Concursul Monumentele Brailei, 4 decembrie 2012, organizat de Primaria Brailei, Biblioteca Judeteana "Panait Istrati" Braila, Inspectoratul Scolar Judetean Braila si Cercetasii Romaniei - Centrul Local Braila
1. Capitolul I
Monumentele Eroilor
Brailei
Prezentat de Badicel Gabriel,Capatana Stefan si Ciocarlan Nicoleta
2. MonuMentul
ecaterina teodoroiu
Ecaterina Teodoroiu s-a născut pe 14 ianuarie 1894, satul Vădeni,
astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu și a decedat
pe 22 august 1917. Ea a fost un sublocotenent român care a căzut
în Bătălia de la Mărășești din timpul Primului Război Mondial.
Statuia Ecaterinei Teodoriu, este amplasata pe B-dul
Independentei nr. 4, in fata Colegiului Gheorghe Murgoci si
este opera sculptorului Vasile Ionescu-Varo
A fost dezvelita, in 1928, cu prilejul implinirii unui deceniu de la
Marea Unire din 1918. Piedestalul, realizat din beton si
acoperit cu placi de marmura alba, este format dintr-o baza
masiva, patrulatera, surmontata de un trunchi de piramida,
ornat la partea superioara cu un brau de frunze de stejar,
avand inaltimea de 5,4 m
Statuia realizata in ronde-bosse, turnata in bronz si inalta de
1,90 m, o prezinta pe eroina in uniforma militara, tinand in
mana dreapta o sabie.
La baza statuii sunt prezentate o casca militara si un vultur cu
aripile intinse.
Pe placa de marmura de pe piedestal este urmatoarea
inscriptie: „Sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, cazut in
luptele de la Marasesti in august 1917“
La 22 august 1917 a avut loc bătălia de la Varni ța și Muncelu.
Acțiunea ofensivă a armatei germano-austro-ungare este
oprită de Armata Română cu pierderi grele. În cursul acestei
bătălii, Ecaterina Teodoroiu a căzut eroic, în fruntea plutonului
pe care îl comanda ca sublocotenent. A fost împu șcată în
piept. Ultimele ei cuvinte au fost: „Înainte băie ți, sunte ți cu
mine!” A fost înmormântată în satul Poieni, comuna Fitione ști,
județul Vrancea. Osemintele sale au fost strămutate în iunie
1921 la Tg. Jiu în mormântul monument din centrul ora șului.
3. Caporalul Constantin Musat
Constantin Mușat (n.10 septembrie 1890, satul Domnești, astăzi în
comuna Clinceni, județul Ilfov; d. 14 august 1917, zona Oituz) a fost un
ostaș român, căzut eroic în timpul primului război mondial, în luptele
de la Oituz (8-22 august 1917).
În anul 1919, Ministerul de Război a recomandat autorităților militare
ca imaginea caporalului erou Mușat să fie reprodusă în metal. Astfel,
sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad (1890-1964) a realizat trei statui: Bârlad,
Brăila și Bușteni.
Statuia este amplasata catre marginea orasului (Calea Calarasilor f.n. in
fata unitatii militare).Pe o placuta sunt scrise faptele eroului care desi
isi pierduse o mana voia sa lupte in continuare contra germanilor.
Pe un soclu cu marmura alba se afla statuia din bronz a unui ostas cu
mana stanga amputata, dar care tine cu dreapta o grenada, ca si cand
s-ar fi pregatit sa o azvarle in randurile inamice.
Astfel este infatisat caporalul Constantin Musat, cu doar cateva
momente inainte de a muri, o imagine elocventa pentru sacrificiile
facute de acest neam pentru apararea pamantului romanesc, dar si
pentru dobandirea unitatii sale in timpul Primului Razboi Mondial.
Din aceasta cauza, bataliile de la Marasti, Marasesti si Oituz pot fi
considerate punctul de cotitura, un miracol ce s-a infaptuit datorita
vointei de fier a acelor romani ce au inclestat cu darzenie glia
stramoseasca si au refuzat a-i da drumul.
În decembrie 1916, caporalul Mușat a fost grav rănit în luptele din zona
Munților Vrancei, la Râpa Roșie, fiindu-i amputat brațul stâng la Spitalul
Militar din Iași.
