MANAGEMENTUL EDUCAȚIEI MODERNE - Conferință Internațională

Managementul educației moderne
1
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,GEORGE VOEVIDCA”
CÂMPULUNG MOLDOVENESC
MANAGEMENTUL EDUCAȚIEI
MODERNE
Conferință internațională organizată în
cadrul reuniunii transnaționale de proiect Erasmus+
,,Montessori – Erdkinder for Adolescents”
22-23 mai 2018
„Diversele tipuri de învăţământ trebuie să includă atât educaţia
convenţională, care se concentrează mai mult asupra ideilor abstracte şi
conceptualizării, cât şi abordări care să alterneze şcoala cu experienţe de
muncă, astfel încât să stimuleze noi înclinaţii şi aptitudini”
Maria Montessori
Editura George Tofan
Suceava, 2018

2
Responsabilitatea privind conținutul materialelor cuprinse în lucrare revine
în totalitate autorilor.
Redactor: prof. Daniela Zup
Tehnoredactare computerizată: prof. Lăcrămioara Băcanu, prof. Georgeta
Anca Tudose, prof. Marcela Norocel, prof. Daniela Stanciu
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
MANAGEMENTUL EDUCAŢIEI MODERNE (2018 ; Câmpulung
Moldovenesc)
Conferinţa internaţională Managementul educaţiei moderne =
Management of modern education : Câmpulung Moldovenesc, 2018. -
Suceava : Editura George Tofan, 2018
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-625-321-5
37

3
WHAT IS ERDKINDER?
Profesor, Jan Efraim Hladík
Gymnázium Duhovka s.r.o., Praga, Republica Cehă
Erdkinder (from german language: earth-child) is program for kids older
than 12 years old, mostly for high school kids. But erdkinder activities could
be applied on the eve younger kids.
What is erdkinder about? Erdkinder is about to keep kids in touch with real
life and nature. Imagine that one day all modern technologies will disapear.
Do you know, how to extract milk? How to build a shed? How to cook a
bread? Modern schools prepare kids for life only by theoretical way.
Erdkinder is about practical learning. Learning by dooing.
How to fullfil erdkinder? There are a few tips, how to enpower your school
to have erdkinder projects.
• School yard
Every school should have a small yard with small animals or flower beds.
Experiences from growing a vegetibles, or from caring about rabitts or
chicken can be enough for starting real erdkinder program. Kids can sell their
producst to the local market or to their own families.
• Reconstructions
For erdkinder is neccesery that kids have a chance to making decisions. If
school have a place, where students can realize their own ideas, it is the bost
for the erdkinder projects. Do not froget, that students/pupils should
experience every steps of reconstruction: planning, building, accounting.
• School shop
If the school law is not forbidding, studetns/pupils can run local store. It
could be just a table with a few snacks, water, or farm vegetables. But it could
be much more. Students/pupils will learn many about bussiness itself if they
can take care about budget.
• Farming
If the school is owning a farm, it is great, when students can experience
every step of farm production. Cutting grass, drying hey, milking cows and
other jobs. Do not remeber, that for helthy erdkinder program is neccesary,
that kids experience whole cycle of every process.
• Trips
How to survive in nature without modern technologies¸Our ancestors knew
this very good. We can use their knowledge and apply it on trips to the
wilderness. Kids can use only traditional ways how to provide food and water.

4
Thew can build a shelter as their ancestors did and many other activies. This
will help them understand more about traditions and manners.
• School canteen
Many schools provide food to their pupils. This is perfect way how to
implement montesorri method. Pupils should participate on creating
breakfast, snack or whole lunch. It consist from obtaining materials, preparing
meal, distributing meal and cleaning kitchen an dining room.
There are many more activities. I listed only a few most common.
Everything dopends on the teachers. But do not forget basics of erdkinder.
• real life experience
• learning by doing
• stay in touch with nature
And what you can learn your kids by those aproaches?
• Basics of Math, Algebra
• Biology and Ecology
• Chemistry and Physics
• Accounting and Economics
• Land Management
• Crafting
• Animal Husbandry
• Conflict Resolution and many more.
THE PEACE TABLE
Profesor, Fatma Gümüş Tekin
Toki Mesleki ve Teknik Anadolu Lisesi, Nevsehir, Turcia
„Preventing war is the work of politicians, establishing peace is the work
of educationists.”
Maria Montessori.
Many children quarrel even fight but not talk about it when they have
problems with their peers. As educationists what we should do is to have our
kids gain the culture of agreeing on something.
We all know that we should not use punishment and reward method for
preschool children. When the reward is excluded from the environment,
internal motivation comes into existence. At this point many educationists ask
the question „O.K let’s do not reward but what should we do if there is a
situation where a punishment is required?”

5
The most effective way where a punishment is required:
The Peace Table
The method is implemented as: The children, who had a quarrel or fight,
go and sit around the peace table in company with their teacher. There should
be a symbolic item on the table like a bird, a heart or an olive tree branch. The
teacher gives the item to the student whom is mistreated and asks questions
to reveal his/her feelings. When the mistreated child finishes telling his/her
feelings the turn comes to the child who mistreated his/her friend. He/she gets
the symbolic item and starts to talk, tells his/her thoughts and the teacher helps
him/her to realize he/she is the one to apologize and feels sorry for his/her
misbehavior. As both kids express their feelings, they relax and feel that the
opposite party understands him/her.
In the very first situations, the teacher guides the students but later on the
kids are motivated to sit at the peace table on their own when they have a
problem.
While the peace table is designed, you may use cowries, small naturel
rocks, or an item which symbolizes peace. If a certain place is chosen for the
peace table, it increases the active usage of the table.
The peace table prepares the kids for real life as individuals who can solve
their problems by talking/discussing on them. This method teaches kids to
talk about their problems but not grumble about them.
STEM LESSON
Profesor, Lăcrămioara Băcanu
Școala Gimnazială ,,George Voevidca”, Câmpulung Moldovenesc
STEM is more than just a grouping of subject areas. It is a movement to
develop the deep mathematical and scientific underpinnings students need to
be competitive in the 21st-century workforce.
But this movement goes far beyond preparing students for specific jobs.
STEM develops a set of thinking, reasoning, teamwork, investigative, and
creative skills that students can use in all areas of their lives. STEM isn’t a
standalone class—it’s a way to intentionally incorporate different subjects
across an existing curriculum.
Here’s a quick rundown of the STEM acronym:
• Science: The study of the natural world.
• Technology: One surprise—the STEM definition for technology
includes any product made by humans to meet a want or need. So

6
much for all technology being digital. A chair is technology; so is a
pencil. Any product kids create to solve a problem can be regarded as
technology.
• Engineering: The design process kids use to solve problems.
• Math: The language of numbers, shapes, and quantities that seems so
irrelevant to many students.
STEM lessons often seem similar to science lessons and experiments, and
in some ways, they are. After all, genuine science experiences are hands-on
and inquiry-based. But if you look at the basics of an „ideal” STEM lesson,
you’ll see some substantial differences.
Here are six characteristics of a great STEM lesson. You can use these
guidelines to collaborate with other teachers and create lessons that apply
technology to what students are learning in science and math, and other
subjects as well.
1. STEM lessons focus on real-world issues and problems. In STEM
lessons, students address real social, economic, and environmental problems
and seek solutions. My biggest „aha” STEM moment came when I moved to
a new position and faced a class of science students who had given up on
school. I had the class identify a real-world problem right there on campus,
and suddenly we found ourselves head over heels in a STEM project—before
the familiar acronym had even burst onto the scene. See Real World STEM
Problems for some suggestions for projects students might focus on: Oil
spills; Water pollution; Air quality; Endangered species; Environmental
Health.
2. STEM lessons are guided by the engineering design process. The EDP
provides a flexible process that takes students from identifying a problem—or a
design challenge—to creating and developing a solution. If you search for
“engineering design process images” online, you’ll find many charts to guide
you, but most have the same basic steps. In this process, students define
problems, conduct background research, develop multiple ideas for solutions,
develop and create a prototype, and then test, evaluate, and redesign them. This
sounds a little like the scientific method-but during the EDP, teams of students
try their own research-based ideas, take different approaches, make mistakes,
accept and learn fromthem, and tryagain. Their focus is on developing solutions.
3. STEM lessons immerse students in hands-on inquiry and open-
ended exploration. In STEM lessons, the path to learning is open ended,
within constraints. Constraints generally involve things like available
materials. The students’ work is hands-on and collaborative, and decisions
about solutions are student-generated. Students communicate to share ideas

7
and redesign their prototypes as needed. They control their own ideas and
design their own investigations.
4. STEM lessons involve students in productive teamwork. Helping
students work together as a productive team is never an easy job. It becomes
exponentially easier if all STEM teachers at a school work together to
implement teamwork, using the same language, procedures, and expectations
for students..
5. STEM lessons apply rigorous math and science content your
students are learning. In your STEM lessons, you should purposely connect
and integrate content from math and science courses. Plan to collaborate with
other math and/or science teachers to gain insight into how course objectives
can be interwoven in a given lesson. Students can then begin to see that
science and math are not isolated subjects, but work together to solve
problems. This adds relevance to their math and science learning. In STEM,
students also use technology in appropriate ways and design their own
products, also technologies.
Best case scenario: Involve an art teacher as well. Art plays a critical role in
product design. Teams will want their products to be attractive, appealing,
and marketable. When the arts are added, the STEM acronym becomes
STEAM.
6. STEM lessons allow for multiple right answers and reframe failure
as a necessary part of learning. Sometimes I designed my science labs so
that all teams would replicate the same results or verify or refute a hypothesis.
Students were studying specific science content and the whole idea was to
provide insight into cause and effect by manipulating variables.
STEM classes, by contrast, always provide opportunity for multiple right
answers and approaches. The STEM environment offers rich possibilities for
creative solutions. When designing and testing prototypes, teams may
flounder and fail to solve the problem. They are expected to learn from what
went wrong, and try again. Failure is considered a positive step on the way to
discovering and designing solutions. A big aspect of STEM is solving a
problem, but make sure your students don’t have a one-answer mentality.
Explore multiple solutions, even though digging down to the next level can
be hard. Being challenged is what pushes students to learn and to be creative.
As teachers we have to prepare the next generation for the ever-changing
world and problems they will encounter. STEAM is designed to prepare the
student for the modern world issues and problems.
In conclusion STEAM sessions are currently challenging the way that
teachers see teaching and how learners view learning. The skills from
STEAM are all about preparing the learner for their next stage in life whether
that is further study or entering the workplace.

8
THE FORMATIVE ROLE AND EDUCATIONAL IMPACT
OF EXTRACURRICULAR ACTIVITIES
PURSUING INNOVATION - ENTREPRENEURSHIP
Profesor, Evangelos Kapetis
Platon M.E.P.E., Katerini, Grecia
The Commission calls upon European initiatives to carry out considerable
experimentation in the field of fostering innovation interest, engagement and
capacity among students in early schooling – and to encourage schools to
create such learning experience that helps build up new generations of young
European innovators.
„Students need authentic, practical experiences and realistic learning
environments as essential parts of active learning. Teachers need to have
access to a varied new range of resources in order to build activities for
students that are as true to life as possible, bringing the outside world into the
school.” - Commission, Entrepreneurship Education, 2011.
• Students do not want to be lectured to.
• They want to be respected, trusted, and to have their opinions valued
and count.
• They want to follow their own interests and passions.
• They want to create, using the tools of their time.
• They want to work with their peers on group work and projects (and
prevent slackers from getting a free ride).
• They want to make decisions and share control.
• They want to connect with their peers to express and share their
opinions, in class and around the world.
• They want to cooperate and compete with each other.
• They want an education that is not just relevant, but real.
„It is possible, of course, to view this list as a narcissistic or unrealistic set
of expectations on the part of students. But to do so would be a big mistake.
Or one might find this set of expectations incompatible with teaching the
required curriculum or with getting better results on standardized tests. But
that would be a wrong conclusion as well.” - Marc
Prensky, Teaching Digital Natives
The „iYouth” project, which is a 2 years Erasmus+ project and finishes this
summer, forms part of this Agenda through its contributions to the exploration
of how to… and fosters Innovation – Entrepreneurship interest in secondary
school.

