2. IMNUL NAȚIONAL –
DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.
………………………………………………………………………………
3. Versurile imnului naţional aparţin lui
Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură
romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun
al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.
Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854),
poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi
autor de manuale de muzică.
4. DACIA ȘI IMPERIUL ROMAN
Cucerirea Daciei de către romani conduce la contopirea celor două culturi:
daco-romanii sunt strămoșii poporului român.
După ce Dacia a deveni provincie a Imperiul Roman s-au impus elemente de
cultură și civilizație romană, inclusiv latina vulgară care a stat la baza
formării limbii române.
5. FORMAREA POPORULUI ROMÂN
Poporul român s-a format între Carpați, Dunăre și Marea Neagră. Cuceriți de
romani dacii și geții au fost romanizați. Romanizarea a continuat și s-a extins
în teritoriile de la estul și sudul Carpaților.
Formarea poporului român s-a desăvârșit în secolele VIII-IX, păstrându-se cea
mai de preț moștenire a Romei, limba vorbită. Strămoșii noștri s-au creștinat
încă din primele secole după Hristos.
În jurul anului 1000, vecinii îi numeau valahi pe locuitorii dintre Carpați și
Dunăre, ei însă aveau să își spună români, păstrând astfel vie amintirea
înaintașilor.
6. COMUNITĂȚI ALE MINORITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
În România convețuiesc în mod pașnic, alături de români, cetățeni care
aparțin mai multor etnii: maghiară, germană, romă, sârbă, croată, rusă,
ucrainiană, turcă, tătară.
Ei locuiesc în diverse regiuni ale României.
Toți cetățenii României, indiferent de etnie sunt liberi și trăiesc așa cum
doresc. Membrii minorităților naționale se bucură de garantarea tuturor
drepturilor, la fel ca românii.
7. Voievozi și domnitori români
Mircea cel Bătrân – a fost voievodul Țării Românești care a reușit să
adune sub stăpânirea sa cele mai multe pământuri locuite de românii de la
sud de Carpați.(domnie 1386-1395;1397-1418)
”Io Mircea, mare voievod și domn, din mila lui Dumnezeu și cu harul lui Dumnezeu, singur
stâpânitor a toată Țara Ungrovlahiei și al părților de peste munte, încă și spre părțile tătărăști, herțeg
al Amlașului și Făgărașului și domn al Banatului Severinului și de amândouă părțile peste toată
Podunavia, încă până la Marea cea Mare și singur stăpânitor al cetății Dârstorului…” ( Act al lui Mircea
cel Bătrân)
Vlad Țepeș - urmaș al Basarabilor, fiul domnitorului Vlad Dracul și nepotul lui
Mircea cel Bătrân, a rămas în istorie pentru ordinea și corectitudinea impusă,
folosind ca aspră pedeapsă tragerea în țeapă a răufăcătorilor. Luptător
antiotoman l-a înfrânt pe Mohamed Cuceritorul.
(domnie 1456-1462)
8. Voievozi și domnitori români
Ștefan cel Mare – face parte din familia Mușatinilor – a fost fiul lui
Bogdan al II-lea, și a condus Moldova timp de 47 de ani (1457-1504),
apărând-o de toți cei care au dorit să o supună. Ștefan a înțeles că
puterea Moldovei nu stă numai în numărul oștenilor și că, pentru a
obține victorii pe câmpul de luptă, țara trebuie să fie bogată și fiecare
om trebuie ajutat să muncească și să prospere.
”Țineți minte cuvintele lui Ștefan, care v-a fost baci până la adânci
bătrâneți (…), că Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e
a voastră, ci a urmașilor voștri și a urmașilor urmașilor voștri, în veacul
vecilor.” (Barbu Ștefănescu Delavrancea – Apus de soare)
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare
de la Podul Înalt - Vaslui
9. Voievozi și domnitori români
Mihai Viteazul (domnie 1593-1601) – a devenit domn al Țării Românești după
ce fusese ban al Craiovei. A reușit să obțină independența țării, învingând la
Călugăreni (1595) armata otomană condusă de Sinan-Pașa.
