CONSTANTIN MOISUC                        (coordonator)ION ROŞU-HAMZESCU      CLAUDIA BAICU             ELENA GURGU       F...
UNIVERSITATEA SPIRU HARET         Prof. univ. dr. CONSTANTIN MOISUC                         (coordonator)            Prof....
EDITURA FUNDAłIEI ROMÂNIA DE MÂINE                            Bucureşti, 2006Autori:Prof. univ. dr. Constantin Moisuc (coo...
CUPRINS                   SecŃiunea I. FINANłE INTERNAłIONALE     Capitolul 1. GLOBALIZAREA (MONDIALIZAREA) FINANCIARĂ –  ...
5.3. Lichiditatea monetară internaŃională şi indicatorii ei ............................................                  ...
10.4. FacilităŃi de stimulare a exporturilor prin sistemul de credite şi de asigurare     a creditelor ......................
internaŃionale ....................................... ......................................................................
20.3. OperaŃiuni cu biletul la ordin .................................................................................    ...
Îndrumar pentru autoevaluare ...................................................................................          ...
CAPITOLUL 1                  GLOBALIZAREA (MONDIALIZAREA) FINANCIARĂ                     – LIANTUL GLOBALIZĂRII ECONOMICE ...
instrumente specifice de către agenŃii economici, sistemul bancar şi instituŃiile financiareinternaŃionale.       Între fi...
venite „din afara” statelor, sunt impuse cu forŃa şi nu pot fi considerate în accepŃiunea modernă aconceptului de mondiali...
sunt rundele GATT, OrganizaŃia Mondială a ComerŃului (OMC), care exprimă şi reglementeazăschimburile economice dintre stat...
primul rând, aurul monetar ca mijloc de plată şi-a îndeplinit încă din Antichitate rolul ca banimondiali, recunoscuŃi de t...
internaŃionale, rezultă că tranzacŃiile valutare zilnice reprezintă sume colosale, deŃinând pondereaprincipală în relaŃiil...
• Un factor tot mai important al procesului de globalizare este trecerea majorităŃii Ńărilor laconvertibilitatea de cont c...
Factorii determinanŃi ai globalizării sunt factori obiectivi, care nu pot fi ignoraŃi. Darglobalizarea are atât efecte poz...
Un alt efect negativ al globalizării constă în migrarea capitalului productiv, a organizăriiproducŃiei în Ńările mai slab ...
funcŃionează în cadrul unor pieŃe monetar-financiare internaŃionale specifice, în interiorul cărora seintersectează cerere...
B. Concepte şi termeni de reŃinut     a)        economie naturală (autarhică) şi economie de piaŃă     b)        diviziune...
CAPITOLUL 2                           SISTEMUL MONETAR INTERNAłIONAL             2.1. Fluxurile (relaŃiile) valutar-financ...
Totalitatea schimburilor economice internaŃionale formează circuitul economic mondial. Acesteschimburi economice formează ...
subiecŃii participanŃi la tranzacŃii valutar-financiare sau după alte criterii teoretice şi metodologice.Realitatea econom...
g) În relaŃiile economice externe, statele pot avea creanŃe şi datorii financiare externe care au oscadenŃă. Şi de această...
scop de câştig sau de evitare a pierderilor în timp), mecanismul economic principal este cursul de schimbvalutar. Acesta p...
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Finante si plati internationale
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Finante si plati internationale

4,945 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
4,945
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
5
Actions
Shares
0
Downloads
80
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Finante si plati internationale

  1. 1. CONSTANTIN MOISUC (coordonator)ION ROŞU-HAMZESCU CLAUDIA BAICU ELENA GURGU FINANłE ŞI PLĂłI INTERNAłIONALE RELAłII MONETAR-FINANCIARE INTERNAłIONALE  Editura FundaŃiei România de Mâine, 2006
  2. 2. UNIVERSITATEA SPIRU HARET Prof. univ. dr. CONSTANTIN MOISUC (coordonator) Prof. univ. dr. ION ROŞU-HAMZESCULector univ. dr. CLAUDIA BAICU Lector univ. drd. ELENA GURGU FINANłE ŞI PLĂłI INTERNAłIONALE RELAłII MONETAR-FINANCIARE INTERNAłIONALE
  3. 3. EDITURA FUNDAłIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2006Autori:Prof. univ. dr. Constantin Moisuc (coordonator): capitolele 1, 2, 4, 5, 6, 7, 10, 11, 12, 15, 17, 18Prof. univ. dr. Ion Roşu-Hamzescu: capitolele 25, 26, 27Lector univ. dr. Claudia Baicu: capitolele 3, 16, 19, 20, 21, 24Lector univ. drd. Elena Gurgu: capitolele 8, 9, 13, 14, 22,23
  4. 4. CUPRINS SecŃiunea I. FINANłE INTERNAłIONALE Capitolul 1. GLOBALIZAREA (MONDIALIZAREA) FINANCIARĂ – LIANTUL GLOBALIZĂRII ECONOMICE1.1. FinanŃe internaŃionale – conŃinut şi particularităŃi ............................................ 131.2. Globalizarea (mondializarea) economică: concept şi premise .......................... 141.3. Globalizarea financiară – vârful de lance al globalizării economice ........................ 181.4. Factorii globalizării financiare .................................................................................... 191.5. Globalizarea financiară – efecte contradictorii ......................................................… 22Îndrumar pentru autoevaluare ........................................ ........................................... 24 Capitolul 2.SISTEMUL MONETAR INTERNAłIONAL2.1. Fluxurile (relaŃiile) valutar-financiare internaŃionale şi funcŃiile lor.................. 282.2. Mecanismele monetar-financiare internaŃionale ............................................... 312.3. Cadrul instituŃional al sistemului monetar internaŃional .................................... 322.4. Reglementări valutar-financiare internaŃionale ................................................. 332.5. Principiile adoptate la ConferinŃa Monetară InternaŃională de la Bretton Woods (1944) şi criza lor ............................................................. 33Îndrumar pentru autoevaluare ........................................ ........................................... 36 Capitolul 3. PIAłA MONETARĂ INTERNAłIONALĂ ŞI EUROVALUTELE3.1. Eurovalutele şi piaŃa eurovalutară .................................................................... 383.2. Caracteristici ale pieŃei eurovalutare. ParticipanŃi ............................................ 423.3. OperaŃiuni pe piaŃa eurovalutară ........................................................................ 443.4. Mijloacele de plată internaŃionale ...................................................................... 463.5. Sistemul bancar internaŃional ............................................................................ 48Îndrumar pentru autoevaluare ........................................ ........................................... 52 Capitolul 4. ETALOANE MONETARE INTERNAłIONALE ŞI CONVERTIBILITATEA MONETARĂ4.1. Tipuri de etaloane monetare internaŃionale ....................................................... 554.2. Convertibilitatea monetară în lumea internaŃională contemporană ................... 574.3. Convertibilitatea leului ..................................................................................... 59Îndrumar pentru autoevaluare ................................................................................... 61 Capitolul 5. ACTIVELE DE REZERVĂ ŞI LICHIDITATEA MONETARĂ INTERNAłIONALĂ5.1. Conceptul şi componentele activelor monetare de rezervă ............................... 64 5.1.1. Aurul ............................................... ........................................................ 65 5.1.2. Devizele ......................................... .......................................…....................... 67 5.1.3. PoziŃia de rezervă la FMI ......................................... ..................................... 69 5.1.4. Drepturile Speciale de Tragere (D.S.T.) ...................................................... 705.2. FuncŃiile şi căile de sporire a activelor de rezervă ................................................ 72
