O prezentare despre cel mai recunoscut măsurător al performanţei economice şi folosit adesea ca indicator generic al progresului.

1. 2/26/2016

2.  PIB – cel mai recunoscut măsurător al performanţei economice
- folosit adesea ca indicator generic al progresului
 PIB nu este construit şi conceput pentru a măsura cu precizie progresul economic şi
social pe termen mai lung, pentru a lua în considerare probleme privind schimbările
climatice, eficienţa resurselor sau incluziunea socială
 Nu surprinde relaţia între creştere economică şi alte dimensiuni ale progresului
societal, precum:
- schimbările climatice
- standardul de viaţă: sărăcia, deprivarea, excluziunea socială
- distribuţia asimetrică a veniturilor
- mediul < presiunea asupra resurselor – epuizarea unor resurse,
degradarea solului
- impactul mediului asupra sănătăţii şi condiţiilor de viaţă
 “Distincţie trebuie avută în vedere între cantitatea şi calitatea creşterii, între consum
şi investiţii şi între obiectivele pe termen scurt şi lung pentru o creştere mai mare
trebuie specificat ce anume şi pentru ce.” (Simon Kuznets – creatorul PIB, 1962)
2/26/2016

3.  Conferinţa 2007 – Comisia Europeană, Parlamentul European, Clubul
de la Roma, OECD, FMI
 Februarie 2008 – iniţiativa Nicholas Sarkozy
- Comisia pentru Măsurarea Performanţei Economice şi Progresul
Social (CMPEPS)
(Joseph Stiglitz; Amartya Sen; Jean-Paul Fitoussi)
- Scopul: identificarea limitelor PIB
- Alte informaţii adiţionale necesare măsurării progresului social
(noua paradigmă)
 Criza 2007-2008 a generat necesitatea reevaluării indicatorilor
creşterii
 PIB nu măsoară bunăstarea unei naţiuni (A. Sen)
2/26/2016

4.  PIB - Mitul creşterii economice
 PIB este un măsurător al producţiei nu al bunăstării
- mărimi suplimentare de venit neacoperite de conturile
naţionale (valoarea serviciilor necomerciale produse de
gospodării)
- nu se ţine seama de deprecierea bunurilor de capital,
epuizarea resurselor naturale şi degradarea mediului
- Economia globală este de aproape 5 ori mai mare decât
acum o jumătate de secol. Dacă va continua să crească
în acelaşi ritm, economia va fi la sfârşitul anului 2100 de
80 de ori mai mare (Tim Jackson)
2/26/2016

5.  Inegalitatea a crescut de-a lungul timpului
- Cine a câştigat ? Cine a pierdut?
≠ Bogaţii au devenit mai bogaţi
≠ Săracii mai săraci
 Creştere economică inegală
 Distribuirea veniturilor - asimetrică
 Distanţă notabilă între măsurările standard a variabilelor şi
percepţie
- în Regatul Unit şi Franţa doar 46% din populaţie crede
în cifrele oficiale!
2/26/2016

6.  O ţară îşi poate tăia toate pădurile sale şi epuiza resursele sale naturale şi
aceasta se va releva doar ca un câştig pozitiv la PIB cu toate pierderile de
capital (evaluarea)
 Progresul măsurat printr-o singură măsurătoare, PIB a contribuit semnificativ la
exacerbarea inegalităţilor în distribuirea veniturilor (Robert McNamara –
Preşedintele Băncii Mondiale)
 Dacă toţi ar consuma ca europenii am avea nevoie de 2,6 planete (Global
Footprint 2007)
 “Fără măsurători ale agregatelor economice decidenţii politici s-ar afla în derivă
într-o mare de date neorganizate”. (Paul Samuelson)
 “De mai mulţi ani a existat un consens a Produsului Intern Brut nu este prin el
însuşi suficient să ghideze decizii politice şi de afaceri de înaltă calitate.”
 “Astfel în acest secol XXI de globalizare mondială ne aflăm cu toţii într-o mare
de date dar şi anumite măsuri, lipsiţi de instrumentele necesare pentru a fi bine
informaţi şi a lua decizii care să asigure bunăstarea indivizilor, a societăţilor şi
a planetei însăşi.” (Jose Manuel Barroso – Cuvânt de deschidere –
Preşedintele Comisiei Europene – 19.XI.2007)
2/26/2016

7. RECOMANDĂRILE COMISIEI STIGLITZ
R1 = să se ţină cont de venit şi consum
R2 = focus pe consumurile gospodăriilor
R3 = V+C din perspectiva avuţiei
R4 = să se acorde proeminenţă (reflectării) distribuţiei
– veniturilor
- consumului
- bunăstării
R5 = comensurarea mai pregnantă a veniturilor din
activităţile necomerciale
2/26/2016