9
The project develops through four progressive phases of innovation
engagement, progressing from an opening trying out phase to more complex
innovation engagement phases:
• Go Innovate! 1 – LOCAL (Community driven)
• Go Innovate! 2 – SHARING (Youth-driven)
• Go Innovate! 3 – COLLABORATIVE (Community-driven+)
• Go Innovate! MAX – CO-CREATIVE (Project-driven)
The innovation engagement addresses local societal challenges and
includes considerable open schooling collaboration with cross-sector
community resources.
These phases take the student teams through the full circle of innovation
engagement from simple curiosity to co-creation capacity.
The project’s Innovation Engagement Circle consists of five progressive
steps:
• Innovation Curiosity
• Innovation Interest
• Innovation Engagement
• Innovation Skills
• Innovation Capacity
All project activities work through real-life and real-time local societal
challenges in collaboration with small eco-systems of community resources
(the open schooling approach). All project processes involve the student
teams as co-drivers and co-creators of activities and results. The participating
student teams are supported by teachers, and the accumulated experience and
knowledge on how to foster innovation engagement in early schooling is
shared with the entire teaching community.
What the partnership has learned at the end of this project is that for real
and interesting learning to occur „It requires nothing less than a sea change
in the approach to education, emphasizing active learning and the provision
of new experiences for students outside of the classroom. For many education
systems this represents a fundamental shift away from traditional
approaches.” - Commission, Entrepreneurship Education.

10
MODERNIZAREA METODOLOGIEI DIDACTICE –
PREOCUPARE A PROFESORILOR DE BIOLOGIE
Profesor, Carmen Cristina Sima
Inspector școlar, I.S.J. Suceava
Summary: In my teaching activity I have looked for those didactic methods
which can help my students acquire a maximum of knowledge, skills and
abilities with a minimum of effort (and I will continue in the near future).This
paper aims to be a pleading for the modern studying methods in order to
achieve a modern, active, formative, student- centered learning.
The theaching methods that I have chosen and applied are varied and
adapted to the class level and to the intellectual capacities of the children A
plan of improvements of the activities has been suggested by using more
actively participating didactic activities centered on the student and the
introduction of the modern methods of teaching – learning - evaluation
specific for the critical thinking at the grades involved in the experiment I
have personally decided to continue using these actively participating
methods in my future activity for the benefit of my students and my school. I
consider that these methods can bring about more quality and efficiency for
the learning process.
Deși lumea vie este aceiași pentru profesorul de biologie predarea acestei
frumoase științe, biologia, este o provocare, mai ales în zilele noastre.Întrucât
elevii noștrii sunt nerăbdători și dornici să învețe cât mai multe lucruri în scurt
timp și cu eforturi mici, rolul profesorului de a facilita înțelegerea și învățarea
este major. Metoda de învățământ evidenţiază o modalitate de lucru, o
manieră de a acţiona practic în mod sistematic şi planificat, un demers care
se află în permanenţă în atenţia profesorului şi care reprezintă pentru acesta
un subiect de reflecţie.
Demersul didactic trebuie bine pregătit și în amănunt. Bineînțeles primul
pas în proiectarea unei lecții este stabilirea corectă a obiectivelor operaționale
ținînd cont de mulți factori. Ulterior apare întrebarea firească ce metode
didactice trebuie să aleg pentru a eficientiza la maximum activitatea și a
realiza ceea ce mi-am propus.
Metode didactice moderne sau tradiționale? Nu este o decizie simplu de
luat.
Utilizarea metodele moderne necesită un nou tip de comunicare prin care
accentuează caracterul practic-aplicativ ce derivă din necesitatea ca
sistemul de cunoştinţe şi abilităţi intelectuale şi practice pe care le dobândesc

11
elevii în şcoală să fie rezultatul participării lor efective din sala de clasă, din
laboratoare și cabinete, la cercetarea ştiinţifică.
Dintre caracteristicile metodelor moderne amintesc:
• sunt centrate pe elev şi activitate,
• comunicarea este multidirecţională cu accent pe dezvoltarea gândirii
și formarea de deprinderi și atitudini;
• Evaluarea este formativă și încurajează participarea elevilor,
iniţiativa, implicara, creativitatea etc;
• Activitatea se bazează pe un real parteneriat profesor – elev.
Dintre metodele moderne des utilizate amintesc: dezbaterea,
problematizarea, jocul de rol brainstorming-ul, conversaţia euristică, studiul
de caz și metodele bazate pe învăţarea prin cooperare (ex. mozaicul,
activitatea în perechi, turul galeriei, metoda ERR, bulgărele de zăpadă,
organizatorul grafic, metoda cubului, ,,Știu/Vreau să știu/ Am învățat,,
,,ciorchinele”. etc.).
Metodele tradiționale sunt:
• centrate pe profesor (sursă de informaţii);
• comunicarea este preponderent unidirecţională;
• se pune accent pe transmiterea de cunoştinţe;
• evaluarea se realizează prin reproducere;
• pasivitatea elevului la activități este crescută ceea ce duce la
dezinteres și chiar plictiseală;
• autoritatea profesorului este mare.
• Aceste metode sunt prepondernt expozitive (prelegerea, explicaţia,
instructajul, etc.) bazate pe convorbirea catehetică, dramatizare,
învăţare cu ajutorul simulatoarelor conversaţie, exerciţiul.
Ca formulă de educaţie centrată pe elev, metodele răspund următoarelor
principii:
• profesorii şi elevii îşi împart responsabilitatea învăţării;
• climatul în care se desfăşoară activitatea, trebuie să fie formativ;
• scopul activităţii este acela de a învăţa cum să înveţe elevii;
• disciplina necesară se transformă în autodisciplină;
• profesorul este receptat ca furnizor de resurse ale învăţării.
Metodele active se bazează în special, pe examinarea problemelor cu
grupuri mici şi pe discuţii dirijate. În didactica modernă trebuie asigurată
relaţia dintre metode şi mijloacele de învăţământ, acestea din urmă fiind
foarte eficiente în activităţile frontale, individuale şi de grup. Metodele
didactice se găsesc în relaţie directă şi cu celelalte componente ale procesului

12
de învăţământ. În demersul didactic, profesorul poate recurge la un ansamblu
de metode corelate, în raport cu componentele procesului educaţional.
În procesul de predare-învăţare metodologia didactică ocupă poziţia
centrală.
Metodele formării şi instruirii participative moderne pot fi şi trebuie folosite
în combinaţie cu cele tradiţionale. Bariera dintre metodele „moderne” şi cele
„tradiţionale” este relativă în funcţie de abordările profesorului.
.
Pot afirma că nu există metode bune și metode rele. Alegerea metodelor
reprezintă un aspect de fond şi nu de formă.
În activitatea didactică am introdus și înregistrat eficiența unui număr mare
de metode didactice și pot afirma că metodele moderne își demonstrează
eficiența doar atunci când le utilizăm constant, nu sporadic, iar progresul
școlar este garantat.
La clasele la care am utilizat preponderent metode moderne am constatat
un progres care a depășit chiar cu un punct media inițială a claselor respective,
aceasta fără a ține cont de celelalte avantaje vizibile în planul dezvoltării
elevilor, al formării de priceperi, deprinderi și însușirea de cunoștințe. De
asemenea atitudinea lor faţă de studiul ştiinţelor biologice a demonstrat
curiozitate, interes, dar şi capacitatea de a transfera cunoştinţele dobândite în
rezolvarea unor situaţii noi. Bineînțeles că există și voci care spun că
proiectarea/pregătirea acestor ore necesită mai mult timp, avem nevoie de
Metoda
didactică
Conţinut
informaţional
Resurse
umane şi
materiale
Mijloace de
învăţământ
Principii şi
norme
Obiective
Verificare
Evaluare
Notare

13
multe materiale iar timpul didactic și disciplina elevilor sunt mai greu de
gestionat.
Consider că introducerea metodelor moderne, bine selectate și aplicate, ar
putea determina importante sporuri de calitate şi eficienţă în procesul de
învăţământ. Personal îmi propun să continui cu aceste metode activ-
participative şi în activitatea didactică viitoare, în beneficiul elevilor mei şi
al şcolii.
Bibliografie:
1. Dragomir M.(2003), Managementul activităţilor didactice Ed.Eurodidact,
colecţia Magister
2. Fărăgau M. (2003), Metodica predării disciplinelor de specialitate suport
de curs Ed.Academicpres
3. Ionescu M. şi Radu I.(2004), Didactica modernă, Ed.Dacia
PROIECTUL ,,PRIMAR PENTRU O ZI”
ACTIVITATE DE SUCCES ÎN SĂPTĂMÂNA ŞCOALA ALTFEL
Profesor, Irinel Mioara Acatrinei
Școala Gimnazială Nr. 4 Vatra Dornei
Summary: The „Mayor for a Day” activity aimed at forming, developing
and practicing the democratic social and civic skills and attitudes necessary
for the young generation to actively participate in social life. Through our
proposed and accomplished work, our school tries to respond to the need to
connect students to the increasingly complex and dynamic life of
contemporary society, in the idea of developing a sustainable, generating
world.
1. Domeniul: Cetăţenie democratică şi responsabilitate socială
2. Scopul activităţii: Activitatea a avut drept scop formarea, dezvoltarea
şi exersarea competenţelor şi atitudinilor social- civice democratice necesare
tinerei generaţii pentru participare activă la viaţa socială, contribuind la
apărarea valorilor şi principiilor libertăţii, a pluralismului, a drepturilor
omului şi a statului de drept, care sunt fundamentul democraţiei; s-a facilitat
deschiderea, flexibilitatea, abordarea cross-curiculară, polarizând diferite
tipuri de educaţie complementară: educaţie pentru cetăţenie, educaţie juridică,
educaţie pentru mediu etc.