  5. 5. 5.3. Lichiditatea monetară internaŃională şi indicatorii ei ............................................ 735.4. Gestionarea activelor de rezervă monetară internaŃională .................................... 765.5. Activele de rezervă ale României contemporane .................................................. 77Îndrumar pentru autoevaluare ........................................ ........................................... 79 Capitolul 6. MECANISMUL CURSULUI DE SCHIMB VALUTAR6.1. Cursul valutar: concept şi metode de cotare a valutelor ...................................... 816.2. Tipologia cursurilor de schimb valutar ................................................................... 856.3. Factorii determinanŃi ai evoluŃiei cursului de schimb valutar .............................. 876.4. Metode de determinare a nivelului real al cursului de schimb valutar .............. 906.5. Cursul de schimb valutar şi tranzacŃiile economice externe .............................. 936.6. EvoluŃia cursului de schimb valutar al leului şi factorii determinanŃi ............... 94Îndrumar pentru autoevaluare ......................................….......................................... 95 Capitolul 7. PIAłA VALUTARĂ ŞI OPERAłIUNI VALUTARE7.1. ConŃinut, funcŃii şi factori determinanŃi ai pieŃei valutare .................................... 977.2. Organizarea pieŃei valutare ......................................... ............................................ 1007.3. Organizarea serviciului de schimb valutar într-o bancă dealer ......................... 1077.4. Categorii de operaŃiuni pe piaŃa valutară. Tehnica negocierii cursului de schimb valutar ......................................... ............................................................. 1097.5. Organizarea şi funcŃionarea pieŃei valutare în România ....................................... 117Îndrumar pentru autoevaluare ........................................ ........................................... 125 Capitolul 8. PIAłA INVESTIłIILOR INTERNAłIONALE8.1. Formele şi tipologia investiŃiilor străine ................................................................. 1298.2. InvestiŃiile străine directe (ISD) ......................................... ..................................... 1308.3. Politici naŃionale de atragere a investiŃiilor străine directe ................................ 1328.4. Fluxurile intrărilor şi ieşirilor de investiŃii străine directe .................................... 1338.5. Organisme internaŃionale de monitorizare a investiŃiilor ..................................... 1378.6. CorporaŃiile transnaŃionale – principalii „actori” ai investiŃiilor internaŃionale 1388.7. Efecte contradictorii ale expansiunii corporaŃiilor transnaŃionale ..................... 1428.8. Politica de „paradis fiscal” şi investiŃiile corporative ........................................... 1438.9. InvestiŃiile străine directe în România ..................................................................... 145Îndrumar pentru autoevaluare .................................................................................... 153 Capitolul 9. PIAłA INTERNAłIONALĂ DE CAPITAL9.1. Concepte şi concepŃii ......................................... ....................................................... 1569.2. Organizarea şi participanŃii la piaŃa de capital ....................................................... 1589.3. Instrumentele pieŃei de capital ....................................... .......................................... 1629.4. Tipologia şi structura pieŃelor de capital ....................................... ......................... 1669.5. Aprecierea activităŃii bursiere prin indici bursieri ................................................. 1739.6. PiaŃa de capital în România ....................................... .............................................. 177Îndrumar pentru autoevaluare ........................................ ........................................... 179 Capitolul 10. PIAłA CREDITULUI INTERNAłIONAL10.1. Conceptul şi factorii determinanŃi ai creditului internaŃional ............................ 18210.2. Creditul internaŃional şi mecanismele derulării lui ......................................... 18510.3. Tehnici de creditare şi finanŃare a comerŃului exterior ....................................... 188
  6. 6. 10.4. FacilităŃi de stimulare a exporturilor prin sistemul de credite şi de asigurare a creditelor ................................................................................................................. 19110.5. Creditul financiar internaŃional şi mecanismul derulării lui. Eurocreditele .... 19410.6. Principalele clauze dintr-un acord de credit financiar internaŃional ................ 19710.7. Costul creditului internaŃional şi dobânda internaŃională ................................... 19810.8. Riscul de Ńară şi clasificări internaŃionale ale agenŃiilor de rating ................... 20010.9. Participarea României la piaŃa creditului internaŃional ....................................... 202Îndrumar pentru autoevaluare .................................................................................... 204 Capitolul 11. ECHILIBRUL VALUTAR-FINANCIAR. BALANłA DE PLĂłI ŞI ÎNCASĂRI EXTERNE11.1. Conceptul şi dimensiunile echilibrului valutar-financiar. Sistemul de balanŃe externe ...................................................................................................................… 20711.2. BalanŃa de plăŃi externe standard – structura şi principalele sale corelaŃii ...... 21011.3. Căile de echilibrare a balanŃei de plăŃi curente (contului curent) .................... 21211.4. Contul de capital şi financiar – sursă şi poziŃia principală de echilibrare a balanŃei de plăŃi curente ....................................... ............................................... 21811.5. DirecŃii de utilizare a excedentului şi de acoperire a deficitului din balanŃa contului curent ....................................... ....................................... .......................... 21911.6. CorelaŃia dintre balanŃa de plăŃi externe şi balanŃa creanŃelor şi obligaŃiilor externe ....................................... ....................................... ....................................... 22111.7. BalanŃa de plăŃi externe a României ....................................... .............................. 222Îndrumar pentru autoevaluare ........................................ ........................................... 223 Capitolul 12. CREANłELE ŞI OBLIGAłIILE FINANCIARE INTERNAłIONALE. PROBLEMA DATORIEI EXTERNE12.1. CreanŃele externe şi sursele lor ............................................................................. 22612.2. Datoriile externe şi criza lor .................................................................................. 22812.3. Indicatorii datoriei externe ............................................................................... 22912.4. DirecŃii de acŃiune pentru soluŃionarea crizei datoriei externe a Ńărilor în curs de dezvoltare ............................................................................................... 23012.5. CreanŃele şi datoria externă ale României ............................................................ 231Îndrumar pentru autoevaluare .................................................................................... 235 Capitolul 13. SISTEMUL MONETAR EUROPEAN ŞI MONEDA UNICĂ EURO13.1. Obiectivele şi competenŃele Uniunii Europene ................................................... 23713.2. Sistemul Monetar European – scurtă retrospectivă ............................................. 23913.3. TranziŃia Sistemului Monetar European spre Uniunea Economică şi Monetară ........... 24213.4. Mecanismul cursurilor de schimb – ERM şi ERM II ......................................... 24313.5. Rolul euro pe plan internaŃional ........................................................................... 25013.6. Structura instituŃiilor europene în cadrul UEM .................................................. 25113.7. România – drumul către euro .............................................................................. 255Îndrumar pentru autoevaluare ................................................................................... 261 Capitolul 14. INSTITUłII MONETARE ŞI FINANCIARE INTERNAłIONALE14.1. Cadrul instituŃional al activităŃii monetar-financiare internaŃionale ................ 26414.2. Banca Reglementelor InternaŃionale ....................................... ............................. 26514.3. Grupul Băncii Mondiale ....................................... ................................................. 26614.4. Fondul Monetar InternaŃional ....................................... ........................................ 27414.5. Bana Europeană de InvestiŃii ....................................... .....................................… 28414.6. Banca Europeană pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare ....................................... 28814.7. Alte instituŃii monetare şi bancar-financiare internaŃionale ............................... 29014.8. Participarea României la instituŃiile şi organismele bancar-financiare