8.  R6 = Calitatea vieţii – capabilitate de a măsura
– starea sănătăţii
- nivelul educaţional
- activităţi personale
- condiţii de mediu
 R7 = Calitatea vieţii măsurată prin evaluări ale tuturor
dimensiunilor
 R8 = Cercetarea corelativă a legăturilor dintre diferite
domenii ale calităţii vieţii
 R9 = Oficiile de statistică: informaţii asupra agregării
diferitelor dimensiuni ale calităţii vieţii
 R10 = Măsurarea aspectelor obiective şi subiective ale
bunăstării
 R11 = Sustenabilitatea
 R12 = Aspectele de mediu ale sustenabilităţii
2/26/2016

9. Comunicare a Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European
“Dincolo de PIB – Măsurarea progreselor într-o lume în
schimbare”
Comisia asupra Măsurării Performanţei Economice şi Progresului
Social
(http://www.stiglitz-sen-fitoussi.fr/documents/issues-paper.pdf)
“Sprijin în favoarea creării unor indicatori mai cuprinzători – recunoscuţi
şi aplicabili la nivel naţional şi internaţional”
 Răspunsul la criză ar trebui să urmărească protejarea celor mai grav
afectaţi şi mai vulnerabili membrii ai societăţii
 Indicatori care să incorporeze realizări în domeniul social şi de mediu –
educaţia, sănătatea, calitatea aerului, etc.
2/26/2016

10. Comunicarea Comisiei
 Indicatori care rezumă chestiuni importante într-o singură cifră
= instrumente de comunicare eventuale ce nu au însă scopul de a
reflecta situaţia de fapt în ceea ce priveşte mediul şi inegalităţile sociale
 Comisia intenţionează să creeze un indice de mediu cuprinzător şi să
îmbunătăţească indicatorii referitori la calitatea vieţii
 Mai multe abordări sunt posibile dar ele se limitează practic în trei tipuri
generice:
- Extinderea schemelor
a) conturilor naţionale de bază pentru a acoperi dimensiunile socială şi
de mediu
b) utilizarea unui set larg de indicatori referitori la dimensiunile
economică, socială şi de mediu
(utilizarea indicatorilor compoziţi pentru a le sintetiza într-un singur indicator;
utilizarea măsurărilor “subiective” ale bunăstării, satisfacţiei asupra vieţii sau
fericirea)
2/26/2016

11.  Indicele compozit al calităţii mediului publicat în paralel
cu PIB – va reflecta gradul de poluare şi alte efecte
nocive asupra mediului
Indicele va surprinde axele majore ale politicii de mediu:
- schimbări climatice şi utilizarea energiei
- natura şi biodiversitatea
- poluarea atmosferică
- utilizarea şi poluarea apei
-generarea deşeurilor şi utilizarea resurselor
Va fi publicat în paralel cu PIB ?
alt indice - al calităţii mediului
(numărul de cetăţeni care trăiesc într-un mediu sănătos)
2/26/2016

12.  Necesar - informaţii în timp - cvasi-real - chiar în
detrimentul acurateţei – reacţie rapidă la noile
evoluţii
 Există diferenţe considerabile
- PIB şi date referitoare la şomaj la
timp pentru luarea deciziei
- (în schimb) datele sociale şi de
mediu sunt adesea prea vechi
 Datele sociale
- de regulă prin intermediul anchetelor
2/26/2016

13. Indicele dezvoltării umane (HDI)
Amartya Sen
Dezvoltarea Umană (DU) este un concept bazat pe idea – dezvoltării bogăţiei vieţii
umane mai curând decât bogăţia economiei în care trăieşte fiinţa umană
DU bazat pe funcţionalitate şi capabilitate: existenţiale (a fi hrănit, adăpostit, înfometat,
răcit) şi activităţi (călători, mânca, prezenţa la spectacole, etc.)
Creşterea economică poate fi în raport numai cu bunăstarea (standardul de viaţă şi
viceversa)
-Satisfacţia în viaţă a unui om putred de bogat poate fi mai redusă decât a unui ţăran
obişnuit
 Raportul mondial asupra fericirii
Rangul fericirii = 156 ţări
Top: DK-1; NOV-2; Elv-3; NE-4; SW-5; CA-6; FI-7; AU-8;…; S.U.A.-17;…; UK-22;…; FR-25; GE-26;….;
Moldova-53 Serbia-106
Albania-62 Ungaria-110
Belarus-66…România – 90… Bulgaria-144
Rusia–68 Togo (ultima)-156
Grecia-70
2/26/2016