Mihai Viteazul a reușit pentru prima dată să unească Țara Românescă,
Moldova și Transilvania la 1600.
”Sinan-Pașa dădu poruncă să se ducă o oaste mare ca să vină cu ea
asupra mea, în Țara Românească. După ce făcu podul (la Giurgiu), veni însuși în
Țara Românească și făcu tabără la un sat zis Călugăreni. Eu, chemând numele
lui Dumnezeu, mă încăierai cu ei într-o bătălie unde făcui mare pagubă lui
Sinan-Pașa (…), căci în lupta aceasta însuși Sinan-Pașa se prăvălise de pe cal
într-o mlaștină”
(Bătălia de la Călugăreni descrisă de Mihai Viteazul)
10. Voievozi și domnitori români
Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 și apoi la
București la 24 ianuarie, devenind astfel primul domn al Pricipatelor Unite.
Unirea Țării Românești cu Moldova a fost recunoscută de Marile Puteri.
Cuza a domnit șapte ani, timp în care România a intrat într-un proces de
modernizare.
În 1864 sunt adoptate reforma agrară și legea învățământului.
”Români! Unirea este îndeplinită! (…) Acest fapt măreț, dorit de
generațiunile trecute (…) s-a recunoscut de Înalta Poartă și s-a înscris în datinile
națiunilor. (…) Alesul vostru vă dă azi o singură Românie. (…) Să trăiască ROMÂNIA!”
(Proclamația lui Alexandru Ioan Cuza în legătură cu recunoașterea definitivă a Unirii, 11 decembrie 1861)
11. Domnia lui Carol I
CAROL I a urmat la domnie după Al.I.Cuza și a continuat
opera de modernizare a țării.
În timpul domniei a fost adoptată prima constituție a țării.
În timpul domniei lui Carol I, în România orașele au înflorit,
s-au construit clădiri impunătoare, șosele pietruite și porturi.
Industria și comerțul au luat avânt. S-au dezvoltat sistemul
de învățământ și cultura.
Sub domnia lui Carol I, armata română a luptat în Războiul
Ruso-Turc (Războiul de Independență 1877-1878) unde a
obținut victorii răsunătoare (Plevna, Vidin, Smârdan).
Independența Țării, recunoscută de Marile Puteri a permis
proclamarea regatului și încoronarea lui Carol și a soției sale,
Elisabeta, deveniți primul rege și prima regină ai României.
Carol I s-a impus contemporanilor prin corectitudine, bun-
simț, măsură, modestie și respectarea cuvântului dat.
”Punând piciorul pe pământul
sacru al României, am devenit român.
(…) Cetățean azi, mâine, de va fi nevoie,
soldat, eu voi împărtăși cu
dumneavoastră soarta cea bună și pe
cea rea… Primesc cu mândrie această
coroană făurită dintr-un tun stropit cu
sângele vitejilor noștri și sfințită de
Biserică”.
(Declarația lui Carol I)
12. Eroi ai Primului Război Mondial
În 1914, când începea Primul Război Mondial, România a hotărât să rămână
neutră. A intrat în luptă doi ani mai târziu, împotriva Austro-Ungariei, care
deținea Transilvania și Bucovina. În vara anului 1917, armata română obținea
victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz.
REGINA MARIA, soția lui Ferdinand a avut un rol deosebit în toate
evenimentele războiului. Regina Maria și-a câștigat numele de ”mamă a
răniților”, a adus suferinzilor raze de bucurie și de speranță…”În fiecare zi mă
duceam la răniți. Niciodată n-am lăsat o chemare fără răspuns. Cutreieram
pretutindeni fără să mă descurajeze vreo privire, vreo oboseală, un drum mai
lung. Într-o dimineață, m-am așezat alături de un bolnav care suferise o operație
foarte grea. (…) el întinsese mâna și am apucat-o în a mea… Atunci, ca foarte de
departe, veniră cuvintele: Dumnezeu să te apere și să te ție, ca să ajungi
împărăteasă, împărăteasa tuturor românilor.