  7. 7. internaŃionale ....................................... .................................................................... 292Îndrumar pentru autoevaluare ................................................................................... 296 SecŃiunea a II-a. PLĂłI INTERNAłIONALE Capitolul 15. PLĂłILE INTERNAłIONALE: REGLEMENTĂRI ŞI TEHNICI DE DECONTARE15.1. Reglementări privind cadrul juridic şi fiabilitatea derulării plăŃilor internaŃionale … 30115.2. Clauzele privitoare la plăŃi din contractul comercial internaŃional .................. 30615.3. Optimizarea schemei de plată prin contractul comercial internaŃional .............. 309Îndrumar pentru autoevaluare ................................................................................... 312 Capitolul 16. BĂNCILE ŞI ROLUL LOR ÎN DERULAREA PLĂłILOR INTERNAłIONALE16.1. Activitatea bancară internaŃională ....................................... ................................. 31416.2. RelaŃia de corespondent bancar ....................................... ..................................... 31816.3. Transferul internaŃional al fondurilor şi mesajelor ............................................. 32116.4. TransnaŃionalizarea bancară – factori determinanŃi ............................................ 324Îndrumar pentru autoevaluare ................................................................................... 327 Capitolul 17. FORME ŞI DOCUMENTE DE PLATĂ ÎN TRANZACłIILE INTERNAłIONALE17.1. Structura (componentele) sistemului de plăŃi internaŃionale .............................. 33017.2. Formele de plată internaŃionale …………………………………………….. 33117.3. Documentele de plată internaŃionale: elemente comune .................................... 33317.4. Documentele comerciale în decontările internaŃionale ....................................... 33417.5. Documentele de transport internaŃionale .............................................................. 33517.6. Documentele de asigurare în sistemul de plăŃi internaŃionale ......................... 33617.7. Documentele financiare în plăŃile internaŃionale ................................................. 337Îndrumar pentru autoevaluare .................................................................................... 338 Capitolul 18. INSTRUMENTELE DE PLATĂ ŞI CREDIT. CONłINUT ŞI FUNCłII18.1. Rolul economic al titlurilor de credit .................................................................... 34018.2. Caracteristicile comune ale titlurilor de credit şi instrumentelor de plată ...... 34018.3. Tipurile instrumentelor de plată şi titlurilor de credit .....................................… 34118.4. FuncŃiile titlurilor de credit ....................................... ............................................ 34318.5. Legea care guvernează titlurile de credit ....................................... ...................... 344Îndrumar pentru autoevaluare ........................................ ........................................... 345 Capitolul 19. CAMBIA – INSTRUMENT INTERNAłIONAL DE PLATĂ ŞI CREDIT19.1. Cambia – concept, origine, mecanisme ....................................... ........................ 34719.2. FuncŃiile cambiei ....................................... .............................................................. 34919.3. Reglementări, menŃiuni obligatorii şi facultative ................................................ 35019.4. Principalele operaŃiuni cu o cambie ....................................... .............................. 359Îndrumar pentru autoevaluare ........................................ ........................................... 361 Capitolul 20. BILETUL LA ORDIN – INSTRUMENT INTERNAłIONAL DE PLATĂ ŞI CREDIT20.1. Biletul la ordin – abordare conceptuală, funcŃii ................................................... 36420.2. Reglementări, menŃiuni obligatorii ........................................................................ 368
  8. 8. 20.3. OperaŃiuni cu biletul la ordin ................................................................................. 374Îndrumar pentru autoevaluare ................................................................................... 378 Capitolul 21. CECUL – INSTRUMENT DE PLATĂ21.1. Cecul – concept, reglementări, participanŃi .......................................................... 38021.2. OperaŃiuni care se pot efectua cu un cec .............................................................. 38421.3. Principalele tipuri de cecuri ................................................................................... 386Îndrumar pentru autoevaluare ................................................................................... 392 Capitolul 22. ACREDITIVUL DOCUMENTAR CA MODALITATE DE PLATĂ22.1. Acreditivul documentar – concept şi reguli uniforme ........................................ 39422.2. ParticipanŃii la acreditivul documentar ................................................................ 39622.3. Mecanismul derulării acreditivului documentar ......................................................... 39822.4. Elemente esenŃiale ale unui acreditiv documentar ..................................................... 40122.5. Deschiderea acreditivului documentar şi modalităŃi de utilizare a acestuia ............... 40322.6. Tipuri de acreditive documentare ........................................... ..................................... 40422.7. Scrisoarea comercială de credit (L/C) şi elementele ei specifice ................................ 406Îndrumar pentru autoevaluare ........................................ ........................................... 408 Capitolul 23. INCASOUL DOCUMENTAR CA MODALITATE DE PLATĂ23.1. Concept, tipuri şi participanŃi. Reguli uniforme .................................................. 41023.2. Mecanismul sau etapele derulării plăŃilor prin incaso documentar ................. 41423.3. Structura şi conŃinutul instrucŃiunilor privind încasările .................................... 41523.4. Eliberarea şi emiterea documentelor .................................................................... 41723.5. Prevederi privind plata prin incaso ....................................................................... 41723.6. Riscurile care apar în plăŃile prin incaso. Tehnici de atenuare 419şi contracarare a lor ....................................... ....................................... .............................Îndrumar pentru autoevaluare ........................................ ........................................... 421 Capitolul 24. ORDINUL DE PLATĂ – MODALITATE DE DECONTARE INTERNAłIONALĂ24.1. Ordinul de plată – concept, părŃi implicate, tipuri .............................................. 42324.2. Mecanismul de derulare a ordinului de plată ...................................................... 429Îndrumar pentru autoevaluare ................................................................................... 433 SecŃiunea a III-a. GARANłII INTERNAłIONALE Capitolul 25. GARANłII, PLĂłI ŞI GARANłI25.1. Concept, tipuri şi clasificări ale garanŃiilor ......................................................... 43925.2. ParticipanŃi şi categorii privind garanŃiile ............................................................ 44125.3. Reglementări juridice privind garanŃia ................................................................. 443Îndrumar pentru autoevaluare ........................................ ........................................... 444 Capitolul 26. SCRISORI DE GARANłIE BANCARĂ ŞI ALTE GARANłII PERSONALE26.1. Concept, reglementări şi elemente componente ale unei scrisori de garanŃie bancară ..................................................................................................................... 44526.2. Tipuri de garanŃii bancare ...................................................................................... 44726.3. Solicitarea, emiterea şi executarea unei garanŃii bancare ................................... 45126.4. Alte garanŃii personale ........................................................................................... 454
  9. 9. Îndrumar pentru autoevaluare ................................................................................... 457 Capitolul 27. GARANłIILE REALE27.1. Concept şi clasificare ............................................................................................. 45927.2. Ipoteca ....................................... .............................................................................. 45927.3. Gajul ....................................... ................................................................................. 46127.4. Rezervarea dreptului de proprietate asupra mărfurilor vândute ...................... 46127.5. Depozitul bancar ....................................... ............................................................. 46227.6. VinculaŃia ................................................................................................................ 463Îndrumar pentru autoevaluare ................................................................................... 463 SecŃiunea I FINANłE INTERNAłIONALE
