1. Educaţia formală, nonformală şi informală
http://iteach.ro/pg/blog/mariana.patrichi/read/32476/educatia-formala-nonformala-si-informala
PUBLICAT Î N 16. 02. 2012 DE MARIANA PATRICHI
Educa ia formalţ ă (din latinescul „formalis” – form , figur , model, organizat legal, formal) (Bonta ,ă ă ş
1998).
http://iteach.ro/pg/blog/mariana.patrichi/read/32476/educatia-formala-nonformala-si-informala Se refer laă
ansamblul ac iunilor educative sistematice i organizateţ ş , elaborate i desf urate înş ăş
cadrul unor institu ii de înv mânt specializate ( coal , universitate etc.) (Stan, 2001). Al i autoriţ ăţă ş ă ţ
consider educa ia formal punct de referin care pune în centrul preocup rilor sale copilul, caă ţ ă ţă ă
subiect al educa iei i institu iei.ţ ş ţ
Caracteristici:
• scopul acestui tip de educa ie este introducerea progresiv a elevilor în marile paradigme aleţ ă
cunoa teriiş i instrumentalizarea lor cu tehnicile culturale care le vor asigura o anumit „autonomieş ă
educativ ”;ă
• preg tirea este elaborat în mod con tient i e alonat, fiind asigurat de un corp de speciali tiă ă ş ş ş ă ş
preg ti i anume în acest sens. Informa iile primite sunt cu grij selectate i structurate, permi ândoă ţ ţ ă ş ţ
asimilare sistematizat a cuno tin elor i facilitânddezvoltarea unor abilit i i deprinderi necesareă ş ţ ş ăţ ş
integr rii individului în societate. Ea este puternic expus exigen elor sociale;ă ă ţ
• ac iunea de evaluare se realizeaz în forme, moduri i etape anume stabilite, pentru a facilitaţ ă ş
reu ita colar .ş ş ă
Avantajele educa iei formale:ţ
• posibilitatea realiz rii unei evalu ri individualizate de tip formativ;ă ă
• dezvoltarea sistematic a deprinderilor de munc intelectual a celui care se educ .ă ă ă ă
Caren e ale educa iei formale:ţ ţ
• predispunerea c tre rutin i monotonie;ă ă ş
• dezinteres, plictiseal ;ă
• inevitabila „curs ” pentru parcurgerea programei colare;ă ş
• pu ine corela ii interdisciplinare;ţ ţ
• activismul elevilor este redus;
• nu se fac leg turi cu experia a de via a elevilor;ă ţ ţă
• con inutul înv rii formle este supus evalu rii de tip sumativ, cu tot cortegiul de consecin eţ ăţă ă ţ
1
2. negative.
b) Educa ia nonformalţ ă (latinescul „nonformalis” – f r norme, în afara formelor organizate înă ă
mod oficial pentru un anumit gen de activitate) (Bonta , 1998, p. 23).ş
Cuprinde totalitatea ac iunilor i influien elor educative structurate, organizateţ ş ţ iş
institu ionalizate, dar desf urate în afara sistemului de înv mânt (Stan, 2001).ţ ăş ăţă
Exist de la începutul secolului XX, odat cu constituirea în Germania a unei asocia ii aă ă ţ
tinerilor – Wandervogels – ca o reac ie împotriva caracterului livresc al colii, prin care tinerii erauţ ş
îndemna iţ s c l toreasc , s cunoasc natura, ara.ă ă ă ă ă ă ţ
Caracteristici:
• ac iunile incluse în acest perimetru se caracterizeaz printr-o mare flexibilitate, oferind o maiţ ă
bun posibilitate de pliere pe interesele i posibilit ile elevilor (Cuco , 1999, Stan, 2001);ă ş ăţ ş
• caracter facultativ sau op inal;ţ
• include urm toarele tipuri de activit i: para colare (de perfec ionare, reciclare etc.), peri colareă ăţ ş ţ ş
(vizite la muzeu, excursii, cluburi, cercuri tiin ifice, vizion ri de filme etc);ş ţ ă
• elevii sunt implica i în proiectarea, organizarea i desf urarea acestor activit i;ţ ş ăş ăţ
• nu se pun note, nu se face o evaluare riguroas ;ă
• permite l rgirea orizontului cultural, îmbog irea cuno tin elor din anumite domenii, dezvoltareaă ăţ ş ţ
unor aptitudini i interese speciale;ş
• se valorific aptitudinile i interesele elevilor;ă ş
• cunoa te modalit i diferite de finan are;ş ăţ ţ
• organizarea ei este planificat ;ă