14
Prin activitatea propusă şi realizată, şcoala noastră încearcă să răspundă la
necesitatea conectării elevilor la viaţa din ce în ce mai complexă şi dinamică
a societăţii contemporane, în ideea de dezvoltare a unei lumi durabile,
generatoare de şanse egale.
3. Obiectivele educaţionale ale activităţii: stimularea implicării elevilor
în rezolvarea problemelor comunităţii, ca viitori factori decizionali, ca resurse
umane capabile să construiască o societate democratică şi un viitor mai bun;
asumarea de roluri şi responsabilităţi în viaţa socială a şcolii şi comunităţii locale
de către elevi, pentru dezvoltarea capacităţii de a accepta şi respecta puncte de
vedere diferite, identificând poziţiile comune, în vederea luării celor mai bune
decizii; susţinerea şi facilitarea accesului elevilor la acţiunile comunităţii, în
scopul promovării drepturilor lor, al respectării regulilor de bază, a legilor şi
instituţiilor statului democratic; formarea unui comportament toletant, care să
stimuleze respectul, înţelegerea, cooperarea, munca în echipă; realizarea
integrării sociale, prin eliminarea discriminării de orice tip.
4. Elevii participanţi: 35 elevi (din toate clasele IV- VIII - elevi selectaţi
după criteriul implicării în organizarea activităţii, iniţiativă, seriozitate -
pentru a le asigura şanse egale, aceştia nefiind selectaţi după rezultatele la
învăţătură, religie etc.-- a participat inclusiv o elevă de origine siriană).
Grupul ţintă de elevi: colectivele claselor IV- VIII - 210 elevi
5. Durata şi locul desfăşurării activităţii:
Durata pregătirii activităţii: 01.04-08.04.2015
Locul desfăşurării activităţii: Primăria Municipiului Vatra Dornei- Sala de
şedinţe a Consiliului Local, Sala Oglinzilor - pentru oficierea evenimentului
la Starea Civilă.
6. Descrierea activităţii:
Activităţi pre-eveniment: Informare privind modul de desfăşurare a unei
şedinţe de consiliu local, de la secretarul real al Consiliului local V. Dornei;
C.Ş.E- ul a solicitat elevilor propuneri privind proiectele prioritare ale elevilor
şcolii noastre, ce au fost dezbătute apoi în cadrul şedinţei; repartizarea
rolurilor: primar, viceprimar, jurist, manager, secretar al Consiliului Local, 17
consilieri (pe schema reală a componenţei Consiliului Local, Vatra Dornei),
reprezentanţi ai presei; invitarea la activitate a primarului Municipiului Vatra
Dornei, a viceprimarului, a părinţilor, cadrelor didactice etc.;
Activitatea propriu-zisă a constat în simularea unei şedinţe de Consiliu
Local, cuprinzând: iniţierea unor proiecte de hotărâri (proiect privind
realizarea unui spaţiu de joacă în spaţiul aferent vechiului local al Şcolii
Gimnaziale nr. 4 Vatra Dornei, proiect privind schimbarea trecerii de pietoni
din dreptul vechiului local al şcolii, în dreptul noului local al şcolii, pentru
asigurarea siguranţei elevilor, proiect privind asigurarea unui ajutor financiar

15
elevei Persic Elena din clasa a VII-a B penru realizarea unei expoziţii de
desene, proiect privind amenajarea unor piste de biciclete în zona centrală a
oraşului pentru deplasarea în siguranţă a bicicliştilor spre zonele special
amenajate pentru aceştia- Dealul Runc, Proiect privind realizarea unui
cinematograf în incinta Casei de Cultură – cu funcţionare bilunară; proiect
privind asigurarea unui ajutor financiar pentru desfăşurarea Concursului
Naţional de istorie CLIO-faza judeţeană, la şcoala noastră; proiect privind
asigurarea transportului unui grup de elevi ai şcolii noatre la Şcoala
Gimnazială nr. 1 Bistriţa, în cadrul unui parteneriat educaţional), dezbaterea
lor pe comisii de specialitate şi în plenul Consiliului Local, aprobarea
acestora; conferinţă de presă (întrebări adresate primarului, viceprimarului,
managerului Primăriei, etc.); desfăşurarea unui eveniment la Starea Civilă:
căsătorie civilă.
Activităţi post-eveniment: redactarea unei scrisori deschise către Consiliul
Local şi Primăria Vatra Dornei- cu susţinerea proiectelor pe care elevii le-au
identificat ca fiind prioritare; înaintarea srisorii instituţiilor locale avizate.
Metode: studiu de caz, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol,
conversaţia, dezbaterea, dialogul.
Sarcini de lucru: Informare privind modul de desfăşurare a unei şedinţe
de consiliu local, de la secretarul real al Consiliului local V. Dornei; C.Ş.E- ul a
solicitat elevilor propuneri privind proiectele prioritare ce au fost dezbătute
apoi în cadrul şedinţei; repartizarea rolurilor: primar, viceprimar, jurist,
manager, secretar al Consiliului Local, 17 consilieri (pe schema reală a
componenţei Consiliului Local, Vatra Dornei), reprezentanţi ai presei
Invitarea la activitate a primarului Municipiului Vatra Dornei- domnul
Boncheş Ilie, a viceprimarului - domnul Cojocaru Nicuşor, a părinţilor,
cadrelor didactice etc.; desfăşurarea activităţii pe cele trei componente:
şedinţa de Consiliul Local, conferinţa de presă, evenimentul la Starea Civilă;
redactarea unei scrisori deschise către Consiliul Local şi Primăria Vatra
Dornei- cu susţinerea proiectelor pe care elevii le-au identificat ca fiind
prioritare; înaintarea srisorii instituţiilor locale avizate.
Caracter interdisciplinar
Activitatea a implicat abordări interdisciplinare, respectiv cultură
civică, limba română, geografie (protecţia mediului), istorie etc.
Parteneriate
Activitatea a fost realizată în colaborare cu Primăria Municipiului
Vatra Dornei şi Radio-TV Orion, cu participarea directă a primarului și
viceprimarului Municipiului Vatra Dornei.
7. Rezultate: identificarea unor probleme din comunitatea locală şi
selectarea priorităţilor din multitudinea de subiecte propuse de elevi- cu

16
dezvoltarea abilităţilor de cooperare, relaţionare, evaluare; dezbaterea acestor
priorităţi în şedinţa de Consiliu Local - cu dezvoltarea abilităţilor argumentative
şi critice; redactarea unei scrisorideschise către Consiliul Local şi Primăria Vatra
Dornei- pentru susţinerea proiectelor pe care elevii le-au identificat ca fiind
prioritare - cu dezvolatarea abilităţilor mediatice; naintarea srisorii instituţiilor
locale avizate- cu dezvolatarea abilităţilor comunicativ-participative; realizarea
afişului activităţii, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, productive şi
creative; mediatizarea evenimentului, prin realizarea unui CD cu fotografii
relevante şi a unui DVD cu filmarea activităţii, realizat de firma de specialitate;
promovarea şi diseminarea activităţii în cadrul Lectoratului cu părinţii din aprilie
2015, a primului Consiliu profesoraldin perioada 20.04- 30.04.2015, al orelor de
dirigenţie din lunile aprilie şi mai2015, în media locală-Monitorulde Dorna, TV-
Orion.
8. Impact: Activitatea a avut un impact deosebit asupra elevilor, părinţilor,
cadrelor didactice, membrilor comunităţii locale- participanţi la eveniment,
prin ineditul temei (Primar pentru o zi), a locaţiei (Sala Oglinzilor şi Sala de
şedinţe a Consiliului Local) şi a prestaţiei elevilor.
Cadrele didactice participante au apreciat calitatea intervenţiilor elevilor,
realismul cu care aceştia au gândit proiectele de hotărâre, alături profesorii
coordonatori, cât şi aplicabilitatea acestora.
Participanţii au considerat că asemenea activităţi ar trebui extinse şi în cadrul
altor instituţii publice (Poliţie, Judecătorie etc.), deoarece îi obişnuiec pe elevi
să-şi asume responsabilităţi în comunitate.
9. Motivaţia propunerii pentru participare la concurs: Proiectul
,,Primar pentru o zi” a fost selectată ca fiind cea mai reuşită activitate din
programul Şcoala Altfel ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun”- 2015; inedită -
nu s-a mai organizat o activitate cu această temă în oraşul Vatra Dornei; a
avut ecou în comunitatea locală, primind feed-back pozitiv din partea edililor
locali, a părinţilor şi cadrelor didactice; promovează imaginea şcolii, atât în
comunitatea locală cât şi în afara acesteia; a implicat un număr mare de elevi,
de pe niveluri diferite: primar şi gimnazial, din clase diferite, presupunând
spirit de echipă şi implicare, promovând egalitate de şanse.
Materialele foto au fost postate pe site-ul şcolii (www.scoala4vd.ucoz.ro,
link http://scoala4vd.ucoz.ro), pe facebook, atât de către profesorii
coordonatori, cât şi de elevii participanţi şi parteneri, pentru o diseminare a
activităţii în şcoală şi comunitate.
Mărturii ale participanţilor:
• Elevi:
,,Am fost ,,primar pentru o zi”, am avut emoții și responsabilități multiple,
participând la o ședință de Consiliu local...și la oficierea unei căsătorii civile,

17
fiind cel care le-a citit celor doi miri drepturile și îndatoririle în noua familie
care se constituia. Am purtat cu mândrie tricolorul peste piept și conștientizez
că nu e ușor să fii edil într-un oraș ca Vatra Dornei.”
Dranca Valentin, clasa a VII-a A, ,,primar pentru o zi”
• Părinţi:
,,Activitatea „Primar pentru o zi” a reprezentat pentru mine, ca părinte,
o activitate de excepţie, din mai multe motive.
În primul rând, mi s-a părut o acţiune complicată prin aceea că presupunea
cunoaşterea îndeaproape a demersurilor specifice unei şedinţe de consiliu
local, dar nu numai atât. Documentarea a presupus consultarea edililor, iar
realizarea scenariului activităţii a fost un proces laborios ce a însemnat
colaborarea celor care s-au implicat în activitate: cadre didactice, elevi,
părinţi. Toate acestea au meritat efortul deoarece punerea în scenă sau
realizarea activităţii a fost un real succes, recunoscut şi de primarul şi
viceprimarul municipiului Vatra Dornei, prezenţi la activitate.
Copiii noştri au dovedit simţ de răspundere, asumându-şi cu seriozitate
rolurile de primar, viceprimar, preşedinte de şedinţă, jurist, consilieri,
jurnalişti. A fost o demonstraţie a faptului că, atunci când există implicare din
partea cadrelor didactice, elevii conştientizează ceea ce au de făcut şi adoptă
atitudini corespunzătoare, chiar şi în situaţii specifice oamenilor mari, cu
răspunderi civice.
Prin această activitate complexă, copiii noştri au înţeles că edilii unei
comunităţi au răspunderi covârşitoare în ceea ce priveşte interesul comunităţii
care i-a ales şi că, în viitorul apropiat, generaţia lor este aceea care va prelua
ştafeta, lucru care contribuie la responsabilizarea copiilor noştri.”
d-na Moroşan Doina, părinte al elevei Moroşan Ioana- ,,consilier local”-
clasa a V-a A
Proiectul ,,Primar pentru o zi” a obținut locul I la faza județeană a
Concursul Național ,,O activitate de succes în Școala Altfel 2015”,
reprezentând județul la faza națională a concursului amintit, unde s-a clasat
pe locul IV, în urma jurizării și a votului on-line.