14.  Evaluări a locului României în proiecte internaţionale
 Indicele Dezvoltării Umane structurat pe longevitate, măsurată prin speranţa de viaţă la naştere;
educaţie, medie aritmetică ponderată între gradul de alfabetizare a populaţiei adulte (cu o pondere
de două treimi) şi rata brută de cuprindere în învăţământul de toate nivelurile (o treime); standardul
de viaţă - Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor (PPS). Agregarea celor trei indicatori pentru un
număr de 188 de state ale lumii - România este plasată în anul 2014 pe locul 52.
 Anuarul Competitivităţii Mondiale 2015, participanţi: 61 de ţări, /între care şi România (state
membre ale UE, SUA şi unele state din America de Sud, ţările emergente etc.), ierarhizate pe baza
unui număr de 340 de criterii (indicatori economici şi sociali). România - pe total locul 47; eficienţa
administraţiei - 46; după criteriul eficienţei economice – 49; iar infrastructurii locul 42.
 Atlasul Băncii Mondiale, care cuprinde date despre Venitul Naţional Brut pentru 195 de state,
România ocupă locul 74, loc ce o plasează în prima jumătate a ierarhiei cvasi-totalităţii statelor
lumii.
 Avuţia naţiunilor lumii (Banca Mondială) - 2000
(mii $ per capita)
SUA România
% %
Total 512,6 100 29,1 100
Capital natural 14,7 2,9 4,5 15,6
Capital entropic 80,0 15,6 8,5 29,4
Capital intangibil 418,0 81,5 16,5 55,0
2/26/2016

15.  Programul Mondial al Dezvoltării Umane
17 obiective
169 de ţinte
229 indicatori statistici
 Obiective:
1) eradicarea sărăciei;
2) realizarea securităţii alimentare şi promovarea unei agriculturi sustenabile;
3) asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării pentru toate grupele de vârstă;
4) asigurarea unei calităţi inclusive şi echitabile a educaţiei;
5) realizarea egalităţii de gen;
6) asigurarea disponibilităţii resurselor de apă şi îngrijirii sanitare;
7) asigurarea accesului facil, fiabil şi sustenabil la energie;
8) promovarea unei creşteri economice inclusive şi sustenabile, ocupare;
9) construirea unei infrastructuri solide şi promovarea inovării;
10) reducerea inegalităţii;
11) dezvoltarea oraşelor şi aşezămintelor umane;
12) asigurarea unor modele sustenabile de consum şi producţie;
13) acţiuni urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului acestora;
14) conservarea şi utilizarea sustenabilă a mărilor;
15) protejarea ecosistemelor terestre, a pădurilor, combaterea deşertificării şi a degradării pământului;
16) promovarea societăţilor pacifiste şi a responsabilităţii instituţiilor la toate nivelurile;
17) întărirea mijloacelor de implementare a parteneriatului global pentru dezvoltarea durabilă.
2/26/2016

16. Domeniul/
Indicatorul
UM România
Media
UE 28
Ecart
România
/EU (+)
Locul
României
(rangul)
1. Strada
- Lungimea autostrăzilor - total
- la 1000 km2 suprafaţă
km
644
2,70
-
… 1)
-
… 1)
-
28
2. Şcoală – educaţie
- gradul de cuprindere în învăţământ
- cheltuieli (% din PIB)
%
72,8
3,07
87,8
5,25
-15,0
-2,18
27
28
3. Speranţa de viaţă - total
- barbaţi
- femei
ani
75,2
71,6
78,7
80,6
77,8
83,3
-5,4
-6,2
-4,6
27
26
28
4. Sănătate
- cheltuieli (% din PIB)
% 3,8 … 2) … 2) 28
5. Starea economiei
- rata de creştere (2000=100)
- PIB/locuitor la PPS (preţuri curente)
- PIB/locuitor la PPS (UE 28 = 100)
%
Euro
%
3,0
14600
55
1,3
27300
100
1,7
-12700
-45
4
27
27
6. Satul
- ponderea populaţiei ocupate în
agricultură, în total populaţie ocupată
% 29 … 3) … 3) -
2/26/2016

17. Domeniul/
Indicatorul
UM România
Media UE
28
Ecart
România/
EU (+)
Locul
României
(rangul)
7. Ştiinţă şi tehnologie
- cheltuieli (% din PIB)
% 0,38 2,03 -1,65 28
8. Standard de viaţă
- rata sărăciei
- indicele inegalităţii veniturilor
- persoane în risc de sărăcie sau
excluziune socială
%
22,4
6,6
40,4
16,6
5,0
24,5
5,8
1,6
15,9
27
27
27
9. Securitate (protecţie) socială
- cheltuieli (% din PIB)
- cheltuieli cu pensiile (% din PIB)
%
15,4
8,7
28,6
12,5
-13,2
-3,8
21
26
10. Schimbări climatice şi de mediu
- emisii de CO2 - total
- pe locuitor
mil. tone
tone
72,87
3,4
3107,07
6,2
-3034,2
-2,8
-
-
1) Datele la nivel UE nu sunt disponibile; Germania - 36,17; Spania - 29,05; Slovenia - 37,98; Rep. Cehă - 9,52; Bulgaria - 4,87.
2) Datele la nivel UE nu sunt disponibile; Germania - 11.3%; Franţa - 11,7; Polonia - 6,8%, Ungaria - 8,0. 3) Datele la nivel UE nu sunt
disponibile; Industrie: Germania - 31%; Franţa - 19%; Polonia - 33%; Ungaria - 30%. Agricultură: Germania - 1%; Franţa - 2%; Polonia -
3%; Ungaria - 4%.
Sursa: publicaţii INS / www.ec.europa.eu/eurostat
2/26/2016

18. 2/26/2016