Deși devenise invalid de război, caporalul Mușat a refuzat să fie clasat și
a cerut să fie trimis din nou pe front și să arunce grenade cu brațul
drept. În confruntările armate de la Oituz (8-22 august 1917), caporalul
Mușat și-a pierdut viața eroic la data de 14 august 1917, în timp ce
arunca o grenadă cu singura mână. A fost înmormântat în Cimitirul
Eroilor din comuna Bogdănești (județul Bacău), din apropiere de
comuna Oituz.
4. Monumentul Imparatului Traian
In anul 1906, la implinirea a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de catre
romani, sculptorului Take D. Pavelescu si a arhitectului Ioan
D.Trajanescu, au ridicat in mijlocul brailenilor un monument
comemorativ, dedicat imparatului Traian. Ideea ridicarii
monumentului a fost favorizata de vizita unui grup de studenti
italieni, la 29 septembrie 1902, hotarandu-se ca, in amintirea acestui
eveniment, sa se ridice in centrul orasului statuia imparatului Traian,
ca simbol al infratirii poporului roman cu cel italian. Studentii au
vizitat orasul si statiunea Lacu Sarat, unde au luat masa cu elevi
reprezentanti ai liceelor si cu oficialitati. Fondurile necesare au fost
adunate prin subscriptii publice si din incasarile obtinute la serbarile
populare si scolare, organizate cu acest scop de un comitet de
initiativa, format din profesori ai liceului “Nicolae Balcescu”, condus
de profesorul Nicolae Chicireanu. Pe soclul monumentului sunt
incastrate trei basoreliefuri din bronz ce reprezinta: lupoaica alaptand
pe Romulus si Remus, o scena din razboaiele daco-romane si o
miniatura a Columnei lui Traian. La baza monumentului se afla un
batran care arata unui copil calea de urmat catre imparat. Prin
inscriptia dedicatie, “Lui Marcu Ulpiu Traian, romanii recunoscatori”
era invocata originea latina ca factor de mentinere a continuitatii
etnice si culturale. La dezvelirea statuii din 8 noiembrie 1906, s-au
tinut numeroase discursuri, inaugurarea monumentului avand un larg
ecou in intreaga tara, acesta fiind primul ce se ridica pe pamant
romanesc marelui imparat si in acelasi timp, primul monument ce se
ridica in Braila. La inaugurare au participat oficialitati din Bucuresti in
frunte cu ministrul cultelor C. Disescu, numerosi ziaristi, oaspeti din
tara si o multime de braileni care au asistat si la festivalul organizat
de elevii liceului “Nicolae Balcescu”. Ridicarea monumentului a
starnit si adversitati. In primul rand, Biserica Ortodoxa a protestat
oficial, deoarece Traian a fost un mare asupritor al crestinilor si in al
doilea rand, monumentul a fost criticat pentru “taierea bratelor”
deoarece “Traian nu-si pierduse bratele in razboaie. N-ar fi admis
natiunea.” Dincolo de aceste consemnari, grupul statuar din bronz, cu
soclul de piatra si marmura, evoca constiinta genezei daco-romane si
este o emblema de neinlocuit a Brailei
5. Generalul Eremia Grigorescu
Eremia-Teofil Grigorescu (n. 28 noiembrie 1863 Golășei, lângă
Târgu Bujor- d. 21 iulie 1919 București)
A fost un militar și om politic român, general de divizie.Are si el
un bust dar nici un detaliu lamuritor referitor la rolul sau cu
exceptia anilor in care a trait
În timpul primului război mondial a comandat armatele
române în bătălia de la Mărășești. Ulterior, a fost
ministru de război în perioada (octombrie - noiembrie
1918) în guvernul lui Constantin Coandă.
În perioada 30 iulie 1917 - 1 iulie 1918, generalul de
divizie Eremia Grigorescu a îndeplinit funcția de
comandant al Armatei 1.
A fost decorat cu medalia din Ordinul Mihai Viteazul,
clasa a doua.
6. Monumentul inchinat revolutionarilor cazuti pentru libertate in decembrie
89
Amplasat in fata
Consiliului Judetean este
un simbol al tranzitiei
nesfarsite pe care o
traversam de 20 si ceva de
ani, un kitsch impodobit cu
beculete colorate de
discoteca , aproape toate
sparte.Lumanarile,florile,c
oroanele au fost poate doar
in ziua in care a fost
inaugurat
8. Ceasul Public
In 1898, un cetatean onorabil al orasului (fost consilier comunal,
Petru Naum Petru (1842-1898 ) Doneaza primariei suma de 8000
lei din care aceasta se cladeasca un turn unde sa puna un
ceasornic mare.Carcasa metalica a fost realizata de firma Carol
Sakar din Praga si a fost instalata in august -septembrie 1909
In partea de jos,spre vest ,este pictata o corabie cu panze
prezenta adesea si in vechile sigilii ale orasului.