  10. 10. CAPITOLUL 1 GLOBALIZAREA (MONDIALIZAREA) FINANCIARĂ – LIANTUL GLOBALIZĂRII ECONOMICE 1.1. FinanŃe internaŃionale – conŃinut şi particularităŃi 1.2. Globalizarea (mondializarea) economică: concept şi premise 1.3. Globalizarea financiară – vârful de lance al globalizării economice 1.4. Factorii globalizării financiare 1.5. Globalizarea financiară – efecte contradictorii 1.1. FinanŃe internaŃionale – conŃinut şi particularităŃi FinanŃele internaŃionale reprezintă acel flux economic internaŃional care deŃine locul principal încircuitul economic mondial atât cantitativ, cât şi funcŃional. Toate schimburile economiceinternaŃionale (comerŃul internaŃional cu mărfuri, comerŃul invizibil), transferul internaŃional detehnologii, creditele internaŃionale, transferul internaŃional al veniturilor, investiŃiile externe, asistenŃafinanciară internaŃională ş.a.) se pot derula numai în condiŃiile în care există în contrapartidă banii.Banii, ca mijloc de plată, au apărut în relaŃiile internaŃionale cu mii de ani în urmă, sub cele maivariate forme. În secolul XX şi până în prezent aceste forme s-au diversificat, purtând denumiridiferite: monedă metalică, lingouri din metale preŃioase, bilete de bancă (bancnote), devize (cambii,bilete la ordin, cecuri etc.), bani în conturi bancare folosiŃi în schimburile internaŃionale prin tehnicaviramentului interbancar, cărŃile de debit sau de credit pe suport magnetic ş.a. Banii au îndeplinit şi îndeplinesc diverse funcŃii: mijloc de evaluare a bunurilor şi serviciilor,etalon al preŃurilor, mijloc de plată, instrument de credit, mijloc de tezaurizare ş.a. Banii circulă peplan mondial în virtutea unor reglementări internaŃionale elaborate şi acceptate de participanŃii laschimburile economice internaŃionale şi care se derulează prin intermediul sistemului bancar sau alteinstituŃii de credit şi financiare internaŃionale. Principala metodă folosită în circulaŃia monetarăinternaŃională, în prezent, este tehnica viramentului, iar forma principală pe care o cunosc astăzi baniisunt impulsurile electromagnetice în deconturile de valoare medie sau mari. Dar chiar şi în plăŃile endetail, de valori mici, se utilizează tot mai mult, cu deosebire în Ńările dezvoltate, cardurile, banii pesuport electromagnetic. FinanŃele internaŃionale contemporane se bazează pe existenŃa unui sistem monetarinternaŃional format din patru componente de bază: a) relaŃiile (fluxurile) financiare internaŃionale; b)mecanismele financiare; c) instituŃiile bancar-financiare internaŃionale; d) reglementări financiareinternaŃionale1. RelaŃiile (fluxurile) financiare internaŃionale se derulează sau se desfăşoară în cadrulanumitor pieŃe financiare internaŃionale în interiorul cărora se intersectează cererea şi oferta de banidin partea participanŃilor la schimburile economice internaŃionale. Astfel, observăm că piaŃa mondialăare mai multe segmente monetar-financiare, cum ar fi: pieŃele monetare internaŃionale, pieŃelevalutare internaŃionale, pieŃele creditului internaŃional, pieŃele internaŃionale de capital, pieŃeleinvestiŃiilor internaŃionale, pieŃe care au multiple subsegmente, utilizându-se metode, tehnici şi 1 Constantin Moisuc (coord.), RelaŃii valutar-financiare internaŃionale, Editura FundaŃiei Româniade Mâine, Bucureşti, 2002.
  11. 11. instrumente specifice de către agenŃii economici, sistemul bancar şi instituŃiile financiareinternaŃionale. Între finanŃele interne şi finanŃele internaŃionale există o strânsă legătură şi întrepătrundere.Astfel, în virtutea convertibilităŃii monedelor naŃionale, unele seg-mente ale finanŃelor naŃionalecunosc prelungiri pe piaŃa internaŃională, după cum o serie de componente ale finanŃelor internaŃionalepătrund în finanŃele naŃionale. Astfel, o serie de monede naŃionale circulă pe plan internaŃional subformă de valută; o parte din banii naŃionali pătrund în finanŃele internaŃionale sub formă de credite saueurocredite, valute sau eurovalute; devizele utilizate în tranzacŃiile internaŃionale (cambii, bilete laordin, cecuri, obligaŃiuni etc.) se pot valorifica prin vânzare-cumpărare, scontare sau gir în cadrul unorpieŃe naŃionale şi viceversa. Deci, între finanŃele naŃionale şi finanŃele internaŃionale există şi sedezvoltă un accentuat proces de întrepătrundere. Totuşi, între o serie de mecanisme financiare naŃionale şi mecanismele financiare internaŃionaleexistă importante deosebiri care nu trebuie confundate, deşi deseori denumirile se aseamănă. Astfel,monedele naŃionale deŃinute de nerezidenŃi se numesc valute, iar dacă sunt depozitate într-un cont la obancă în străinătate poartă denumirea de eurovalută. Acelaşi lucru putem observa în cazul creditului:creditul intern acordat pe propria piaŃă monetară naŃională în moneda naŃională unui cetăŃean nureprezintă acelaşi lucru cu un credit acordat într-o monedă străină sau unui nerezident, supunându-sealtor reglementări. Iar dacă creditul este acordat pe o piaŃă internaŃională într-o monedă diferită de Ńararezidentă atât a debitorului, cât şi a creditorului, ea poartă denumirea de eurocredit, care are trăsături şimecanisme proprii. Nemaivorbind de dobânda naŃională şi dobânda internaŃională, care au nu numainiveluri diferite, dar şi diferite tehnici de formare. Raportul cantitativ dintre două monede naŃionale, care reflectă puterea lor de cumpărare, semăsoară cu ajutorul cursului de schimb valutar care flotează în timp în raport de o multitudine defactori interni sau externi. Pot fi aduse, în acest sens, foarte multe exemple prin care să înŃelegem clardeosebirile radicale dintre finanŃele naŃionale şi finanŃele internaŃionale, deşi – aşa cum s-a arătat maisus – între aceste două concepte şi fenomene există strânse interdependenŃe, legături reciproce. 1.2. Globalizarea (mondializarea) economică: concept şi premise Un fenomen crescând observat cu multe sute de ani în urmă constă în deschiderea spre exteriora economiei statelor printr-un proces de trecere de la o economie închisă, autarhică şi izolată de restulstatelor, spre o economie naŃională tot mai deschisă spre exterior. Procesul crescând de deschiderespre exterior a economiei statelor se realizează prin diverse canale, cum ar fi: comerŃul exterior,servicii (transporturi internaŃionale, turism internaŃional, transferul internaŃional de tehnologie,migraŃia internaŃională etc.), investiŃiile internaŃionale, creditele externe, cooperarea economicăinternaŃională în producŃie şi comerŃ, multiplicarea organizaŃiilor econo-mice, financiare, tehnologiceinternaŃionale şi participarea statelor ca membre sau observatori, liberalizarea schimburilor economicedintre state prin reducerea sau chiar abolirea taxelor vamale ce se materializează într-o tot mai liberăcirculaŃie trans-frontalieră a mărfurilor, persoanelor, capitalului etc. Privind atât din interior spre exterior, cât şi din exterior spre interiorul statelor, constatăm – prinprocesele de mai sus – creşterea rolului pieŃei externe în dezvoltarea economică a statelor, sporireaimportanŃei schimburilor economice pentru progresul economic, industrial, tehnologic şi cultural alnaŃiunilor. Cum această dependenŃă de piaŃa externă este specifică fiecărui stat în parte, apare unfenomen în curs de extindere, care se numeşte interdependenŃă economică, politică, tehnologică etc.Procesul de interdependenŃă a apărut pregnant în a doua jumătate a secolului XIX o dată cu for-mareaeconomiei mondiale, având ca premise marile descoperiri geografice, revoluŃia industrială, trecerea laetalonul monetar-aur, adâncirea diviziunii internaŃionale a muncii, dezvoltarea şi diversificareafluxurilor economice internaŃionale, apariŃia primelor organisme şi convenŃii internaŃionale etc. Unii autori plasează începutul procesului de globalizare încă din perioada afirmării „imperiilor”sau cuceririlor din Antichitate, cum ar fi: expansiunile teritoriale feniciene, persane, greceşti,macedonene şi romane. AlŃi autori plasează procesul de globalizare în aceeaşi perioadă cu extindereacuceririlor arabe, spaniole, otomane, engleze, franceze, portugheze, ruseşti etc. Aceste cuceriri sunt