18
TRADIȚIONAL ȘI MODERN ÎN DEMERSUL DIDACTIC ȘI ÎN
PRACTICA EDUCAȚIONALĂ ACTUALĂ
Prof. înv. primar, Gheorghina Aneci
Școala Gimnazială Vatra Moldoviței/Școala Gimnazială Paltinu
Summary: Nowadays, teachers must be innovative in their activity within
the classroom, always trying to get the best out of their pupils. They have to be
creative, to see beyond the simple things, to have a great capacity of invention in
order to consider the pupils’ development in the third millennium. I chose to pay
attention at the process of educating pupils’ creativity, thinking that this is an
imperative ofthe modern didactics and ofthe contemporaryeducational practice.
Within the teaching activity – seen as a creative process, the teacher becomes
a mediator between the pupil and the surrounding world; the educator has to
teach his or her pupils to take initiative, to develop entrepreneurial skills, to use
their creativity, to find solutions to their problems, to think critically, in order to
answer the challenges of the age we live in.
The teacher’s role is to educate his or her pupils’ creativity, trying hard to
find ways and methods through which the pupil could transpose the acquired
knowledge to some other fields of activity. The pupil needs to be motivated
to learn. “Why should we be creative?”pupils might ask. One might answer:
- to fulfill yourself as a person
- to be able to encounter the contemporary world’s challenges
- to be able to invent something new, to get out of ruck.
The teacher must avoid routine and rust because these get to ruin the soul.
Profesorul are un rol deosebit de important deoarece el trebuie să valorifice
potențialul de care dispune elevul. Consider că un promotor al învățământului
modern și a practicii educaționale actuale este creativitatea. Creativitatea se
învață de când începi să o descoperi și până la sfârșitul vieții. Fără un om cu
mari capacități creatoare, cu un larg orizont, cu putere de inventivitate, e greu
de conceput dezvoltarea noastră în mileniul III.
Formarea formatorilor ca educatori ai creativităţii răspund imperativului
prezent de a predea şi învăţa într-o şi pentru o societate pluralistă. Predarea
ca un proces creativ presupune că: cadrul didactic să medieze între elev şi
lumea care îl înconjoară. În această calitate, cadrul didactic trebuie să-i înveţe
pe elevi să aibă iniţiative, să întreprindă mereu ceva, să răspundă provocărilor
epocii: cum să gândească în mod critic, cum să-şi folosească creativitatea,
cum să rezolve probleme în şi pentru noile contexte şi mai ales pentru cel al

19
interculturalului, pentru dialogul permanent între culturi care să promoveze
„mine de aur” ale creativităţii.
Elementele de climat familial care favorizează creativitatea sunt: afecţiunea
moderată din partea părinţilor, stimularea independenţei intelectuale, relaţiile
interpersonale cu membrii familiei. Cele de context social sunt: acceptarea
necondiţionată a valorii, înţelegerea empatică, libertatea psihologică.
Cadrul didactic este cel care creează mediul educaţional favorabil,
stimulativ şi interesant în sala de clasă.
Creativitatea devine educabilă încă de la vârsta preşcolară în măsura în care
educatoarea este preocupată pentru exersarea unui climat corespunzător
afectiv-emoţional şi crearea unui mediu educaţional propice activităţilor şi
jocurilor planificate, în funcţie de particularităţile individuale şi cele specifice
vârstei.
Mediul ambiant joacă un rol important în formarea gustului estetic în sens
pozitiv, atunci când copilul trăieşte şi se dezvoltă într-un mediu amenajat cu
pricepere. Atunci când atmosfera din jurul lui degajă lipsă de gust, nedepăşind
linia platitudinii şi a mediocrităţii din punct de vedere artistic, mediul ambiant
joacă un rol negativ.
Activitatea de educaţie artistico-plastică se deosebeşte de celelalte activităţi
organizate în şcoală nu numai prin conţinutul şi obiectivele urmărite cât şi
prin cadrul organizatoric, prin climatul afectiv-emoţional general, ce trebuie
asigurat pe tot parcursul activităţii.
Educaţia artistică (vizuală) are un conţinut specific - probleme de
gramatică, procedee de tehnică artistică şi probleme de compoziţie. În acest
sens „desenul” s-a metamorfozat şi a devenit arsmatetică.
Educaţia artistică se desfăşoară natural, adecvat vârstelor (pornind de la
culoare şi folosind instrumente şi materiale accesibile), este profund
democratică (adresându-se tuturor copiilor şi nu numai celor talentaţi,
valorificând dotaţia vizualo-tactilă a acestora) şi prin excelenţă formativă
(organizându-se ca activitate de atelier).
În fiecare activitate de atelier se concretizează o singură problemă de
tehnică, de gramatică sau de compoziţie, într-o singură lucrare, pe parcursul
a două sau, mai multe ore şi ia înfăţişare de exerciţiu-joc sau compoziţie-joc.
Prezentarea, explicarea şi, eventual, demonstrarea problemei, se fac în
formulări adecvate nivelului de înţelegere al copiilor, asemănătoare celor
sugerate în textul fişelor ca obiective operaţionale explicite sau ca reguli ale
jocului de învăţare (exerciţiul-joc) sau de creaţie (compoziţie-joc), lăsându-
li-se libertatea de a opta pentru o anumită imagine şi de a duce mai departe
explorarea începută de „şeful de atelier”.

20
Procesul didactic este determinat de activitatea copilului. Aceasta
reprezintă încercare şi descoperire, exersare şi rezolvare a problemei date în
studiu şi a cărei reuşită este performanţa minimă, proiectată şi evaluată
imediat, interactiv, la sfârşitul activităţii.
În procesul instructiv - educativ este necesară schimbarea poziţiei faţă de
copil. Desigur e mult mai uşor să exprimi ceea ce ştii şi să ceri copilului să
asculte, să înregistreze şi să reproducă, decât să conduci explorarea şi
investigarea alternativelor în rezolvarea problemelor, să conduci cercetarea şi
descoperirea şi să dirijezi dialogul euristic sau explorarea ipotezelor.
Astăzi în faţa tinerei generaţii stă numai cucerirea unei adevărate explozii
informaţionale care trebuie să ducă mai departe spiritul dominant al
contemporaneităţii şi anume „creativitatea”, pentru a împinge mereu înainte
progresul social.
Astăzi imitaţia, sugestia, simpatia sunt irelevante pentru învăţarea creativă
şi considerate chiar factori de blocaj ai învăţării creative. Majoritatea cadrelor
didactice au înţeles necesitatea unui învăţământ activ conform psihologiei
care se realizează în două modalităţi: învăţarea prin receptare - reproducere şi
învăţarea prin descoperire.
La Școala Gimnazială Paltinu încercăm să-i stimulăm pe elevi și să-i
învățăm cum să învețe. Pe lângă activitățile realizate conform orarului tot
timpul încercăm să-i antrenăm în altfel de activități care să îi stimuleze să-i
facem să fie creativi. Pe lângă școală am implicat și familia, biserica,
comunitatea. Pentru că satul Paltinu este renumit pentru arta încondeierii
ouălor am realizat ateliere de încondeiat la școală unde elevii au putut învăța
această artă. Unii dinte ei o stăpânesc destul de bine, alții au avut multe de
învățat.
În urma acestei activități realizate am observat că elevii sunt mai interesați
de frumos, sunt din ce în ce mai interesați șă fie creatori, își pun talentul și
imaginația în valoare.
Cadrul didactic trebuie să-i înveţe pe elevi să aibă iniţiative, să întreprindă
mereu ceva, să răspundă provocărilor epocii: cum să gândească în mod critic,
cum să-şi folosească creativitatea, cum să rezolve probleme în şi pentru noile
contexte şi mai ales pentru cel al interculturalului, pentru dialogul permanent
între culturi care să promoveze „mine de aur” ale creativităţii.
Unele sugestii pentru dezvoltarea spiritului creator al elevului:
• Antrenaţi copiii în cât mai multe activităţi manipulative şi de explorare!
• Încurajaţi şi dezvoltaţi simţul umorului în colectivele de copii!
• Practicaţi zilnic o gimnastică a minţii!
• Creaţi un climat de permisivitate şi de exprimare liberă în grupurile de
creaţie!

21
• Aplicaţi principiul „Grăbeşte-te încet”, acordând timp necesar înţelegerii,
studierii, incubaţiei, experimentelor ! Eliberaţi copiii de presiunea timpului!
• Construiţi grupuri de creaţie bazate pe cooperare şi comunicare!
• Realizaţi un dialog între generaţii - realizând cluburi ale micilor şi marilor
inventatori !
• Promovaţi o pedagogie interactivă!
• Construiţi-vă programe de antrenament pentru stimularea creativităţii!
• Promovaţi strategii şi tactici de dezvoltare a gândirii divergente !
• Stabiliţi cu elevii proiecte de lucru şi cercetare!
• Dezvoltaţi capacitatea de confruntare cu obiecte, idei, concepţii şi
stimulaţi gustul pentru efort!
• Adoptaţi cu precădere proceduri euristice!
• Ajutaţi familia şi pe ceilalţi profesori, colegi de şcoală să înţeleagă
problemele copiilor creativi!
• Stimulaţi iniţiativele copiilor, manifestaţi încredere în cei creativi şi
educaţi-le încrederea şi respectul de sine!
• Ţintiţi către atingerea unui scop generos al educaţiei - formarea şi
încurajarea indivizilor capabili!
• Zilnic, creaţi momente de meditaţie asupra proiectelor sau problemelor
elevilor!
• Evitaţi rutina şi rugina care conduc la ruinarea sufletelor!
• Îmbinaţi munca şi jocul cu activitatea creativă!
FIŢI DUMNEAVOASTRĂ CREATIVI ŞI ELEVII VĂ VOR URMA!
Bibliografie:
1. Cerghit, I., Perfecționarea lecției în școala modernă, Ed. Didactică și
pedagogică, București, 1983, pag. 57;
2.*** Cercetarea interdisciplinară a învățământului, 1970, Institutul de
științe
3. D’Hainaut, L., Programe de învățământ și educație permanentă, E.D.P.,
București, 1981, pag. 123
4. Dumitriu, G., Dumitriu, C., ,Psihopedagogie, Ed. didactică și pedagogică,
București, 2003, pag.89;

22
CURRICULUM DIFERENŢIAT
Profesor, Liana Mirela Bontea
Școala Gimnazială Crucea
Summary: The forms of administrative organization of the differentiated
and customized curriculum:
• Homogeneous groups of pupils according to the criteria of aptitude
and cognitive interests
+ grouping pupils in special schools / + grouping pupils in homogeneous classes
• Accelerate studies specifying the chosen acceleration variants
• Aspects of differentiation action
Differential training is a teacher's response to the needs of those who learn
on the basis of the general principles of differentiation such as:
• binding tasks/-flexible groupings/-formative assessment and adjustment;
• Teachers can differentiate according to the content - the instructive-
educational process - be produced in agreement with pupil
availability, interests and learners' learning profile through different
managerial and educational strategies.
• Possibilities of organizing the content /Logical organization /Linear
organization
• Concentration organization/ Organizing by explicative power of
knowledge
• Interdisciplinary organization/ Modular organization/ Integrated
Content Organization
MOTTO: Cea mai înaltă treaptă a înteligenței omenești, este capacitatea de-a
observa fără să judeci J.Khrishnamurti
Formele de organizare administrativǎ a curriculum-ului diferențiat şi
personalizat
a. Grupe omogene de elevi dupǎ criteriile nivelelor aptitudinale şi ale
intereselor cognitive
+ gruparea elevilor ȋn şcoli speciale
+ gruparea elevilor ȋn clase omogene aptitudinal
b. Accelerarea studiilor cu precizarea variantelor de accelerare alese
admiterea devansatǎ ȋn clasa I, sǎrirea claselor, accelerarea studiilor prin
ȋntrepǎtrunderea claselor, progresul continuu (sistemul creditelor),
accelerarea studiilor la o singurǎ disciplinǎ, accelerarea studiilor ȋn clase
speciale pentru elevi talentați (schema de orar individualizat), accelerarea prin