Dupa cum bine se stie, fiecare judet are partea lui de istorie pe
care incearca, pe de o parte, atat sa o protejeze, cat si sa
continue cercetarile asupra ei pentru a putea identifica diferite
puncte de interes, atat pentru oamenii de stiinta, muzeografi, cat
si pentru o eventuala exploatare in scop turistic.
Astfel, conform clasificarii existente la nivelul Ministerului Culturii,
Cultelor si Patrimoniului, in 2010, Braila figura cu 171 de
monumente istorice, din 29.540 de monumente existente la nivel
national. Mai exact, din acest punct de vedere ne situam pe ultimul
loc in tara.
Pe primele locuri, ca de obicei se situeaza Bucuresti cu 2621 de
monumente inregistrate, Iasi cu 1630 de monumente, Cluj cu 1381
de monumente, Dambovita cu 1239, Prahova cu 1069, Arges cu
1023, Mures cu 1017, Sibiu cu 1014. De altfel, Sibiul este ultimul
judet cu peste 1000 de monumente inregistrate.
Lista monumentelor din judetul nostru cuprinde site-uri arheologice,
asezari, necropole, cetati, morminte pecenege, morminte
sarmatice, ansambluri de arhitectura populara, busturi, grupuri
statuare ansambluri de cladire cu valoare arhitectonica,
monumente, statui si alte tipuri de constructii.
Cert este ca, in municipiul nostru au fost inregistrate un total de
116 monumente istorice, iar restul de 55 de monumente au fost
inregistrate pe raza judetului, in 23 de localitati.
Din nefericire, judetul nostru este trecut si pe lista "neagra" a
monumentelor istorice pierdute, cu bustul lui Nicolae V. Perlea,
care dateaza din anul 1927 si a fost furat din cimitirul "Sf.
Constantin", din municipiu.
9. Biserica Sfintii Arhangheli Mihail Si
Gavril
Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil se afla in orasul Braila, in Piata Traian, si este
cea mai veche dintre bisericile existente in raza orasului si, totodata, singura marturie istorica a
imprejurarilor in care, in urma razboiului ruso-turc din anii 1828-1829 si a pacii de la
Adrianopol - 1829, orasul si teritoriul din jurul orasului organizate ca raia turceasca au reintrat
in componenta Principatului Tarii Romanesti.
Biserica a servit initial ca lacas de cult musulman, adica moschee - "geamie". Mai apoi insa,
moscheea a fost transformata in biserica ortodoxa; prima data, temporar, intre 1808-1810, si
definitiv dupa eliberarea Brailei de sub turci, din initiativa arhiducelui Mihail Pavlovici
Romanov, seful armatei rusesti.
Traditia acorda cladirii o vechime de peste 250 ani. De asemenea, lipsa oricarei ornamentatii
baroce in partea veche a cladirii arata ca aceasta cladire este anterioara anului 1750, iar
mentiunea lui Wysocki atesta faptul ca, in anul 1667, s-ar fi inceput constructia unei moschei,
impotriva prevederilor tratatelor internationale.
10. Parcul Monument
Parcul Monument are aceiasi ``varsta`` cu Gradina Mare,
fiind mentionat pentru prima oara in 1833, cu ocazia
construirii unui pod pe drumul Calarasilor pentru legatura
cu Monumentul eroilor de la 1828. Desi monumentul nu
mai exista denumirea parcului a ramas legata de acesta.
Se stie ca monumentul amintit a fost realizat de arhitectul
francez Villaye in 1833 si infatisa o spada cu doua taisuri
aflata pe un soclu langa care se gaseau doi lei. In 1916,
monumentul a fost distrus de ocupantii turci.
Cu o suprafata de 90 ha este unul dintre cele mai mari
parcuri aflate in interiorul oraselor romanesti.
Pentru o perioadă de timp parcul s-a numit parcul
Kiseleff, în amintirea guvernatorului rus din perioada
Regulamentelor Organice care se află la originile Brăilei
moderne.
