castru roman,
pe locul unei vechi aşezări dacice.
În urma cercetărilor arheologice, în castrul roman Sucidava au
fost identificate termele romane, o bazilică paleocreştină
(biserică a vechilor creştini) şi străzi pavate.
Una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din cetate o
reprezintă „Fântâna secretă”, o capodoperă inginerească,
menită să aprovizioneze cu apă aşezarea în timpul asediilor, apă
care este potabilă şi astăzi.
Tot aici se găseşte piciorul unui pod roman construit peste
Dunăre în timpul împăratului Constantin cel Mare (împărat al
Imperiului roman între anii 306 - 337) , considerat unul din cele
mai lungi poduri ale antichităţii.

24. Castrul roman Sucidana – ruinele zidurilor cetăţii

25. Fântâna Secretă captează apa de la un izvor, aflat la o adâncime de 18 m,
unde se poate ajunge printr-un coridor subteran cu trepte, lung de 26 m.

26. Piciorul podului lui Constantin cel Mare (inagurat în anul 328)

27. Castrul roman JIDAVA
(sau Jidova, Sidova)
Ruinele castrului se află pe teritoriul fostului sat Apa Sărată, în
prezent înglobat în oraşul Câmpulung, jud. Argeş.
Castrul roman Jidava a fost cel mai important fort* de apărare
de pe Limes Transalutanus, având rolul de a controla drumul
ce trecea prin Pasul Bran. Este singurul castru de piatră de pe
Limes Transalutanus.
*fort = fortificaţie care face parte dintr-un sistem de întărituri,
destinată apărării unui centru important sau a unei linii
strategice
Limes Transalutanus este o fostă frontieră a Imperiului Roman fortificată,
construită la marginea vestică a vastelor păduri ale Teleormanului.
Frontiera era compusă dintr-un drum ce urma linia hotarului, un val de
pământ înalt de circa 3 m, cu o lăţime de 10-12 m, întărit pe porţiuni cu
palisade sau ziduri de piatră, precum şi un şanţ de apărare. Din loc în loc
existau în apropiere şi garnizoane militare.

28. Ruinele castrul roman Jidava

29. Castrul roman ARUTELA
Se află pe malul stâng al Oltului, între localităţile Păuşa şi Căciulata, în
punctul Poiana Bivolari, lângă oraşul Călimăneşti, jud Vâlcea, la 600 m
distanţă de Mănăstirea Cozia. (Arutela este denumirea latină a râului Olt.)
Castrul roman Arutela a fost construit între anii 137-138.
Alături de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, făcea parte dintr-o
linie de apărare cu misiunea de a întreţine şi a asigura circulaţia pe
drumul roman strategic, către Transilvania, aflat la 20 m la răsărit de
poarta Praetoria a castrului.
Reconstrucţia
parţială a
castrului

30. Castrul roman BURIDAVA
Este situat în zona suburbană Stolniceni a municipiului
Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea.
Castrul roman Buridava a fost construit în jurul anului 103,
după primul război dintre daci şi romani.
Ruinele castrului

31. Castrul roman CAPIDAVA
Iniţial a fost un centru fortificat geto-dac, apoi castru roman, aşezat pe
malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul
Capidava, jud. Constanţa. Romanii au înalţat fortificaţia pe un pinten
calcaros, exact peste golful rotund în jurul caruia s-a grupat satul actual.
În timpul Imperiului Roman, castrul Capidava a avut un rol important în
sistemul de apărare la Dunăre, făcând parte din seria de castre şi fortificaţii
ridicate la începutul secolului al II-lea, în timpul împăratului Traian.
Ruinele castrului

32. Ruinele castrului Capidava – imagine din castru spre Dunăre

33. Castrul roman CARSIUM
Este situat pe teritoriul localităţii Hârşova, jud. Constanţa.
În anul 103, împăratul Traian a înălţat castrul Carsium pe
locul unei aşezări dacice.
Turnul comandantului
Ruinele castrului
Vedere din castru spre Dunăre

34. Castrul roman TROESMIS
Ocupa o suprafaţă întinsă pe malul Dunării, în nord-vestul
Dobrogei de astăzi, jud. Tulcea (între Balta Igliţa, dealul
Piatra Râioasă şi comuna Turtucaia).
Ruinele castrului

35. Castrul roman ULMETUM
Se află la marginea estică a satului Pantelimon, jud.
Constanţa, pe malul lacului Razelm. Denumirea latină Ulmetum
înseamnă în limba română “pădure de ulmi”.
Ruinele castrului Ulmetum au fost scoase la lumină începând
cu campania de săpături arheologoce din 1911 şi cuprind
inscripţii şi statui din epoca romană.
Ruinele castrului

36. Castrul roman NOVIODUNUM
Se află pe malul drept al Dunării, la 2 km de localitatea Isaccea, jud.
Tulcea. Noviodunum a jucat un important rol strategic şi economic la
Dunărea de Jos.
Odată cu stabilirea romanilor în ţinutul dobrogean, castrul Noviodunum
devine sediul uneia dintre legiunile însărcinate cu paza acestui hotar.
Ruinele castrului

37. Castrul roman DINOGEŢIA
Pe malul stâng al Dunării, la Garvăn, comuna Jijila, jud. Tulcea,
pe o popină (insulă) numită “Bisericuţa”, se găsesc ruinele unei
cetăţi romane impresionante, Dinogeţia. Se pare că la început
Dinogeţia romană a fost în stânga Dunării, iar la începutul
secolului IV, romanii au mutat aşezarea pe malul tulcean.
Castrul roman Dinogeţia a fost amplasat într-o zonă strategică
de apărare având în principal rol militar.
Ruinele castrului
Zid
roman