23
desfǎşurarea unor ore suplimentare, accelerarea prin sistem tutorial,
accelerarea prin sistemul de educație la distanțǎ, accelerarea prin stagii de
elev-invitat la o universitate.
c. Ȋmbogǎțirea curriculum-ului prin programe de educație formalǎ, non-
formalǎ, şi informalǎ.
+ reducerea la minimum a programelor obligatorii ȋn avantajul opțiunilor
multiple pentru cursurile care rǎspund intereselor particulare,
+ scutirea elevilor de anumite cursuri obligatorii pentru intensificarea
eforturilor ȋn direcția compatibilǎ ȋnclinațiilor ȋnalte,
+ organizarea de „ateliere”, „cercuri” pe discipline,
+ initierea unor proiecte de cercetare
+ studiul individual dirijat,
+ organizarea de tabere, academii, şcoli de varǎ ȋn vacanțele şcolare.
Aspecte ale acțiunii de diferențiere
Instruirea diferențiatǎ este un rǎspuns al profesorului la nevoile celor care
ȋnvațǎ pe baza principiilor generale ale diferențierii cum ar fi:
- sarcini obligatorii/ - grupǎri flexibile/ - evaluare formativǎ şi reglare;
- profesorii pot diferenția ȋn funcție de conținut- procesul instructiv-educativ
–sǎ fie produs ȋn acord cu disponibilitatile elevilor , interesele şi profilul de
ȋnvǎțare al elevilor, prin intermediul diferitelor strategii manageriale şi
educaționale.
Posibilitǎți de organizare a conținuturilor
• Organizarea logicǎ
Se pleacǎ de la logica ştiinței, care este translatatǎ ca atare la nivelul
disciplinei şcolare. Cunoştiințele sunt astfel dispuse ȋncȃt oglindesc
fenomenologia creşterii ştiinței. Trebuie avut ȋn vedere cǎ nu ȋntodeauna
logicile ştiințelor se preteazǎ şi se adecveazǎ nivelului didactic.
• Organizarea linearǎ
Conținuturile se prezintǎ ca o succesiune de cunoştiințe şi de valori care se
relaționeazǎ şi se (pre)condiționeazǎ, ȋn sensul cǎ cele anterioare le
predeterminǎ pe cele prezente. Ceea ce este specific acestui mod de
structurare este tratarea o singura datǎ a respectivelor cunoştiințe, fǎrǎ
revenirea aupra lor ȋn clasele urmǎtoare ale ciclului şcolar.
• Organizarea concentricǎ
Constǎ ȋn structurarea conținuturilor astfel ȋncȃt sǎ se revinǎ cu ȋmbogǎțiri
sau specificǎri ulterioare pe diferite niveluri de ȋnvatamant. Prin combinarea
modului linear cu cel concentric de organizare se ajunge la structurarea
spiralatǎ, respectiv la reluarea aceloraşi cunoştiințe, dar
ȋntr-un mod aprofundat, prin degajarea de noi scheme explicative, prin
configurarea de noi aspecte ale fenomenelor discutate prin complicarea
perspectivelor de interogare.

24
• Organizarea dupǎ puterea explicativǎ a cunoştiințelor
Acest mod de organizare oferǎ noi temeiuri şi avantaje asimilǎrii şi stocǎrii
cunoştiințelor. Acestea sunt desfǎşurate pornind de la puterea lor de a genera
noi explicații, de a ființa ca suporturi epistemice pentru defrişarea altor
explicații la care elevii trebuie sǎ ajungǎ. Discipline precum fizica, chimia
etc. se bazeazǎ pe acest mod de structurare a elementelor cognitive specifice.
Unitǎțile cognitive se leagǎ intrinsec unele de altele, orice verigǎ lipsǎ
conducȃnd la ruperea lanțului explicativ, la disoluția edificiului epistemic
purtat la disciplina ȋn discuție.
• Organizarea interdisciplinarǎ
Principiul interdisciplinaritǎții derivǎ din spațiul cercetǎrii ştiințifice, iar ca
demers epistemic, ȋn domeniul educatței, poate fi sesizat sub douǎ aspecte:
conceperea conținuturilor ȋn perspectiva interdisciplinarǎ şi proiectarea şi
organizarea proceselor didactice ȋn viziune interdisciplinarǎ.
Conexiunea disciplinarǎ are 4 niveluri de concretizare:
+ multidisciplinaritatea - juxtapunerea unor elemente ale diverselor
discipline pentru a pune ȋn luminǎ aspectele lor comune
+ pluridisciplinaritatea - integrarea mai accentuatǎ bazatǎ pe o
comunicare simetricǎ ȋntre diferite paradigme explicative
+ interdisciplinaritatea - forma a cooperǎrii ȋntre discipline diferite cu
privire la o problematicǎ a cǎrei complexitate nu poate fi surprinsǎ decȃt
printr-o convergentǎ şi o combinare prudentǎ a mai multor puncte de vedere
+ transdisciplinaritatea - vizatǎ ca o interpǎtrundere a mai multor
discipline care pot conduce ȋn timp la construirea de noi discipline sau noi
domenii ale cunoaşterii; presupune deja referințǎ la un sistem axiomatic
general şi o cunoaştere conceptualǎ a disciplinelor.
Organizarea modularǎ
Constituie o altǎ modalitate de modernizare şi adecvare ale conținuturilor
la cerințele şcolii contemporane. Ȋnvǎțǎmȃntul modular constǎ ȋn structurarea
conținuturilor ȋn moduli didactici, aceştia incluzȃnd seturi de cunoştiințe ,
situații didactice, activitǎți şi mijloace de ȋnvǎțǎmȃnt delimitate, menite a se
plia pe cerințele şi posibilitǎțile unor grupe sau clase de elevi. Unul dintre
scopurile ȋnvǎțǎmȃntului modular se referǎ la accentuarea flexibilitǎții
conținurilor ȋn funcție de interesele şi capacitǎțile elevilor, de particularitǎțile
lor psihice.
Organizarea integratǎ a conținutului
Presupune integrarea unor elemente de conținut particulare ȋn noi structuri
explicative (noi discipline) care realizeazǎ un salt 'meta-teoretic' sau 'meta-
valoric', preluȃnd şi integrȃnd conținuturi esențializate și resemnificate din
perspectiva noii 'umbrele' explicative mai cuprinzǎtoare (discipline precum

25
Științele naturii, Trebuințele omului, Jocurile sociale etc). Integrarea valorilor
se poate face pe mai multe linii: integrarea cunoștiințelor ȋn jurul unui pol
științific, ordonarea cunoștiințelor cǎtre un pol practic, gruparea ȋn jurul unui
pol social, integrarea valorilor ȋn funcție de un pol personal.
Bibliografie:
1. Bȃrsǎnescu, Ștefan, Unitatea pedagogiei contemporane ca ştiința, Ediția a
II-a, Bucureşti, Editura Didacticǎ şi Pedagogicǎ, 1976.
2. Hubert, René, 1965, Traité de pédagogie générale, PUF, Paris.
3. Constantin Cucoş, Pedagogie, editia a II-a revǎzutǎ şi adǎugitǎ, Editura
Polirom, 2002
4. Noveanu Eugen, Dan Potolea, Științele educației, Dicționar enciclopedic,
Editura Sigma, Bucureşti, volumul I, II, 2007, 2008
PROIECT EDUCAȚIONAL „NATURA, PRIETENA MEA”
Profesor, Boveanu Ionela Diana
Școala Gimnazială „Dimitrie Gusti” Fundu Moldovei
Summary: Even from an early age, the children must be stimulated to get
involved into actions that imply taking care of the environment, to develop
their sensibility towards it and to get conducts for a secure, healthy and clean
life. By participating to varried activities, along with their parents,
representatives of the local community and the pupils, the children can be
helped to discover nature, to fathom its mysteries, to love it and protect it.
The topic of the project offers plenty opportunities for the enrichment of
the pupils’ knowledge about environment. They can learn through discovery.
They participate to activities that take place outside, in nature. Thus, the
pupils find themselves in situations of exploiting reality, trying to understand
and explain the noxiuous effects of the polution over the environment and
finally, drawing conclusions.
ARGUMENT
„Natura este totuşi singura carte din care fiecare filă păstrează un adevăr”
(Goethe)
Încă de la cea mai fragedă vârstă copiii trebuie stimulaţi să participe la
acţiuni de îngrijire a mediului înconjurător, să-şi dezvolte sensibilitatea faţă
de acesta, să deprindă conduite pentru o viaţă sigură, sănătoasă şi curată.

26
J. J. Rousseau spunea: „…apropie-l pe copil de problemele din natură şi
lasă-l să răspundă singur la ceea ce i-ai spus tu, la ceea ce a înţeles el, să
gândească singur, să-şi menţină trează curiozitatea, condiţie de a-l apropia de
natură, de lumea ştiinţei; să-i stârnim pe copii să observe, să cerceteze, să
descopere, să ocrotească…”
Prin contactul direct cu materialele din natură copiii asimilează date
ştiinţifice privind dezvoltarea plantelor, a tot ceea ce e viaţă pe pământ. Prin
participarea la acţiuni variate alături de părinţi, şcolari, reprezentanţi ai
comunităţii locale, copiii pot fi ajutaţi să descopere natura, să-i pătrundă
tainele, să o iubească şi să o ocrotească.
Zi de zi asistăm la fenomenul de degradare a faunei şi a florei, fie din
neglijenţă, fie din rea intenţie. De aceea trebuie sădite în sufletele copiilor
dragostea şi respectul faţă de natură şi dorinţa de a proteja viaţa în toate
formele ei. Pentru că natura înseamnă energie, sănătate, prietenie, recreere,
respect, ne propunem să antrenăm copiii, părinţii, elevii şi comunitatea locală
într-un program de preţuire a acestui templu sacru.
Trebuie să tragem un semnal de alarmă, ca un strigăt de ajutor, pe care să-l
ascultăm şi să dea de gândit fiecăruia dintre locuitorii planetei. Ar trebui să
ne unim, să privim mai atent în jur, să încercăm a înţelege rosturile ascunse
ale naturii şi să oprim poluarea. Unele acţiuni, dacă nu există înţelepciune,
pot aduce distrugere şi moarte. Fiecare om este în stare să rănească natura sau
să o protejeze, să o înfrumuseţeze.
Cui nu-i place să privească natura în toată splendoarea ei, să guste apa rece şi
curată a izvoarelor de munte sau să simtă aerulpur al pădurilor? De aceea suntem
datorisă formămcopiilor noştrio atitudine pozitivă faţă de natură. A venit timpul
să facem pace între noi pentru a putea trăi în pace cu planeta noastră.
Desfăşurând anumite activităţi, se urmăresc obiective cu caracter educativ,
dar şi dorinţa de a cunoaşte universul lumii vii, de a forma acea atitudine
ocrotitoare, de a dezvolta preocupări şi interese în sfera educaţiei ecologice.
Prin obiectivele propuse şi având o tematică adecvată, se urmăreşte
conştientizarea copiilor despre responsabilităţile ce le revin, chiar dacă sunt
mici, să se sensibilizeze şi să cultive în conştiinţa lor acea hotărâre de a lupta
împotriva degradării mediului ambiant, de a lupta pentru puritate, candoare,
frumuseţe.
Tematica proiectului oferă posibilităţi pentru lărgirea cunoştinţelor elevilor
legate de mediul înconjurător. Elevii au şansa învăţării prin descoperire. Ei
desfăşoară activităţi în natură. Sunt puşi în situaţia de a explora realitatea,
încearcă să perceapă şi să-şi explice efectele nocive ale poluării asupra
mediului înconjurător şi trag concluziile necesare.