  12. 12. venite „din afara” statelor, sunt impuse cu forŃa şi nu pot fi considerate în accepŃiunea modernă aconceptului de mondializare sau globalizare. Trăsătura caracteristică a procesului de globalizareconstă în aceea că el se dezvoltă ca o necesitate obiectivă „din interiorul” statelor, care nu mai potprogresa într-o stare de izolare, autarhic; are loc procesul de „deschidere” a economiei statelor spreexterior ca o necesitate obiectivă a progresului propriu, proces valabil pentru toate statele, ceea ceconduce la fenomenul de interdependenŃă, mondializare, globalizare. Desigur că şi în prezent suntelemente ale globalizării care iau uneori forme violente, de dominaŃie economică, tehnologică, demediu etc., dar aceasta exprimă caracterul său contradictoriu şi este întâmpinat cu proteste, manifestăriostile, ceea ce denotă necesitatea realizării globalizării în favoarea tuturor statelor şi oamenilor. De aceea, considerăm că globalizarea economică este un proces obiectiv ca rezultat al uneinecesităŃi interne a fiecărui stat de a intra în relaŃii de colaborare cu alte state, pe baze reciprocavantajoase, ceea ce, din păcate, nu se realizează în prezent pe deplin. De aici şi cerinŃa ONU, astatelor, a naŃiunilor de instaurare a unei noi ordini economice şi politice internaŃionale bazată peprincipiile dreptului internaŃional, egalităŃii între state şi avantajului reciproc. Participarea crescândă a statelor la diviziunea internaŃională a muncii şi circuitul economicmondial este o necesitate pentru fiecare Ńară, determinată de factori obiectivi cum ar fi:2 a) NecesităŃile de producŃie şi consum, în diverse produse şi servicii, ale unei naŃiuni sau aleunui stat, cresc şi se diversifică mult mai repede decât poate producŃia naŃională să le creeze sau să lesatisfacă la un nivel tehnologic şi de eficienŃă economică optimă. Ca urmare, statele şi firmele suntnevoite să se specializeze în producŃia unor produse sau servicii şi să importe ceea ce tehnologic saueconomic nu este oportun să se producă în propria Ńară. O dată cu dezvoltarea diviziunii internaŃionalea muncii, specializarea se realizează atât cu produse finite, cât şi prin specializarea pe subansamble(asamblarea lor făcându-se într-o altă Ńară sau în propria Ńară). Exemplul cel mai des citat este„automobilul global”, realizat din subansamble produse în diverse Ńări. b) Se observă de mai multe zeci ani un proces important care constă în creşterea mai rapidă acomerŃului exterior şi mondial în comparaŃie cu producŃia naŃională şi mondială care, matematic, sereflectă în sporirea cotei producŃiei naŃionale destinate exportului (creşterea cotei de export). c) Dar exportul de mărfuri nu este singura categorie (valoare) care se exportă. łările exportă, pelângă bunuri materiale, şi servicii (transporturi, turism, forŃă de muncă etc.), investiŃii externe directesau de portofoliu, acordă credite financiare şi comerciale externe, prestează asistenŃă externă ş.a.; înacelaşi timp, statele importă bunuri, servicii, primesc credite etc. Rezultatul obiectiv al acestor exporturi şi importuri de mărfuri, servicii, credite, investiŃii etc. sereflectă în creşterea a ceea ce se numeşte în mod curent coeficientul de dependenŃă a Ńărilor de piaŃamondială, coeficient care se calculează după formula: export + import + servicii + credite externe + investiŃii externe × 100 PIB total Întrucât schimburile economice externe (numărătorul fracŃiei) cunosc o dinamică superioarăproducŃiei naŃionale (numitorul fracŃiei), are loc o creştere a indicatorului de dependenŃă externă, ceeace exprimă tendinŃa de deschidere spre exterior a economiei naŃionale în piaŃa mondială, circuituleconomic mondial, tendinŃă care reflectă procesul de mondializare sau de globalizare economică înlumea contemporană. d) Un alt factor care a impulsionat procesul de globalizare îl reprezintă măsurile de liberalizarea schimburilor economice prin reducerea treptată până la dispariŃie a taxelor vamale, abolirea gradualăa obstacolelor netarifare, astfel ca relaŃiile economice internaŃionale să se dezvolte armonios,corespunzător necesităŃilor economice ale statelor. Liberalizarea mişcării internaŃionale a mărfurilor,serviciilor, capitalurilor, tehnologiilor, forŃei de muncă etc. conduce la restrângerea treptată până ladispariŃie a „graniŃelor” comerciale, fără a fi afectate graniŃele statale. Cele mai relevante fenomene 2 Constantin Moisuc, Elena Gurgu, Economia în centrul controverselor privind globalizarea, înrevista Opinia naŃională, nr. 303, 9 aprilie 2001.
  13. 13. sunt rundele GATT, OrganizaŃia Mondială a ComerŃului (OMC), care exprimă şi reglementeazăschimburile economice dintre state, ce se dezvoltă şi se diversifică până la integrarea economică subdiverse forme, cea mai evidentă şi actuală fiind Uniunea Europeană. e) Un alt proces obiectiv îl constituie adoptarea de reglementări comune de către state: acorduricomerciale, tratate de liber schimb, convenŃii de evitare a dublei impu-neri, regimul autohton aplicat lainvestiŃiile străine, crearea de uniuni monetare etc. f) Crearea de instituŃii şi organisme internaŃionale comune de vocaŃie mondială, regională sausubregională, atât publice, cât şi private constituie un alt factor al globalizării economice. g) Adoptarea de către state a unor măsuri de integrare economică internaŃională (care serealizează, cel puŃin până în prezent, prin crearea de organisme regionale), integrare care cunoaşte eaînsăşi etape şi forme variate, cum ar fi: integrare vamală, integrare fiscală, integrare agricolă, integraremonetară ş.a. care pot funcŃiona sub forma integrării interstatale sau suprastatală. O formă maiavansată a integrării este crearea pieŃei interne unice a tuturor statelor membre ale unei organizaŃii,adoptarea unei monede unice, elaborarea unei legislaŃii unitare, crearea unei bănci centrale comune,mişcarea liberă a mărfurilor, serviciilor capitalurilor, persoanelor, forŃei de muncă, tehnologiilormoderne, aşa cum în prezent este Uniunea Europeană. S-a propus deja ca în cadrul UE să se adopte oconstituŃie comună ş.a. h) Un factor esenŃial şi un „vehicul” al globalizării sunt societăŃile multinaŃionale (societăŃitransnaŃionale), care au filiale aproape în întreaga lume, iar un număr restrâns de Ńări (SUA, UE şiJaponia) au devenit centrele de atracŃie pentru mai multe state şi acŃionează ca principalele surse şipieŃe ale comerŃului internaŃional, capitalurilor, tehnologiei. S-a creat astfel ceea ce se numeşte o„triadă” a economiei mondiale. Din cele relatate mai sus rezultă că mondializarea sau globalizarea economică cunoaşte maimulte etape contradictorii. Dislocarea capitalului sau a producŃiei dintr-un stat în altul poate generaşomaj şi alte efecte negative3. Dezvoltarea interdependenŃelor dintre state, dintre economiile naŃionaleface ca apariŃia unor procese sau fenomene critice într-o Ńară sau alta să se transmită în acelaşi timp(prin fluxurile economice internaŃionale) şi asupra altor Ńări, ducând la apariŃia unor probleme globale(mondiale). Exemplele cele mai elocvente de probleme globale sunt problemele energetice, mediul,materiile prime, alimentaŃia, subdezvoltarea economică etc. Procesele de globalizare, mondializare, transnaŃionalizare sunt fenomene obiec-tive, inevitabile,ca urmare a creşterii interdependenŃelor economice şi dependenŃei sta-telor de economia mondială(globală), a deschiderii inevitabile spre exterior a econo-miilor naŃionale determinată de participareastatelor la diviziunea internaŃională a muncii. Dar conŃinutul acestor noŃiuni este definit în mod variat îndiferite cercuri politice, economice şi ştiinŃifice. Aspectul de fond ce desparte viziunea autorilor ceabordează aceste probleme este diferit în ceea ce priveşte poziŃia faŃă de naŃiune, stat naŃional şisuveranitate naŃională. Dar şi aceste noŃiuni trebuie, desigur, să cunoască un conŃinut dinamic, o dată cuevoluŃia economiei, tehnologiei, finanŃelor, culturii, civilizaŃiei, nemaiputând, în prezent, fi privite într-unsens îngust, de închistare, de autarhie, de izolare, rupte de realităŃi, de cerinŃele progresului istoricnaŃional şi internaŃional4. Globalizarea sau mondializarea economică are un caracter multidimensional: comercial,tehnologic, financiar, cultural, politic, lingvistic, instituŃional etc. Dintre aceste multiple dimensiunirolul cel mai activ şi penetrant îl are dimensiunea financiară. 1.3. Globalizarea financiară – vârful de lance al globalizării economice Orice tranzacŃie economică internaŃională se realizează prin intermediul banilor şi băncilor. Înaceste condiŃii, finanŃele internaŃionale stimulează şi permit finalizarea tranzacŃiilor economiceinternaŃionale. Globalizarea economică a apărut mai întâi sub formă de globalizare financiară. În 3 Hans-Peter Martin, Harold Schumann, Capcana globalizării, Editura Economică, Bucureşti, 1999. 4 Ion A. Popescu, Aurelian A. Bondrea, Mădălina I. Constantinescu, Globalizarea – mt şi realitate,Editura Economică, Bucureşti, 2004.