11. MonuMentul eroilor
(osuar) 1917
Placa încastrată pe monument cuprinde
următoare inscripţie :"Eroii. Moartea lor
este viaţa noastră. Osuarul celor 1307
oseminte ale eroilor morţi în 1917 în
Moldova, reînhumaţi în Cimitirul Eroilor
din Brăila în anul 1938".
amplasare - Cimitirul Eroilor din cimitirul
Sf. Constantin
12. Brăila:Monumentele istorice din Centrul Vechi sunt pe cale
să se prăbuşească
Îmbunătăţirea imaginii oraşului este unul dintre
principalele obiective fixate de autorităţile locale.
Vizitele investitorilor i-au determinat pe edili să se
gândească de două ori înainte de a-i plimba pe
străini prin Centrul Istoric şi asta pentru că multe
dintre faţadele imobilelor vechi stau să se
prăbuşească.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Gheorghe
Bunea Stancu crede că legislaţia locală ar trebui
înăsprită tocmai pentru ca lucrurile să se schimbe
în bine.
„Trebuie luată atitudine faţă de proprietarii
imobilelor din centrul oraşului. Poate ar trebui să
înăsprim puţin legile locale. Cei care locuiesc în
situl istoric trebuie să refacă faţadele caselor.
Fiecare trebuie să aibă grijă de cum arată casa lui",
a declarat preşedintele CJ.
13. Povestea monumentelor brailene disparute
Statui, clădiri de valoare inestimabilă au
sfârşit, în chip tragic, datorită furiei
comuniştilor. Bustul din faţa Palatului
Agriculturii, Troiţa din Monument, bisericile
„Sf. Spiridon” şi „Sf. Parascheva”, busturile
soţilor Chercea – sunt doar câteva din comorile
Brăilei Vechi, distruse în „dictatura roşie”.
Datorită strădaniei arhiviştilor brăileni, au fost
scoase la iveală, pentru prima dată, dovezi ale
existenţei unor monumente vechi, astăzi
dispărute.
„Cercetând arhivele, am descoperit un inventar
– denumit atunci cazier – al bunurilor aflate în
proprietatea Primăriei Brăila, document
întocmit în anii 1938-1940, pe timpul primarului
Traian Ţino, avocat de renume. Aşa am putut
afla despre imobile şi monumente dispărute”,
ne-a declarat Ştefania Botez, consilier I în
cadrul Arhivelor brăilene.
Astfel de inventare au fost întocmite începând
cu anul 1870, însă doar unul a supravieţuit
zbuciumatei istorii a Brăilei.
La acea vreme, Monumentul ridicat de ruşi la
1834, şi care a dat nume actualului parc, era
dispărut de 20 de ani. L-au dărâmat forţele de
ocupaţie turco-germane, în Primul Război
Mondial.
14. Ministrul A. Constantinescu
In schimb, în faţa Palatului Agriculturii, trona
falnică statuia din bronz a fostului ministru A.
Constantinescu. Când s-a pus temelia palatului,
ministrul Agriculturii de atunci a donat 500.000
de lei pentru edificiu. Soclul statuii construite în
anul 1936 – care valora atunci 200.000 de lei, cât
Ceasul din Centru – avea şase mp.
Monumentul a fost dărâmat, cu soclu cu tot. În
locul lui se află acum o parcare. În urmă cu câţiva
ani, autorităţile au săpat o groapă în faţa clădirii,
cu excavatorul, pentru că existau indicii că statuia
ar fi fost îngropată acolo. Nu s-a găsit nimic.
Tot aşa au dispărut busturile din bronz ale soţilor
Nedelcu şi Ana Chercea din faţa şcolii construită
de ei (în anul 1928), realizate de artistul Fr.
Stork. Se spune că ar fi fost topite, după
instaurarea dictaturii comuniste
15. Troita
Arhiviştii au identificat şi Troiţa ridicată de
cercetaşii brăileni în anul 1936, pe Aleea Carol II
(Parcul Monument). Avea trei metri înălţime şi un
soclu de nouă mp.
Hipodromul de cai, Teatrul Passalaqua (aflat pe
locul unde este acum Cinema Central), Hanul lui
Ceapâru, alte clădiri de patrimoniu, azi dispărute –
erau cândva mândria Brăilei. La Passalaqua, rulau
filme înainte de Primul Război Mondial.
Potrivit documentelor scoase la iveală recent,
Primăria Brăila deţinea cândva moşii în judeţul
Putna, la Clipiceşti, donate de răposatul primar
Dumitru Ionescu.
Comuniştii au distrus arhitectura urbei şi au
batjocorit testamentele donatorilor. Când n-au putut
dărâma, ca să facă loc ghetourilor muncitoreşti, au
mutat cu brutalitate, după modelul celor din capitală