Cel de-al treilea sector ca subiect de politcă publică - Perspectiva MCPDC
1. Masă rotundă: ”Măsurarea impactului social al celui de-al treilea
sector din perspectiva statisticii naționale”
București, 18 aprilie 2016
Transparență pentru o Guvernare Deschisă
Cel de-al treilea sector
ca subiect de politică publică.
Perspectiva MCPDC
2. Perspectivă doctrinară:
•organizatiile neguvernamentale nonprofit (ONG):
structuri institutionalizate, de natura privata, ce pot
activa fie ca grupuri informale, fie ca persoane
juridice, si care sunt independente in raport cu
orice autoritate publica. Ele nu urmăresc nici
accesul la puterea politică şi nici obţinerea de
profit.
•organizaţiile economiei sociale (OES): organizații
ce sunt constituite ca rezultat al acelor procese
antreprenoriale ce sunt îndreptate spre rezolvarea
de nevoi sociale (crearea de valoare socială).
• Abordare tradițională vs. Abordare extinsă
Ce este cel de-al treilea sector?
4. • Motivatia socio-economica:
• A. Perspectiva “clasica”: OTS - alternativa la oferta pietei
si a sistemului public.
• Exemplu: contributia ONG servicii sociale in Romania*
• jumatate din furnizorii de servicii sociale acreditati din
Romania,
• sustin aproximativ 30% din cantinele sociale din Romania,
• 23,5% din serviciile alternative de ingrijire a copilului (case de
tip familial, centre de zi, centre maternale, etc),
• 41% dintre beneficiarii de servicii de ingrijire si asistenta la
domiciliu,
• *“România 2010. Sectorul neguvernamental – profil, tendinţe,
provocări”
De ce sunt OTS importante?
5. • B. Perspectiva momentului: necesitatea unei profunde
reforme a statului – restructurarea sectorului public. Rolul
sectorului neguvernamental?
• C. Perspectiva statistica*:
• In 2012*:
• 38.665 organizații active**
• Venituri totale EUR 2.263.931,33***
• 1.9 % în nr. total de angajați (113.733,00***)
* sursa: Atlasul Economiei Sociale 2014
** perspectiva fiscală
*** companii comerciale deținute de OTS nu sunt incluse
De ce sunt OTS importante?
6. Într-o societate democratică, OTS au ca roluri generice:
• de a acoperi nevoi ale comunităţii care nu sunt acoperite
în totalitate de alte tipuri de instituţii (administraţie publică,
mediu de afaceri)
• de a oferi posibilitatea unei participări cât mai largi a
cetăţenilor la decizia publică.
Roluri generice
7. OTS îsi pot asuma diverse funcţii, cum ar fi:
• Intermedierea relaţiei dintre cetăţeni şi autorităţi.
Obs.: legea transparentei decizionale
• Facilitarea integrării sociale şi politice a cetăţenilor
(organizatiile reprezinta un cadru de participare civica);
• Furnizarea de bunuri şi servicii publice;
• Reprezentarea intereselor de grup în societate.
Funcţii în societate
8. •Obiectul politicii statului* privind OTS: relatiile dintre
stat si OTS.
•Aceste relatii pot lua forma urmatoarelor actiuni:
•asociere in procesul de elaborare de politici sau
decizii publice (consultare);
•alocare de resurse publice
•in mod direct: granturi, subventii, contractari de
servicii publice, alocare de sedii sau terenuri,
•indirect: scutiri de taxe sau impozite, etc.);
•implementare de politici publice (asocierea OTS la
implementarea si evaluarea programelor
uvernamentale).
* politica vs. politici
Politica statului privind OTS
9. •Complexitatea relatiilor dintre stat si OTS impune o
abordare fundamentată.
•Varietatea instrumentelor de politică publică existente
•Aparent, în acest moment este greu de definit care
este poziția statului față de OTS
•Surse de date: INS, Ministerul Justiției, ministerul
Finanțelor Publice
•Importanța datelor statistice
Concluzie