  14. 14. primul rând, aurul monetar ca mijloc de plată şi-a îndeplinit încă din Antichitate rolul ca banimondiali, recunoscuŃi de toŃi participanŃii la schimburile economice internaŃionale indiferent denaŃionalitate sau de stat. În al doilea rând, banii – indiferent sub ce formă – au o circulaŃietransfrontalieră indiferent de tehnica transferului de bani. Astfel, banii au circulat într-o manierătransfrontalieră, datorită apariŃiei, mai întâi a telegrafului, telefonului, telexului, faxului, iar în prezent,cea mai mare parte a circulaŃiei internaŃionale a banilor are loc prin poşta electronică, prin computer,prin serviciile pe care le oferă Societatea Mondială de TelecomunicaŃii Interbancară (SWIFT – Societyof Worldwide International Financial Telecomunication) prin care băncile din orice Ńară suntinterconectate apelând la satelit, tehnica viramentului codificat şi reŃelele de calculatoare. Niciun stat,niciun serviciu secret de informaŃii, niciun hacker nu cunosc sumele de bani, originea şi destinaŃiaacestor sume pe care băncile le virează transfrontalier altor bănci. Afacerile băneşti internaŃionale suntfavorizate nu numai de apariŃia telecomunicaŃiilor, reŃelelor de calculatoare şi tehnicilor de codificare aordinelor financiare de virament interbancar, dar şi de extinderea convertibilităŃii monetare, a folosiriieurovalutelor, care nu se mai află sub controlul statelor şi băncilor centrale; monedele utilizate înfinanŃele internaŃionale reprezintă un număr redus de valute numite valute liber utilizabile (USD, euro,lira sterlină, francul elveŃian şi yenul japonez). Valutele liber utilizabile se caracterizează nu numaiprin libera convertibilitate, dar sunt depozitate în cea mai mare parte în bănci aflate în afara Ńărilor careau emis banii şi, deci, ies de sub controlul acestor Ńări. În prezent, băncile, în special băncilemultinaŃionale, operează cu bani în limitele ordinelor date de proprietarii de bani. Desigur că băncilecentrale, statistic, cunosc circulaŃia internaŃională a propriilor bani sau chiar a valutelor străine; potchiar să influenŃeze într-o anumită proporŃie volumul acestei circulaŃii, dar într-o mică măsură, apelândla tehnica rezervelor minime obligatorii la care sunt obligate băncile să le Ńină la băncile centrale. Dealtfel, este greu să controleze impulsurile electromagnetice sub forma cărora circulă banii băncii. Pemăsură ce s-a trecut tot mai mult la convertibilitatea externă a banilor şi se afirmă deplina proprietate aagenŃilor economici şi persoanelor fizice asupra valutelor, circulaŃia internaŃională a banilor are celmai evident caracter de mondializare, de internaŃionalizare, de globalizare, fără a se afecta dreptul deproprietate asupra banilor indiferent cine sunt proprietarii5. În afară de aceste elemente calitative, specifice doar banilor în circulaŃie transfrontalieră, trebuiesă menŃionăm că banii deŃin, cantitativ, ponderea principală în schimburile economice internaŃionale,în circuitul economic mondial. În primul rând, banii reflectă virtual circulaŃia internaŃională abunurilor, serviciilor, creditelor şi a altor fluxuri economice internaŃionale. În al doilea rând, la acestevalori se adaugă tranzacŃiile de pe piaŃa valutară. Banii se vând şi se cumpără de către băncile centrale,comerciale şi de către agenŃii economici, efectuându-se multiple operaŃii pe piaŃa valutară în scopurivariate: transformarea unor valute în altele de care participanŃii au nevoie; evitarea riscurilor valutaresau de preŃ; obŃinerea de beneficii (operaŃiuni speculative) şi alte operaŃiuni care împreună se reflectăîn creşterea mai rapidă a tranzacŃiilor valutare în raport cu tranzacŃiile comerciale, de servicii, crediteetc. Astfel, în anul 2002, valoarea comerŃului mondial reprezenta circa 7000 mld echivalenŃi dolari,comerŃul internaŃional cu servicii circa 1800 mld USD, investiŃiile internaŃionale directe circa 650 mldUSD, investiŃiile de portofoliu peste 350 mld USD realizate în diverse monede, iar creditele financiareinternaŃionale, inclusiv eurocreditele, circa 900 mld echivalenŃi în USD. Toate aceste sume reflectătranzacŃiile anuale cu mărfuri, servicii, investiŃii sau credite. În schimb, valoare tranzacŃiilor zilnice depe piaŃa valutară (vânzare-cumpărare de valute) reprezenta, în 1973, peste 15 mld echivalenŃi în dolari,în 1986 circa 200 mld dolari, iar în anul 2000 tranzacŃiile valutare zilnice de pe piaŃa valutară atingenorma sumă de 1500 mld echivalenŃi în dolari. Comparând valoarea diverselor fluxuri economice 5 Gheorghe Postelnicu, Călin Postelnicu, Globalizarea economică, Editura Economică, Bucureşti,2000.