27
Ţelul proiectului este schimbarea perspectivei elevilor asupra mediului
natural.
SCOP: Formarea şi dezvoltarea graduală a deprinderilor necesare de
descoperire, cunoaştere, protejare, conservare a naturii;
Conturarea atitudinilor ecologice active, responsabile specifice vârstei;
OBIECTIVE:
Privind elevii:
- sprijinirea copiilor în cunoaşterea florei, faunei din zonă;
- identificarea plantelor, a modului lor de viaţă, a factorilor şi cauzelor
care influenţează dezvoltarea lor;
- identificarea cauzelor care determină distrugerea mediului înconjurător;
- iniţierea unor acţiuni de îngrijire a spaţiilor verzi , de plantare;
- formarea unei atitudini pozitive în relaţionarea cu mediul natural;
- dezvoltarea creativităţii elevilor având ca sursă de inspiraţie natura;
- stimularea cooperării de grup pentru îndeplinirea sarcinilor propuse;
- organizarea unor concursuri pe teme ecologice;
- realizarea de lucrări artistice care să redea frumuseţea naturii, organizând
expoziţii în vederea mediatizării mesajului proiectului;
Privind cadrele didactice:
- conştientizarea copiilor, părinţilor şi a comunităţii cu privire la
necesitatea reducerii poluării;
- abilitatea de a crea un mediu educaţional motivant
- implicarea părinţilor, a şcolii, a comunităţii în acţiunile de protejare a
mediului;
GRUP ŢINTĂ: 17 elevi din clasa a II-a – Şcoala Gimnazială „Dimitrie
Gusti” Fundu Moldovei
RESURSE UMANE: părinţi, profesor de specialitate, elevi, pădurar,
învăţători, reprezentanți ai comunității locale;
PARTENERI: părinţi, pădurar, profesor de specialitate
RESURSE MATERIALE: atlase, albume foto, planşe, diafilme, prezentări
ppt; unelte, puieţi, flori;
materiale din natură; deşeuri reciclabile: sticle, pungi de plastic, cutii de
carton, ambalaje; foi albe, foi colorate, acuarele, tempera, pensule, hârtie
creponată, polistiren, foarfece, autocolant; aparat foto, CD-uri, dosare, mape
pentru portofoliile elevilor şi portofoliul clasei;
RESURSE FINANCIARE: autofinanţare, donaţii, sponsorizări;
RESURSE DE TIMP: septembrie 2015 – iunie 2016
METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU:
- conversaţia, explicaţia, exerciţiul, învăţarea prin descoperire, jocul
didactic, ciorchinele, brainstorming, metoda cubului, turul galeriei, lucrul pe
grupe, munca independentă;

28
FORME DE ORGANIZARE: frontal; pe grupe; individual; pe echipe;
COORDONARE: profesor înv. primar – Boveanu Ionela Diana – Şcoala
Gimnazială „Dimitrie Gusti” Fundu Moldovei
REZULTATE AŞTEPTATE: postere şi pliante cu mesaje de ocrotire a
mediului înconjurător; costume din materiale refolosibile; broşuri cu
evenimentele importante pentru mediul înconjurător (Ziua mediului, Ziua apei,
Luna pădurii); promovarea de către fiecare copil a mesajului proiectului;
manifestarea iniţiativei personale prin propuneri, acţiuni, comportamente;
dezvoltarea spiritului de echipă şi a cooperării; implicarea activă în activităţile
propuse, schimbându-şi atitudinea despre natură într-un mod pozitiv;
EVALUARE: observarea sistematică a comportamentului elevilor în situaţii
concrete; probe orale; probe scrise; probe practice; proiectul; portofoliul;
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
SEPTEMBRIE 2015: Tema: „Să ne cunoaştem proiectul”. MESAJUL
ECO: „ Să ocrotim natura!”
- întâlnirea în scopul conştientizării elevilor, părinţilor şi a comunităţii
locale cu privire la scopul, obiectivele şi argumentul desfăşurării proiectului;
propuneri de activităţi, selectarea acestora şi întocmirea unui prim calendar al
activităţilor dorite;
OCTOMBRIE 2015: Tema: „Carnavalul toamnei”. MESAJUL ECO: „ Să
ne relaxăm privind natura!”
- îngrijirea spaţiilor verzi din apropierea şcolii; colectare, sortare,
clasificare a materialelor din natură specifice toamnei pentru lucrări artistice;
activitate de redare în picturi, colaje a peisajelor de sfârşit de toamnă;
înfiinţarea albumului „Micii ecologişti”; prezentarea carnavalului pe fundal
muzical;
DECEMBRIE 2015: Tema: „Cu cetina tot verde”. MESAJUL ECO: „ Să
salvăm brazii!”
- activitate cu implicarea inteligenţelor multiple (naturalistă, logico-
matematică, lingvistică, interpersonală ); completarea albumului foto „Micii
ecologişti”; grupa naturaliştilor adună informaţii despre pădurile de conifere;
grupa matematicienilor compun exerciţii şi probleme cu ajutorul materialelor
culese din pădure; grupa lingviştilor realizează jocuri de rol; grupa pictorilor
realizează desenul „A sosit Crăciunul”;
IANUARIE 2016: Tema: „Natura în haină albă”. MESAJUL ECO:
„Admiră natura şi ajută-i animalele!”
- activitate de îngrijire a animalelor pe timp de iarnă, respectând indicaţiile
date pădurar (fân pentru căprioare, nuci pentru veveriţe, căsuţe pentru păsări);
activitate de dezvoltare a creativităţii prin imaginarea unor poveşti, dialoguri,
lucrări artistice pe tema dată; observarea pădurii, prezentări ppt;

29
- completarea albumului foto „Micii ecologişti”; concurs de picturi, colaje
şi acordarea de diplome;
FEBRUARIE 2016: Tema: „Natura – farmacia verde”. MESAJUL ECO:
„Cine iubeşte natura, o ocroteşte!”
- colectarea de plante medicinale prin implicarea părinţilor, membrilor
comunităţii locale; realizarea unor postere cu importanţa plantelor pentru
sănătate; observarea plantelor medicinale în atlase, albume, planşe, ierbare şi
prezentări ppt; identificarea plantelor medicinale din fişele date; completarea
albumului foto „Micii ecologişti”;
MARTIE 2016 (15 martie – 15 aprilie - Luna pădurii): Tema: „Măria sa -
codrul”. MESAJUL ECO: „Un deşeu colectat, un brad salvat!”
- ecologizarea unui spaţiu verde limitat de pădurar; implicarea părinţilor,
membrilor din comunitatea locală; completarea albumului foto „Micii
ecologişti”; drumeţie în pădure cu scopul observării reînceperii unui nou ciclu
de viaţă;
APRILIE 2016 (15 martie – 15 aprilie - Luna pădurii): Tema: „Sărbătorim
Ziua Pământului” – 22 aprilie. MESAJUL ECO: „Priveşte-mă, înţelege-mă,
apără-mă!”
- plantare de puieţi; plantare de flori în parcul şcolii; activitate de
responsabilizarea pentru protecţia mediului; împărţirea de postere, pliante cu
mesaje de protejare şi stopare a poluării Pământului; concurs pe teme
ecologice; prezentarea serbării S.O.S. Pământul; acordare de diplome;
MAI 2015: Tema: „Natura – spectacol de culoare”. MESAJUL ECO: „Nu
rupeţi nici o plantă!”
- îngrijirea şi curăţarea florilor, copacilor; activitate de creaţie plastică pe
ateliere; observarea culorilor din natură în anotimpul primăvara; realizarea
unei expoziţii tematice; completarea albumului foto „Micii ecologişti”;
IUNIE 2015: Tema: „Ziua mediului – 5 iunie” – „Am devenit prietenii
naturii”. MESAJUL ECO: „ Să luptăm împreună pentru un mediu curat!”
- îngrijirea copacilor şi florilor plantate în parcul şcolii; realizarea de
postere şi pliante; serbare de Ziua mediului; finalizarea albumului foto „Micii
ecologişti”
Bibliografie:
1. Silvia Breben, ECO Viața, Editura Arves, Craiova, 2008, pagina 69, 70
2. Constanța Cuciinic, Natura – prietena mea, Editura Aramis, București,
2010,pagina, 40, 63
3. Casa Corpului Didactic, Şcoala Bucovineană, Nr. 4, Suceava, 2006, pagina
11, 12.

30
CALITATEA ÎN EDUCAȚIE
Profesor, Dana - Mihaela Buburuzan
Profesor, Oana Țăran
Colegiul Silvic „Bucovina” Câmpulung Moldovenesc
Summary: The quality in education means to project and to apply some
strategies in students’ development to meet the needs of the developing
generations in globalization and industrialization age.
Organizations based on learning invest in quality of thought, the ability to
reflect, teamwork, the ability to develop common vision and common
thoughts in order to solve educational problems. The didactic strategy
presents the most logical methodic way and is the most effective way in
apraching and solving real tasks.
Instructive educational effects of didactic activity depend directly on the
involvement and participation of students, depend on the strategic approach
that trains students to think and to act creatively and independently. The
strategies that rely on active participation and students awareness to their own
development generate an authentic development of their cognitive capacity.
Calitatea în educație presupune proiectarea și aplicarea unor strategii de
dezvoltare personală a elevului care să răspundă necesităților generațiilor ce
se dezvoltă în era globalizării și a informatizării.
Organizațiile bazate pe învățare investesc în: îmbunătățirea calității
gândirii, capacitatea de reflecție, munca în echipă, abilitatea de a dezvolta
viziuni comune și înțelegeri comune ale problemelor educaționale. Strategia
didactică prezintă traseul metodic cel mai logic și mai eficient în abordarea și
rezolvarea sarcinilor concrete de instruire.
Efectele instructiv-educative ale activității didactice depind în mod direct
de gradul de angajare și participare al elevilor, de abordarea unor strategii
care antrenează elevii în eforturi de gândire și acțiune independentă și
creativă.
Elevii sunt creativi, iar din punct de vedere al inovaţiei, profesorii sunt
datori să vină cu elemente cunoscute elevilor, cu elemente ce fac parte din
mediul lor de viaţă. Treptat, procesul de învăţământ a suferit transformări,
cauzele fiind multiple: implicarea din punct de vedere emoţional al
profesorilor care observau apariţia unor dificultăţi de învăţare la elevii care
doreau să asimileze cunoştințe, dar aveau un ritm de lucru mai lent sau diferit;
lipsa de interes a unor elevi faţă de anumite informaţii şi interesul altora, iar
de aici a intervenit necesitatea lucrului diferenţiat; lipsa motivaţiei elevilor,

31
lipsa utilităţii informaţiilor asimilate în viaţa de zi cu zi, apariţia gadget-urilor
şi a televiziunilor cu grila diversificată, exercitarea neîngrădită a libertăţii de
exprimare, inclusiv a libertăţii de publicare şi mediatizare. Toţi aceşti factori
au dus la naşterea unui proces de învăţământ centrat pe elev, pe nevoile şi
necesităţile sale, pe ceea ce poate face şi ceea ce îşi doreşte să facă, pe felul
său de a fi şi pe trăsăturile specifice personalităţii sale unice
(https://iteach.ro/experientedidactice/metode-moderne-versus-metode-
traditionale).
Centrarea pe elev este o condiție de calitate și eficiență a procesului
formativ, dar și una din cele mai la îndemână căi de rezolvare a dificultăților
pe care învățământul le cunoaște: diminuarea motivației pentru învățătură,
lipsa de atractivitate a programului școlar pentru elevi, scăderea gradului de
implicare a elevilor în activitatea de învățare, diminuarea importanței
acordate imaginației, creativității și afectivității elevilor în favoarea prețuirii
exagerate a gândirii și memoriei acestora, favorizarea abordărilor mecanice și
reproductive în învățare în defavoarea celor euristice, accentuarea pronunțată
a abordării pasive de către profesor/elev a activității didactice, rutină și
monotonie în procesul de învățământ, tratarea frontală nediferențiată a întregii
clase de elevi de către profesori, scăderea performanțelor școlare (Șoitu
Laurențiu, Cherciu Rodica Diana, pag.46).
Iată unele dintre avantajele învățării centrate pe elev (https://iteach.ro/
experientedidactice/metode-moderne-versus-metode-traditionale, pag.20):