După înfăptuirea României Mari, regele și regina au fost încoronați, în 1922,
cu toată strălucirea cuvenită la Alba Iulia.
13. Eroi ai Primului Război Mondial
Ecaterina Teodoroiu
După izbucnirea Primului Război Mondial, s-a angajat ca infirmieră într-un
spital de răniți din Târgu-Jiu.
In toamna anului 1916 s-a înrolat voluntar în armata română.
Alături de soldații români a luptat pe podul de peste Jiu, la Bărbătești și la
Filiași. Faptele ei de eroism i-au adus gradul de ofițer și înalta decorație
”Virtutea militară” clasa a II-a, pe care i-a prins-o în piept chiar regele
Ferdinand.
După luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz…la 3 septembrie 1917, la
Muncelu, eroina de la Jiu a murit la numai 23 de ani, îmbrăbătându-și
soldații: ”Înainte, băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine.”
14. Regele Ferdinand și Marea Unire
Regele Ferdinand a urmat la tron la moartea regelui Carol I.
A însuflețit armata română din Primul Război Mondial, formată în majoritatea din
țărani, promițându-le în schimbul sacrificiului de pe front, împropietărire cu
pământ.
1 decembrie 1918, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, s-a votat unirea
tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș cu ROMÂNIA.
În anii care au urmat, a fost legiferată reforma agrară și s-au desfășurat alegeri
parlamentare pe baza votului universal.
Ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român, Adunarea Națională
proclamă:
- deplina libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare;
- înfăptuirea desăvârșită a unui curat regim democratic, votul obștesc, direct, egal,
secret, pe comune;
- desăvârșita libertate de presă, asociere și întrunire;
- reforma agrară radicală
(Rezoluția Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918)
15. România interbelică
Anii care au urmat Marii Uniri au fost benefici dezvoltării industriei.
Agricultura nu a progresat deoarece pământul se lucra cu mijloace învechite.
Cultura a progresat, au devenit cunoscuți numeroși intelectuali și artiști:
Nicolae Iorga, George Enescu, Constantin Brâncuși, Tudor Arghezi, Mihail
Sadoveanu, Lucian Blaga, George Călinescu…
Alianțele militare ale României nu au reușit să mențină Marea Unire.
În vara anului 1940, Rusia a luat Basarabia, Ungaria a ocupat Transilvania de
nord, Bulgaria, sudul Dobrogei.
Carol al II-lea a părăsit tronul iar ROMÂNIA a intrat în al Doilea Război
Mondial alături de Germania.
16. Al Doilea Război Mondial
Alianța cu Germania împotriva Rusiei, readuce Basarabia și Bucovina României
în 1941.
La 23 august 1944, armata română a întors armele împotriva Germaniei lui
Adolf Hitler, a eliberat Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia.
”Români!
Poporul nostru înțelege să fie stăpân pe soarta sa. Dictatura a luat sfârșit și
cu ea încetează toate asupririle. Noul guvern înseamnă începutul unei noi ere, în
care toate drepturile și libertățile tuturor cetățenilor țării sunt garantate și vor
fi respectate. Alături de armatele aliate vom trece hotarele impuse (…) pentru a
elibera pământul Transilvaniei noastre de sub dominația străină”
(Proclamația Regelui Mihai I, către țară, 23 august 1944)
Ocupată de trupele sovietice, România a fost silită să renunțe la regele Mihai I
După abdicarea Regelui (1947), în România se instaurează regimul comunist.
17. România comunistă
În 1947, după alungarea regelui Mihai I, comuniștii au proclamat Republica
Populară Română.
Au confiscat averile celor care dețineau fabrici, uzine, bănci.
Țaranii au rămas fără pământ și alte bunuri și s-au format Gospodăriile
agricole colective.
Legile era hotărâte de partidul unic, cei care se opuneau regimului comunist
erau duși la închisoare.
Nicolae Ceaușescu, a devenit conducătorul partidului și apoi al statului.