  15. 15. internaŃionale, rezultă că tranzacŃiile valutare zilnice reprezintă sume colosale, deŃinând pondereaprincipală în relaŃiile economice internaŃionale6. Aceste tranzacŃii sunt generate atât de evoluŃia fluxurilor economice reale, cât şi, mai ales, de operaŃiunile cotidiene de schimb valutar uşurate de convertibilitatea valutară reciprocă a valutelor şi de realizarea de diverse operaŃiuni de vânzare-cumpărare de valută în scopurile cele mai variate (comerŃ cu mărfuri, comerŃ cu servicii, credite externe, investiŃii externe etc.). Transferul transfrontalier al valutelor în cele mai diverse scopuri şi modalităŃi formează conŃinutul fundamental al finanŃelor internaŃionale, ce se realizează prin mişcarea în conturile bancare şi prin tehnica viramentelor. Mişcarea internaŃională a banilor prin intermediul tehnicilor moderne de telecomunicaŃii interbancare din Ńări diferite poate fi privită realmente ca un comerŃ „invizibil”, deşi acest termen este folosit preponderent pentru comerŃul internaŃional cu servicii. 1.4. Factorii globalizării financiare Globalizarea (mondializarea) financiară este un proces internaŃional ireversibil, determinat defactori de lungă durată, dar şi de multipli factori conjuncturali succesivi. Ea reflectă procesul deinternaŃionalizare a producŃiei, de deschidere a economiilor naŃionale spre piaŃa mondială,dependenŃa crescândă a progresului naŃiunilor de participarea la această piaŃă, adâncireainterdependenŃelor dintre naŃiuni. Dintre factorii procesului de globalizare economicăinternaŃională, reŃinem pe cei mai importanŃi, sau relativ recenŃi, care au dat dimensiuni necunoscuteîn trecut globalizării, apărută încă din secolul XIX: • Cel mai important şi de durată factor este adâncirea diviziunii internaŃionale a muncii, diviziunecare a cunoscut noi tipuri şi forme de realizare. Astfel, asistăm la afirmarea şi dezvoltarea specializăriiinterramuri, tehnologică şi organologică (subansamble ale unui produs finit). Tiposortodimensiunileproduselor necesare fiecărei naŃiuni avansate s-au dezvoltat şi diversificat într-o asemenea proporŃie carenu pot fi produse eficient, chiar dacă este vorba de un stat mare sau foarte mare. Cu atât mai puŃin, cândeste vorba de statele mici şi mijlocii. Specializarea şi piaŃa externă sunt soluŃiile pentru evitarea blocăriidezvoltării naŃionale. • Dezvoltarea şi diversificarea relaŃiilor economice internaŃionale sunt rezultatul inevitabil aladâncimii diviziunii internaŃionale a muncii. Pe lângă comerŃul internaŃional cu mărfuri, o amploaredeosebită au căpătat serviciile internaŃionale. Dar cea mai amplă evoluŃie cunoaşte explozia relaŃiilorvalutar-financiare internaŃionale sub forma tranzacŃiilor valutare, financiare, investiŃiilorinternaŃionale, pieŃii de capital, creditului internaŃional în variate forme, plăŃilor internaŃionale,asigurărilor internaŃionale etc. • Mondializarea (globalizarea) este reliefată în mod pregnant de procesul de deschidere spreexterior a economiilor naŃionale, rezultat din raportul dinamic dintre schimburile economiile externe,care cunosc un ritm superior de dezvoltare în raport cu ritmul de creştere a producŃiei naŃionale, pentrufiecare stat. În mod curent şi mai uşor este folosit, pentru a evidenŃia deschiderea spre exterior aeconomiilor naŃionale, raportul dintre exportul de mărfuri şi PIB, raport care arată că dinamicaexporturilor este superioară dinamicii PIB-ului, ceea ce sintetic este exprimat de creşterea cotei deexport din PIB. Astfel, dacă în 1850 cota de export din PIB în Anglia – Ńara cu cele mai întinse relaŃiiexterne – era de 3-4%, în prezent cota de export în Anglia este de peste 26% din PIB. Dar, pe lângăexportul de mărfuri, trebuie luate în calcul şi importul de mărfuri, precum şi serviciile şi transferurileexterne (dobânzi, salarii etc.) raportate la PIB, ceea ce ne permite să obŃinem un indicator sinteticcrescător numit indicele dependenŃei externe: Exportul + importul de mărfuri + exportul şi importulde servicii + transferurile externe şi creditele externe + investiŃiile externe/PIB × 100. IndiceledependenŃei externe este, pentru majoritatea statelor dezvoltate, de peste 70-80%, iar pentru alte Ńări,chiar peste 100%, ceea ce reflectă, în aceste ultime cazuri, o intensă activitate de reexporturi demărfuri, servicii, credite şi investiŃii ca în cazul Singaporelui, Cehiei sau altor state. 6 UNCTAD, Handbook of Statistics, N.Y. 2000; PNUD, Cooperation Nord-Sud, Mondialisation,N.Y.2001.
  16. 16. • Un factor tot mai important al procesului de globalizare este trecerea majorităŃii Ńărilor laconvertibilitatea de cont curent şi, pentru multe Ńări, la convertibilitatea deplină a monedelornaŃionale (atât pentru operaŃiunile de cont curent, cât şi pentru operaŃiunile de capital), ceea ceconstituie un element de bază al multilateralităŃii plăŃilor şi schimburilor economice externe,investiŃiilor şi creditelor externe etc. • Un fenomen nou şi de mare amploare este organizarea producŃiei, comercializării şi finanŃăriila scară globală, mondială prin intermediul societăŃilor transnaŃionale, care sunt principalii „actori”ai investiŃiilor internaŃionale, creând filiale în aproape întreaga lume. Sumele virate prin băncilemultinaŃionale, producŃia care, geografic, este difuzată în cele mai diverse zone, reŃeaua bancară şi decomercializare, care acoperă zone de pe întreg globul, dar care, economic şi managerial, esteconcentrată şi dirijată unitar de societăŃile tradiŃionale sunt forme ale globalizării economiceinternaŃionale. • Dezvoltarea pe plan naŃional a serviciilor, care ocupă, în unele Ńări, peste 50% din PIB seextinde transfrontalier, ceea ce se reflectă în procesul de terŃializare a economiilor naŃionale şiinternaŃionalizarea serviciilor comerciale, financiare, turistice, transporturi, telecomunicaŃii, migraŃiaforŃei de muncă etc. • ApariŃia şi dezvoltarea pieŃei eurovalutelor şi eurocreditelor constituie momente decisive aleprocesului de globalizare financiară; banii cunosc o circulaŃie transfrontalieră, ocolind evidenŃa şicontrolul autorităŃilor monetare naŃionale. • Deficitul cronic şi îndelungat al balanŃei comerciale a SUA, care în ultimii ani s-a ridicat lacirca 500 miliarde dolari anual şi a „invadat” canalele fluxurilor valutar-financiare internaŃionale,amplificate de trei emisiuni de DST din partea FMI, a condus la creşterea lichidităŃii valutareinternaŃionale. • Criza petrolieră, care s-a materializat, printre altele, în creşterea preŃului barilului de ŃiŃei de lacca 2 dolari barilul, în 1973, la peste 55 dolari barilul, în 2005, a amplificat masa financiar-valutară încircuitul monetar internaŃional, necesitând reciclarea unei cantităŃi enorme de valută. Aceastăamplificare a fost accentuată de inflaŃia internaŃională, a cărei rată mondială, în anii ’70-’80, se măsuracu două cifre. FinanŃele internaŃionale a trebuit să facă faŃă acestei reciclări. • Liberalizarea pieŃei de capital şi apropierea ratei dobânzilor din diferite Ńări, generalizareacursurilor valutare flotante cu riscurile valutare inevitabile au contribuit la apariŃia şi