32
Învăţământul românesc, predominant teoretizat, se confruntă și cu tendinţe
de supraîncărcare informaţională. De aceea, efortul cadrelor didactice trebuie
canalizat în direcţia operaţionalizării cunoştinţelor, care va conduce la o
creştere a interesului şi motivaţiei elevilor pentru diferite domenii ale
cunoaşterii, îi va pregăti mai bine pe aceştia din perspectiva integrării în viaţa
socială. (Cerghit Ioan, Sisteme de instruire alternative și complementare,
Editura Polirom, Iași, 2008, p. 34.)
În calitate de facilitator al cunoaşterii, profesorul trebuie să înveţe elevii
cum să gândească nu ce să gândească. Important este nu doar a-i antrena pe
elevi în formularea de răspunsuri la întrebările şi problemele enunţate, ci mai
mult, de a-i ajuta să descopere căile de a pune întrebări şi de a critica
problemele. Educaţia trebuie să fie cea care să-l determine pe individ să fie
într-o continuă stare problematizantă, o stare în care permanent să-şi pună
întrebări şi să caute răspunsuri, considerând faptul că „imaginaţia este mai
importantă decât cunoaşterea” (Einstein). Profesorul bun cunoaşte şi
apreciază/valorifică punctele de vedere ale elevilor. Acordându-le şansa de a-
şi exprima părerile, profesorul stimulează încrederea în propriile forţe ale
elevilor (Oprea Crenguța, pag.75).
Însușirea cunoștințelor se realizează cel mai bine prin acțiuni personale ale
elevilor, dirijate de profesor. O astfel de învățare este posibilă utilizând
metode care pun în joc activitățile creatoare ale elevilor și îi determină să
participe activ la elaborarea cunoștințelor ce urmează a fi însușite.
Diversitatea metodelor utilizate în predare și învățare lărgește și îmbogățește
experiența de predare a profesorului și experiența de învățare a elevilor.
Avantajele învățării centrate pe elev sunt:
- creşterea motivaţiei elevilor, deoarece aceştia sunt conştienţi că pot influenţa
procesul de învăţare;
eficacitate mai mare a învăţării şi a aplicării celor învăţate, deoarece aceste
abordări folosesc învăţarea activă;
- învăţarea capătă sens, deoarece a stăpâni materia înseamnă a o înţelege;
poate fi adaptată în funcţie de potenţialul fiecărui elev, de capacităţile diferite
de învăţare, de contextele de învăţare specifice. (https://www.scribd.com/doc/
311116467/UTILIZAREA-METODELOR-CENTRATE-PE-ELEV-
TEHNICILOR-DE-INV%C4%82%C8%9AARE-PRIN-COOPERARE,
pag.1)
Metodele de predare și învățare care vin în sprijinul învățării centrate pe
elev sunt (Oprea Crenguța, pag.51):

33
Dezvoltarea școlară și calitatea educației sunt țintele oricărei
organizații școlare care vrea să supraviețuiască contemporaneității.
Bibliografie:
1. Cerghit Ioan, Sisteme de instruire alternative și complementare, Editura
Polirom, Iași, 2008, pag. 34
2. Oprea Crenguța, Metode interactive de predare, învățare, evaluare, Editor
Inspectoratul Școlar al Județului Teleorman, Alexandria, 2012, pag. 75
3. Șoitu Laurențiu, Cherciu Rodica Diana, Strategii educaționale centrate pe
elev, Tipografia Alpha MDN, București, 2006, pag.46
4.https://iteach.ro/experientedidactice/metode-moderne-versus-metode-
traditionale
5.https://www.scribd.com/doc/311116467/UTILIZAREA-METODELOR-
CENTRATE-PE-ELEV-TEHNICILOR-DE-
INV%C4%82%C8%9AARE-PRIN-COOPERARE
6. http://www.tvet.ro/Anexe/x/Student%20centred%20learning%20guide

34
MODERN AND TRADITIONAL TRENDS IN EDUCATION
Profesor, Monica-Elena Buculei
Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare”
Education is vital to the pace of the social, political and economic
development of any nation, so effective teaching is essential. Effective
teaching is important because teaching is based on helping children progress
from one level to another in a more sociable interactive environment and to
get the approach right to get students to be independent learners .
Effectiveness does not mean being perfect or giving a wonderful
performance, but bringing out the best in students
Teaching methods are best articulated by answering the questions „What
is the purpose of education?” and „What are the best ways of achieving these
purposes?”. For much of pre-history, education methods were largely
informal, and consisted of children imitating or modeling the behaviour of
that of their elders, learning through observation and play. In this sense, the
children are the students, and the elder is the teacher, a teacher creates the
course materials to be taught and then enforces it.
Pedagogy is a different way by which a teacher can teach. It is the art or
science of being a teacher, generally referring to strategies of instruction or
style of instruction.
Resources that help teachers teach better are typically, a lesson plan, or
practical skill involving learning and thinking skills. A curriculum is often set
by the Government with precise standards. These standards can change
frequently, depending on what the government states.
For effective teaching to take place, a good method must be adopted by a
teacher. A teacher has many options when choosing a style by which to teach.
The teacher may write lesson plans from other teachers, or search online or
within books for lesson plans. When deciding what teaching method to use, a
teacher needs to consider students' background, knowledge, environment, and
learning goals. Teachers are aware that students learn in different ways, but
almost all children will respond well to praise. Students learn in different
ways, of absorbing information and of demonstrating their knowledge.
Teachers often use techniques which cater to multiple learning styles to help
students retain information and strengthen understanding. A variety of
strategies and methods are used to ensure that all students have equal
opportunities to learn. A lesson plan may be carried out in several ways:
questioning, explaining, modeling, collaborating, and demonstrating.

35
Traditional education or back-to-basics refers to long-established customs
found in schools that society has traditionally deemed appropriate.
In a traditional classroom environment, there are usually anywhere from
twenty to thirty children and one teacher. It is simply impossible for one
person to give each student the one-on-one attention or instruction that may
be required. In a classroom of twenty to thirty children, there are going to be
several children with differing learning styles and academic strengths and
weaknesses. A teacher is woefully unequipped to handle all learning styles or
weaknesses. In a traditional classroom environment, children become bored
or frustrated. Some children learn better by visual means, others will learn
better with auditory means, and still others are going to learn better with a
hands-on approach. There are many others who have difficulty learning in
this environment, interacting with peers that are strictly in their age range, or
who require more one-on-one attention and time to grasp certain concepts.
The disadvantages of a traditional classroom are many. When it comes to
children and education, there is no „one size fits all” answer, and attempting
to force children to learn in the same way is counter-productive to producing
healthy, well-educated and wellrounded adults.
But there are some advantages,as well. For instance, the traditional classroom
environment supports efficient learning.
On the other hand, traditional classrooms have been competing with the
increasingly popular virtual classrooms ever since information technology
started to develop.
Online courses are an alternative to regular classrooms for students who want
to obtain a degree cheaper and faster. In a year or two, students can earn a
diploma without even knowing their teachers or colleagues. Still, many
students consider traditional classrooms a more efficient way of learning and
improving social skills.
Another aspect worth mentioning is the fact that traditional classes seem to
be more interactive. Most students consider the traditional classroom
environment beneficial for learning because they can interact with the teacher
and their classmates. Especially for people who learn better through
cooperative activities and group work, the possibility of asking questions and
receiving immediate answers is important. Many students prefer face-to-face
interactions to technology-mediated conversations. Some students need
constant reassurance that what they do is correct and that they are going in
the right direction, so they need feedback to keep them moving.
Moreover, traditional classes are motivating. Before college and university
classes, students are used to going to school and learning in a classroom
surrounded by classmates. Even if they don't need to do that anymore after
high school, to combine a place traditionally meant for acquiring knowledge

36
with the environment of their homes is confusing for them. The learning
atmosphere of the traditional classroom helps them to stay focused and keeps
them motivated; unlike virtual classrooms, where procrastination can become
a common attitude, traditional classrooms preserve a feeling of „now and
here” all along the learning process.
Traditional classes offer the advantage of acessibility. Some students don't
have access to technological devices, so online classes are out of the question.
Some don't know how to use them, and some don't care about them. In a
traditional classroom environment, learning begins with the teacher sharing
his knowledge with students, proceeds with discussions between the teacher
and the students and ends with the new information written in notebooks. For
students of specializations that have nothing to do with technology, printed
courses and books from the library are, in most cases, enough.
Another advantage of traditional classroom learning is that it provides
students with a fixed schedule and specific periods dedicated exclusively to
learning. Most adults lead a busy life these days, whether they have a
demanding job or children in school. It's difficult to find time for personal
study between working hours and PTA meetings, and there is always
something more important to do. Students in this situation prefer to be
„forced” to schedule classes first and then plan other activities around them.
What is Modern Education? Today globalization, accelerating
technological change, massive demographic shifts or whatever heavy words
you choose to describe the present situation, demands a change in education
systems to more of modern education format. Let’s try to figure out what it is
going to be like. Since new technologies are appearing at such a fast pace,
formal education in the first 20 years of life or the primary education as it is
called will only form a foundation for future learning. Unlike our parents,
once passed out of college we cannot stop and say „that would be all”.
Lifelong learning has become a necessity even though it’s not a nice-to-have.
It is no longer good enough to be second best: everyone needs 21st century
skills – not just better skills, but different skills.
To respond to this socio-economic shift, our education systems need to
change format. Curricula must focus on building skills for life and instilling
a love for learning. We need to think about new ways of organizing learning
so that those who are currently excluded by geography, poverty or learning
style have a real chance. Schools, colleges and universities need to open their
doors, and become accessible centers of learning throughout life. And new
partners, from the private sector to non-profits, to foundations need to become
part of a wider coalition to deliver learning and drive continuous innovation
and improvement.

37
Modern day education is aided with a variety of technology, computers,
projectors, internet, and many more. Diverse knowledge is being spread
among the people. Everything that can be simplified has been made simpler.
Science has explored every aspect of life. There is much to learn and more to
assimilate. Internet provides abysmal knowledge. There is no end to it. One
can learn everything he wishes to. Every topic has developed into a subject.
Skilldevelopment and vocational education has added a new feather to the
modern system of education. There is something to learn for everyone. Even
an infant these days goes to a kindergarten. And a little grown, mentally and
physically is promoted to a Montessori. Everything is being categorized, be
it a primary, middle, a higher secondary or graduate school.
Whatsoever we are getting educated day by day and what’s good about is that
it’s a never-ending process. Rightly said by Aristotle, „Education is an ornament
in prosperity and a refugee in adversity ” is what everybody feels now.
From the last decade the use of high tech equipment in the educational
institutions is increased with a rapid rate. Now there are lots of modern
gadgets which can be used for improving the teaching in the classroom.
There is a whole list of most popular equipments which can be used in
modern teaching. First of all, there is the use of computers or laptops with
Wi-Fi connection in the classroom. This is the most important tool of modern
teaching methods. The teacher demonstrates the subject on his
laptop/computer which is connected to the laptops/computers of the students
through Wi-Fi connection. This type of teaching is seen mostly in the higher
education institutions which have good infrastructure.
Secondly, the use of LCD projectors in the classroom, which is becoming
very common nowadays. The teacher prepares the power point slides and they
are displayed on the LCD screen with the help of a projector. The projector
can also be connected to a laptop/computer for displaying the relevant videos
of the subject on the projector.
Then there is the use of interactive whiteboards in the classroom.
Whiteboards are very interactive and provide the touch control of the
computer applications. On whiteboard a teacher or student can draw, write or
manipulate images so providing a very interactive and interesting platform.
The main advantage of whiteboards is that it can show anything on it which
can be seen on the computer.
Modern teaching tools and methods have various advantages over traditional
teaching methods. These merits can also be viewed as disadvantages of
traditional teaching methods. Modern teaching methods create more interest
among the students with the help of interesting animations and videos. Research
has shown that use of visual media for teaching helps the students to understand