38. Castrul roman de la TIRIGHINA-BARBOŞI
Pe înălţimea Tirighina de la Barboşi, lângă Galaţi, aproape de
vărsarea Siretului în Dunăre, a fost construit castrul roman, pe locul
unde se găsea la început o cetăţuie dacică.
Abandonată la sfârşitul secolului III, elemente de zidărie din această
fortăreaţă au fost folosite, de-a lungul timpului, la înălţarea altor
edificii, precum Biserica “Sfânta Precista”, cel mai vechi monument
istoric din Galaţi.
În prezent, la suprafaţa solului mai sunt vizibile doar colţul sud-estic
al castrului roman Barboşi şi resturi ale fundaţiilor pe laturile de
nord şi vest.
Ruinele castrului

39. Castrul roman CUMIDAVA
Situat la 4 km de oraşul Râşnov, jud. Braşov, Castrul roman Cumidava
este ridicat din piatră, fiind singurul de acest gen din Ţara Bârsei.
Cercetările arheologice cât şi originea dacă a denumirii (“davă”) confirmă
că aici exista o aşezere dacică, Comidava, înainte de construcţia castrului.
Romanii au construit acest castru pentru a supraveghea căile de acces din
munţii din Ţara Bârsei.
Ruinele castrului

40. Castrul roman APULUM
(astăzi ALBA IULIA)
Construit în zona fostei aşezări dacice Apoulon, (astăzi Alba Iulia, jud.
Alba) a fost unul dintre cele mai importante centre ale stăpânirii romane
de pe teritoriul Daciei. Avea rolul de a păzi ţinutul aurifer şi drumul de
transport al aurului către Roma.
Castrul roman Apulum a fost reşedinţa guvernatorului Daciei Superior
și apoi a Daciei Apulensis.
Ruinele castrului
Poarta "Principalis Dextra“ - înainte de reconstrucție
Poarta "Principalis Dextra“ - după reconstrucție

41. Castrul roman POTAISSA
(astăzi TURDA)
Cel mai important Monument istorico-arheologic al oraşului Turda, jud.
Cluj este castrul roman Potaissa, de pe platoul numit Dealul Cetăţii,
construit în anul 168 şi abandonat în anul 274. Ruinele castrului au
rămas în picioare până târziu, apoi pietrele zidurilor au fost folosite de
localnici pentru construcţia a numeroase clădiri şi biserici din oraş.
Potaissa a fost cel mai mare Castru de Legiune cu funcţionare
îndelungată în Dacia. Obiectele descoperite aici sunt expuse la muzeele
din Turda, Cluj-Napoca, Aiud cât şi la muzee din străinătate: Budapesta
şi Viena.
Ruinele
castrului

42. Termele romane de la Potaissa
Canal de aducţiune a apei la terme

43. Castrul roman de la BUCIUMI
Pentru a asigura apărarea zonei Porolissum, în anul 114 romanii
au construit un castru de piatră la Buciumi, jud. Sălaj.
Castrul roman de la Buciumi a fost un puternic punct fortificat
în sistemul defensiv al Daciei romane.
Intrarea în templul castrului
Ruinele castrului

44. Castrul roman POROLISSUM
Se află pe Măgura Pomăt, satul Moigrad-Porolissum din comuna
Mirşid, jud. Sălaj, la 15 km de oraşul Zalău.
Castrul roman Porolissum a fost fondat în anul 106 din ordinul
împăratului Traian, pentru a apăra trecerea principală prin Munţii Carpaţi.
Drumul Roman, un drum făcut din pietre mari şi rotunde, pietriş de râu,
dar şi blocuri masive de piatră, s-a păstrat foarte bine. Unele pietre
rotunde mai poartă şi azi urmele căruţelor care au trecut cândva pe
acolo, urme care sunt destul de vizibile. Acest drum făcea legătura între
principalele oraşe din Dacia romană şi Roma.
Odată cu trecerea timpului Porolissum (“Capătul lumii” – oraşul cel mai
nordic al provinciei Dacia romană) a devenit un puternic centru comercial,
unde romanii şi barbarii făceau schimb de marfuri.
Porolissum este unul dintre cele mai mari şi bine păstrate situri
arheologice din România.

45. Ruinele castrului roman Porolissum

46. Poarta Praetoria

47. Principia - clădirea comandantului legiunii

48. Templul lui Jupiter

49. Templul Zeiţei Nemesis amplasat în Amfiteatru

50. Amfiteatrul

51. Drumul roman

52. Porolissum
Roma
Traseul drumului imperial care făcea legătura între Dacia romană
şi Roma, capitala Imperiului Roman: Porolissum – Napoca –
Potaisa – Apulum – Ulpia Traiana Sarmizegetusa – Tibiscum Lederata → Roma.

53. Descoperiţi locul
castrelor romane pe
următoarea hartă a
Daciei romane!

54. DACIA ROMANĂ
CUMIDAVA (Comidava)
ULPIA TRAIANA
NOVIODUNUM
NAPOCA (Cluj)
POROLISSUM
GERMISARA
TROESMIS
DINOGEŢIA
BUMBEŞTI
BURIDAVA
SUCIDAVA
ARCIDAVA
CAPIDAVA
TIBISCUM
DROBETA
CARSIUM
POTAISSA
APULUM
MICIA
SARMIZEGETUSA

55. Înv. Lucia Bălan