• poate fi o cale de ajutor pentru cei cu anse mici de a accede le o colarizare normal (s raci,ş ş ă ă
izola i, analabe i, tineri în deriv , persoane cu nevoi speciale)ţ ţ ă
(De Landsheere, 1992, cit. în Cuco , 1999);ş
• activit ile sunt organizate de speciali ti (V ideanu, 1988, citat în Cuco , 1999);ăţ ş ă ş
• se disting patru op iuni metodologice de desf urare a educa iei formale:ţ ăş ţ
1. centrat pe con inuturi (s n tate, planning familial, formare agricol );ă ţ ă ă ă
2. centrat pe problemele vie ii cotidiene;ă ţ
3. pentru con tientizare (în vederea cunoa terii i respect rii drepturilor i libert ilor individuale);ş ş ş ă ş ăţ
4. educa ia umanist (cultivarea unei imagini corecte despre sine, încrederea în capacitî ile deţ ă ţ
ini iativ , de crea ie i decizie) (Srinivasan, 1985, citat de Stanciu, 1999, p. 34).ţ ă ţ ş
Avantaje:
2
3. • spa iu instructiv-educativ mult mai flexibil decâtcel strict colar (mai mare libertate de ac iune);ţ ş ţ
• o mai bun selectare a informa iilor;ă ţ
• faciliteaz munca în echip ;ă ă
• realizeaz un demers pluri i interdisciplinar;ă ş
• accentuiaz obiective de tip formativ – educativ.ă
Dezavantaje:
• absen a unor demersuri evaluative sistematice;ţ
• cultivarea derizoriului, vehicularea unei culturi desuete.
c) Educa ia informalţ ă (latinescul „informalis” – f r form ).ă ă ă
Educa ia informal nu exprim o educa ie f r catacter formativ, ci caracterul spontan al acesteiţ ă ă ţ ă ă
influien e educative. Vorbim de educa ie informal în cazul influien elor pe careţ ţ ă ţ individul le resimte
de-a lungul vie ii din partea familiei, a grupului de prieteni, a st rii, a mass-media, în timpulţ ă
competi iilor sportive, al week-end-urilor (Marcu, cit. în Ciot, 2002, p. 49)ţ
Se refer la totalitatea influen elor educative neorganizate, nesistematice i nesubordonate unoră ţ ş
finalit i educa ionale precise.ăţ ţ
Caracteristici:
• include totalitatea informa iilor cotidiene vehiculate cu care este confruntat individul;ţ
• informa iile nu sunt selectate, prelucrate pedagogic sau transmise în conformitate cu principiile deţ
organizare a procesului instructiv-educativ;
• con inuturile se caracterizeaz prin varietate, mari dispersii, insuficiente corel ri, discontinuit i,ţ ă ă ăţ
valoare inegal .ă
Avantaje:
• ofer o mai mare libertate de ac iune individului;ă ţ
• posibilitatea de gestionare a form rii propriei personalit i.ă ăţ
Dezavantaje:
• informa iile sunt aleatorii, neselectate în func ie de valoarea lor euristic ;ţ ţ ă
• informa iile sunt achizi ionate de cele mai multe ori involuntar (mass-media, discu ii ocazionale ect)ţ ţ ţ
(Cuco , 1999, Stan, 2001);ş
• decalaje i lips de comunicare între con inuturile educa iei formale i cele ale educa ieiş ă ţ ţ ş ţ
informale.
Toate aceste trei educa ii „paralele”, chiar dac au propriul cîmp de ac iune i func ionalit iţ ă ţ ş ţ ăţ
diferite, îng duie extensiuni i întrep trunderi benefice, aceast articulare conducînd la înt rireaă ş ă ă ă
3
4. lor reciproc i la efientizarea demersului educativ. Cele trei forme se sprijin i se condi ionează ş ă ş ţ ă
reciproc. Trebuie recunoscut totu i c , sub aspectul succesivit ii în timp i al consecin elor,ş ă ăţ ş ţ
educa ia formal ocup un loc privilegiat, prin necesitatea anteriorit ii ei pentru individ i prinţ ă ă ăţ ş
puterea ei integrativ i de sintez . De amploarea i profunzimea educa iei formale depindeă ş ă ş ţ
calitatea coordon rii i integr rii influen elor nonformale i informale. La un moment dat pondereaă ş ă ţ ş
educa iei se poate deplasaţ în favoarea nonformalului i a informalului (Cuco , 2006, p. 48).ş ş
Ne place s împ rt im cunoa terea autentic cu al ii. Dac i dvs. v place,ă ă ăş ş ă ţ ă ş ă
trimite i mai departe acest material:ţ
4