38
the subject better and also helps students to memorize the concept for longer
time. With the help of modern teaching methods teachers can cover more
syllabus in lesser time as they don't have to waste their time in writing on the
blackboard. Videos and animations used in the modern teaching methods are
more explanatory than the traditional blackboard methods.
The main strategy of modern education should focus on the student's
independent activity, the organization of self-learning environments and
experimental and practical training, where students have a choice of actions
and can use initiative - as well as flexible training programs where students
can work in a comfortable rhythm. Today, we should talk about the use of
interactive methods of training, which encourage interest in the profession;
promote the efficient acquisition of training material; form patterns of
conduct; provide high motivation, strength, knowledge, team spirit and
freedom of expression; and most importantly, contribute to the complex
competences of future specialists.
Till now we have studied that both modern and traditional teaching
methods have their own pros and cons. So it will be beneficial for our
education system to combine the advantages of traditional and modern
teaching methods for effective teaching.
PRACTICILE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE – EVALUARE
UTILIZATE PENTRU PREDAREA DISCIPLINELOR ECONOMICE
ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN STRĂINĂTATE
Profesor, Maria Bursuc
Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir”, Suceava
Summary: The study of economics disciplines has also a formative as well
as an informative character, congruent with the peculiarities and fundamental
tendencies of progress of the social life. The way in which a person reacts in
a given situation, depends on the education received, on the habits that help
him to play the social role.
Cuvinte cheie: Predare, învățare, evaluare
1. Introducere
În România, cadrele didactice care predau discipline economice trebuie să
îşi activeze oportun şi permanent cunoştinţele de didactică, accesibilizând
cunoştinţele, realizând corelaţii emblematice ale teoriei cu practica,

39
prevalându-se de metode participative de predare-învăţare. Prin însăşi
conţinutul lor, disciplinele economice au un grad de abstractizare mult mai
înalt, necesitând un efort comun (al elevului şi profesorului) de analiză şi de
reprezentare a lanţului de fenomene şi procese pe care termenii economici le
desemnează. Pentru a înţelege mecanismele şi legile economice (nu prin
însuşire mecanică, ci pe cale raţională şi deductibilă), elevul are nevoie de
„sprijinul” specializat şi necondiţionat al profesorului şi al manualului şcolar,
exersându-şi deprinderile de calcul economico-matematic, un mod de gândire
economic.
2. Predarea şi învăţarea disciplinelor economice
Se poate stabili chiar o structură logică generală de învăţare a economiei:
a. la fiecare lecţie, elevul să aibă posibilitatea de a identifica nivelurile de
referinţă ale categoriilor economice:
• nivelul mondoeconomic (globalizare, bursă, piaţă valutară, instituţii
economice);
• macroeconomică (buget anual de venituri şi cheltuieli, dezvoltare
economică, ș.a.);
• microeconomică (firmă, IMM-uri, etc.);
• infrastructurală (investiţii, reconversie a forţei de muncă ş.a.);
• structurală (proprietate, productivitate, eficienţă …);
• suprastructurală (management, control economico-financiar, Curtea
de Conturi etc.).
b. alternarea metodelor de învăţare (învăţare globală – învăţare analitică –
învăţare mixtă);
c. descrierea fenomenului/termenului economic respectiv pe baza unor
modele logice, respectându-se ordinea prezentării părţilor;
d. explicarea fenomenului/termenului economic pe baza interdependenţelor
stabilite între elementele componente, compararea cu fenomene similar sau
absolut definite;
e. realizarea de aplicaţii pe baza informaţiei asimilate (rezolvarea de
probleme, modelări, simulări, studii de caz, jocuri de management ş.a.);
f. recapitularea pe bază de schemă integratoare (pe baza unor întrebări
problemă).
Complexitatea şi dificultatea fenomenelor economice, tendinţele actuale
şi solicitările mediului economic impun profesorului să recurgă, în predare,
la o didactică funcţională (articulând componentele procesului de instruire în
domeniu: obiective – conţinuturi – strategii didactice – evaluare), aşa încât
predarea/învăţarea economiei să nu fie redusă doar la asimilarea limbajului
economic şi a tehnicilor de calcul, ci să permită (asigure) formarea spiritului
şi comportamentului economic al elevului, care va avea posibilitatea să

40
înţeleagă şi să explice unitatea dintre dimensiunea concretă şi cea abstractă a
fenomenelor economice. Evident, este importantă şi motivaţia învăţării, prin
ajustarea capacităţilor la necesităţi. Didactica funcţională a predării-învăţării
economiei impune o mai mare responsabilizare a profesorului, atât pe linia
selectării, dozării şi actualizării informaţiei, cât şi a strategiilor didactice
apelate şi a respectării rigorilor psihologice ale predării – învăţării eficiente şi
inovatoare.
Ca urmare, predarea şi învăţarea se vor realiza prin activarea şi utilizarea
celor mai adecvate metode, procedee şi mijloace didactice care să provoace/să
stimuleze gândirea şi trăirile elevului. Elevul trebuie să-şi asume un rol activ,
dezvoltându-şi tehnici de învăţare eficientă care sporesc şansele de reuşită
şcolară şi profesională.
„O lecţie modernă, activ – participativă, se distinge prin caracterul ei
solicitant, ceea ce presupune implicarea personală şi deplină a subiectului,
până la identificarea lui totală cu sarcinile de învăţare în care se vede
antrenat”.Pentru ca demersul profesorului şi elevilor să aibă rezultat pozitiv
este necesară adoptarea unei strategii de acţiune cât mai adecvate obiectivelor
propuse, vârstei elevilor şi specificului conţinuturilor de însuşit. Astfel,
metodele şi procedeele active ...” se situează pe primul plan al creativităţii,
putând fi utilizate cu un real succes”. Remarcăm faptul că la nivelul practicii
predării, strategia didactică reprezintă o anumită structură metodică
decompozabilă într-o suită de decizii şi evenimente, cu privire la ceea ce
întreprinde profesorul şi la ceea ce întreprind elevii într-o situaţie instructiv
educativă dată. Adoptarea unei strategii este dependentă de capacitatea
cadrului didactic de a acţiona eficient în realizarea obiectivelor propuse, ceea
ce presupune nu numai competenţă de specialitate, ci şi competenţă
pedagogică şi metodică din partea profesorului.
3. Evaluarea disciplinelor economice
În predarea şi învăţarea disciplinelor economice, evaluarea ridică dificultăţi
deosebite, deoarece atitudinile intelectuale şi comportamentul economic,
competentele nu sunt imediat exprimabile, iar posibilităţile de măsurare sunt
reduse.
Există comportamente a căror apreciere nu se poate realiza prin
evidenţierea cantitativă a nivelului de însuşire la un moment dat (exemplu:
comportamentul raţional al elevului – consumator). De asemenea, trăsături de
personalitate, cum ar fi voinţa, motivaţia, atitudinile, interesele, sentimentele,
spiritul de organizare, convingerile, întreaga conduită a elevului sunt rezultate
calitative ale activităţii de învăţare greu de cuantificat şi evaluat în termeni de
comportamente direct şi imediat observabile. Practic, evaluarea acestora se
exprimă în aprecieri generale ca urmare a unei observări îndelungate şi

41
sistematice realizată de profesor. Din astfel de considerente, tehnicile de
evaluare au fost diversificate şi perfecţionate, apreciindu-se efectele
educative asupra dezvoltării personalităţii elevului. Noul curriculum indică
modalităţi de evaluare moderne şi elaborate, care nu se rezumă la o simplă
examinare orală sau scrisă, realizată de câteva ori pe parcursul unui semestru
şi aprecierea finală a elevilor doar pe baza câtorva intervenţii.
4. EXEMPLE comparative /partea aplicativă :
Timpul alocat parcurgerii celor patru unităţi de învățare , orientativ, este:
• Comportamentul consumatorului raţional – 25%;
• Producătorul – 35%;
• Piața- 35%;
• Economia deschisă – 5%;
A. Predarea
• PREZENTAREA UNOR FOTOGRAFII ce prezintă încălcări ale
legilor economice (principii);
• predarea interedisciplinară (ISTORIE, GEOGRAFIE, MATEMATICA);
• pagini WIKI;
• postarea lecţiilor pe site-ul scolii;
• manual electronic (caiet al elevului) pus la dispoziţia elevilor la
biblioteca scolii şi CDL - Junior Achiement;
• asocierea unor mari gânditori ai istoriei economice cu teme predate (a
se vedea FRANŢA);
• corelaţii între teorie şi realitate ( joc de rol; simulări; studii de caz).
B. Învăţare
• analogia dintre limbajul economic şi limbajul utilizat la alte
discipline;
• structura logică:
• asocierea unor teme/concepte/ legi economice cu evenimente
marcante de la cursuri sau din an (exemple);
• realizarea unui dicţionar personalizat de termeni economici;
• fixarea unor principii economice (6-SUA);
• elaborarea unei probleme/aplicaţii personale.
C. Evaluarea
• proiecte de grup (planuri de afaceri, materiale promoţionale, prezentări)
sau comentarea unor bloguri economice la economie aplicată;
• platforma online INSAM – ITEMI (2248) cu care profesorii pot crea
teste în funcţie de nivelul clasei, de tipul de evaluare, s.a.
(ROMÂNIA);
• soft educaţional- VAROX –teste grilă.

42
Alte țări:
- certificare competente economice şi de bussines (Austria);
- testul standard TEL (statele unite);
- Franţa (sistem de evaluare orală şi scrisă la BAC) = asemănător
sistemului românesc;
- teste tip Cambrigde/Oxford
Exemplu de predare a economiei în Statele Unite şi în Franţa
În USA legile economie se subscriu unei liste de 6 principii economice de
la care se porneşte în predarea noţiunilor economice de la cele mai fragede
vârste (şcoala primară). Profesorii de referinţă au ales un manual la care să se
raporteze (Economics, Gregory Mankiw) şi îi antrenează pe elevii de ciclu
primar organizând concursuri de desen ce au ca tema impusă cele 6 principii
şi împreună cu banca centrală dezvoltă programe/cursuri agreate de
comunitatea locala, în special pe teme de educaţie financiară, formând
profesorii să dezvolte lecţii de economie care ulterior sunt încărcate în baze
de date la care au acces şi alţi profesori de economie.
În Franţa disciplina Economie este privită mai mult ca o ştiinţă socială,
decât ca o modalitate de formare a unui mod de gândire. Gânditorii
reprezentativi ai ştiinţei economice sunt analizaţi pe rând în liceu, clasa a
XI-a, iar legătura cu celelalte ştiinţe sociale (filosofia, sociologia) este
subliniată mai mult. Analiza pe text este principala modalitate de formare a
unei gândiri critice pur franceze. De curând, din dorinţa de a schimba
paradigma predării, profesorii au folosit imagini ale marilor gânditori din
istoria gândirii economice şi mesaje sugestive pentru a fixa câteva dintre
curentele de gândire economică în personalitatea elevilor.
Concluzii:
Didactica funcţională a predării-învăţării economiei impune o mai mare
responsabilizare a profesorului, atât pe linia selectării, dozării şi actualizării
informaţiei, cât şi a strategiilor didactice apelate şi a respectării rigorilor
psihologice ale predării – învăţării eficiente şi inovatoare.
Bibliografie:
1. Drută, M.E.; Badea, Fl.; Mihai, N. – Didactica disciplinelor economice –
consideraţii teoretice şi aplicaţii, Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura ASE,
2005
2. Ciobanu, O. – Didactica disciplinelor economice, Bucureşti, Editura ASE,
2004

MANAGEMENTUL EDUCAȚIEI MODERNE - Conferință Internațională

MANAGEMENTUL EDUCAȚIEI MODERNE - Conferință Internațională

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to MANAGEMENTUL EDUCAȚIEI MODERNE - Conferință Internațională

Similar to MANAGEMENTUL EDUCAȚIEI MODERNE - Conferință Internațională (20)

More from Lăcrămioara Băcanu

More from Lăcrămioara Băcanu (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (7)

MANAGEMENTUL EDUCAȚIEI MODERNE - Conferință Internațională