Urmând modelul comunist asiatic din 1971, în centrul societății predomina
figura conducătorului.
Lipsurile tot mai mari, porționarea alimentelor, restricția la curentul electric
și căldură au determinat în 1989 revolta românilor.
18. Revoluția de la 1989
Lipsurile permanente prin care poporul român trecea a dus la o manifestare
populară anticomunistă la Timișoarea în decembrie 1989.
La 21- 22 decembrie 1989, românii au ieșit în stradă, în București și în toate
orașele din țară, scopul era îndepărtarea lui Ceaușescu de la conducerea țării
și a comuniștilor de la putere.
Un consiliu interimar format din personalități ale vieții civile și foste
oficialități comuniste a preluat controlul guvernului, iar Ion Iliescu a devenit
președintele provizoriu al țării. Noul guvern a revocat multe din politicile
autoritare comuniste și a închis câțiva dintre conducătorii regimului comunist.
19. România – poziția geografică
Teritoriul actual al României cuprinde o
zonă aproximativă denumită „spațiul
carpato-danubiano-pontic”, deoarece
România se suprapune unui sistem teritorial
european, conturat după forma
cercului Carpaților Românești și a regiunilor
limitrofe impuse și subordonate
complementar Carpaților, fiind mărginită în
partea de sud de fluviul Dunărea, iar în
partea de est de Marea Neagră.
20. România – poziția geografică
România este situată în emisfera nordică, la intersecția paralelei 45°
latitudine nordică și meridianului de 25° longitudine estică, iar în Europa în
partea central sud-estică la distanțe aproximativ egale față de extremitățile
continentului european.România se învecinează la nord cu Ucraina, granița de
sud este formată cu Bulgaria în vest cu Ungaria, în sud-vest cu Serbia, iar în
est cu Republica Moldova (formată în totalitate de Prut). Frontierele României
se întind pe 3150 km, din care 1876 km au devenit, în 2007, granițe externe
ale Uniunii Europene (spre Serbia, Moldova și Ucraina), în timp ce cu Marea
Neagră, granița formată are o lungime de 194 km pe platforma continentală
(245 km de țărm). Suprafața României este de 238 391 km², la care se adaugă
23 700 km² din platforma Mării Negre.
21. Portul popular
Portul popular românesc își găsește rădăcinile în portul
strămoșilor noștri traci, geți și daci și se aseamănă cu cel al
popoarelor din Peninsula Balcanică, desigur cu deosebirile care
constau în amănunte decorative și colorit.
În decursul istoriei, structura și evoluția costumului popular
românesc și-a păstrat nealterate caracteristicile esențiale.
Pornind de la realizări artistice făcute cu materii prime produse în
gospodăriile țăranilor, portul popular românesc a evoluat de-a
lungul secolelor, dovedind o bogată măiestrie a țăranului român,
atât în ornarea țesăturilor și a broderiilor, cât și în obținerea
culorilor vegetale.
Portul popular se diferențiază în funcție de anotimp, ocazii
festive, vârstă și sex, adaptându-se ocupațiilor specifice fiecărei
zone.
22. București – capitala României
București este capitala României.
Este cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și
comercial al țării. Populația de 1.883.425 de locuitori (2011) face ca
Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană.
Prima mențiune a localității apare în 1459. În 1862 devine
capitala Principatelor Unite. De atunci a suferit schimbări continue,
devenind centrul scenei artistice, culturale și mass-media românești.
Arhitectura elegantă și atmosfera sa urbană i-au adus în Belle
Époque supranumele de „Micul Paris”.
Potrivit datelor neoficiale, populația este de peste 3 milioane de
locuitori. Din punct de vedere economic, București este orașul cel mai
prosper din România.
Orașul este administrat de Primăria Municipiului București, are același
nivel administrativ ca și județele României și este împărțit în șase
sectoare.
25. LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!
Răsună-n depărtare
O doină strămoșească,
E ziua țării noastre.
Fii mândru, fii român,
E iarăși sărbătoare,
E ziua țării tale.