dezvoltareacapitalurilor speculative şi au generat crize financiare, cea mai recentă criză financiară, ceamanifestată în Asia-Pacific, bulversând pieŃele financiare şi bursele de capital în cele mai îndepărtatezone geografice. • Progresele în domeniul telecomunicaŃiilor au accelerat procesul de mondializare a pieŃelorfinanciare şi de evitare a intermediarilor financiari în tranzacŃiile de cont curent şi de capital. Au apărutşi s-au dezvoltat sisteme noi de telecomunicaŃii financiare, cum sunt SWIFT (Society of WorldwideFinancial Telecomunication), CTN (Citycorps Global Telecomunication), Net Work sau Internet, careau „mondializat” tranzacŃiile financiare, creşterea vitezei de rotaŃie a capitalului la scară mondială,circulaŃia transfrontalieră pe cale electronică, zi şi noapte, a unor imense sume financiare. Prin acestesisteme de telecomunicaŃii are loc transmiterea instantanee a unor sume mari de bani, evitându-seintermediarii şi controlul autorităŃilor monetare naŃionale. • Crearea Uniunii Monetare Europene şi larga utilizare internaŃională, pe lângă dolarul SUA, amonedei unice euro au amplificat mijloacele financiare internaŃionale şi viteza circulaŃiei lortransfrontaliere prin intermediul telecomunicaŃiilor şi viramentelor instantanee. • Un rol important îl are totodată trecerea la economia de piaŃă a fostelor Ńări socialiste, careşi-au creat pieŃe valutare şi financiare proprii; de asemenea are loc amplificarea rolului şi funcŃiilorcentrelor financiare off-shorre, care completează, iar uneori chiar surclasează centrele financiaretradiŃionale on-shorre, lărgind sfera globalizării financiare internaŃionale. 1.5. Globalizarea financiară – efecte contradictorii
  17. 17. Factorii determinanŃi ai globalizării sunt factori obiectivi, care nu pot fi ignoraŃi. Darglobalizarea are atât efecte pozitive, cât şi negative care trebuie avute în vedere în evaluarea procesuluiglobalizării. Deschiderea spre exterior a economiilor naŃionale, ca principala formă de manifestare aglobalizării (mondializării), constituie un rezultat inevitabil al adâncirii diviziunii internaŃionale amuncii, dezvoltării şi diversificării relaŃiilor economice internaŃionale. Aceasta constituie un progresreal şi pozitiv, opus procesului retrograd de izolare şi autarhie a economiilor naŃionale. Mondializarea– ca proces de adâncire a participării statelor la schimburile economice internaŃionale – conduce lacreşterea economică şi sporirea eficienŃei economice, a producŃiei şi productivităŃii muncii.Schimburile economice constituie un canal important de promovare internaŃională a tehnicii şitehnologiei utilizate de către state. De asemenea, globalizarea financiară prin dezvoltarea investiŃiilor internaŃionale şi creditelorexterne reprezintă surse importante de completare şi sporire a acumulării de capital în Ńările primitoarede surse financiare externe şi factori de creştere economică, de sporire a competitivităŃii produselor,firmelor şi economiilor naŃionale. Se observă clar că resursele financiare, de capital şi tehnologieexterne contribuie la crearea de noi locuri de muncă, perfecŃionarea calificării forŃei de muncă şicreşterea calităŃii produselor şi serviciilor în Ńările primitoare de astfel de resurse. De remarcat şi efectul, globalizării, de apropiere dintre popoare, de stabilire a unui climat depace şi cooperare internaŃională. Statele care primesc resurse financiare sunt sprijinite de Ńăriledonatoare pentru a progresa în vederea obŃinerii, pe această cale, a unor avantaje proprii şi arecuperării investiŃiilor şi creditelor acordate. În acelaşi timp, nu putem să nu remarcăm şi unele efecte negative ale procesului de globalizareatât pe plan politic, economic, cât şi social7. Astfel, globalizarea afectează în mod inegal statele lumii:Ńările mici şi mijlocii depind tot mai mult de Ńările mari, de piaŃa externă, în timp ce Ńările mari, careau bogate surse materiale, umane şi financiare interne şi o piaŃă internă mare de desfacere aproducŃiei, ceea ce conduce la un grad relativ redus de deschidere a economiilor naŃionale ale Ńărilormici şi mijlocii, de dependenŃă mai mică a acestora de alte state şi de piaŃa externă, Astfel, în timp ceŃările mici şi mijlocii au un indice de dependenŃă externă de peste 60% (uneori – aşa cum am văzut –şi peste 100% din PIB), Ńările mari şi foarte mari, cu o economie dezvoltată şi diversificată au unindice de dependenŃă mai redus, care rareori depăşeşte 25%-30% din PIB. De asemenea, mişcarea internaŃională tot mai liberă a capitalului şi forŃei de muncă pe lângăaspecte foarte pozitive nu putem să nu observăm şi alte faŃete ale acestui proces. Astfel, capitalulcirculă atât sub formă de investiŃii directe, cât şi sub forma investiŃiilor de portofoliu. Ultimeleoperează în special cu tranzacŃiile cu acŃiuni la bursele de valori, operaŃiile atrag capitalurilespeculative în Ńările cu economie mai puŃin avansată şi care au o rată a inflaŃiei mai mare decât în Ńăriledezvoltate şi, deci, o rată a dobânzii mai ridicată. Această ultimă situaŃie atrage capitalurile careurmăresc câştiguri rapide şi pe termen scurt, operând pe bursele de valori, dar după obŃinerea unorcâştiguri satisfăcătoare capitalurile speculative pleacă din Ńara respectivă, repatriindu-se sauîndreptându-se spre alte Ńări unde rata dobânzii este mai atractivă. Aceste operaŃiuni au loc atunci cândmonedele sunt convertibile la operaŃiunile de capital. Intrarea de capitaluri speculative conduce lacreşterea masei monetare în monedă naŃională şi, implicit, la creşterea ratei inflaŃiei. Mijlocul decontracarare a operaŃiunilor capitalurilor speculative constă în reducerea ratei inflaŃiei şi, în consecinŃă,a ratei dobânzii la un nivel egal sau apropiat celui din economiile dezvoltate (rata inflaŃiei 1%-3%, iarrata dobânzii 4%-5%, rareori 6%). Din 11 aprilie 2005, şi leul românesc a devenit convertibil laoperaŃiunile de capital, iar BNR, guver-nul şi băncile comerciale sunt preocupate să adopte măsuri dereducere a ratei dobânzii şi, prin aceasta, a „apetitului” capitalurilor speculative. Desigur că trecerealeului la convertibilitatea de capital constituie şi un factor de atragere a capitalului pe termen lung, fie subformă de investiŃii directe, fie sub formă de investiŃii de portofoliu pe termen lung. 7 Hans-Peter Martin, Harold Schumann, Capcana globalizării, Editura Economică, Bucureşti, 1996.
  18. 18. Un alt efect negativ al globalizării constă în migrarea capitalului productiv, a organizăriiproducŃiei în Ńările mai slab dezvoltate şi cu forŃă de muncă calificată şi slab plătită. łările primitoarede investiŃii externe sunt avantajoase, dar în Ńările de origine a capitalurilor se închid fabrici, iarşomajul creşte8. Globalizarea sau mondializarea extinde la scară mondială împărŃirea statelor şi oamenilor înbogaŃi şi săraci. Tabelul nr. 1 RepartiŃia miliardarilor în dolari pe zone geografice – 1998 – Zona geografică sau Ńara Numărul total Suma totală în al miliardarilor miliarde USD SUA 308 1.044,4 Europa 114 439,8 – Germania 39 – ElveŃia 14 – Anglia 14 – FranŃa 13 Canada şi America de Sud 47 107,7 Asia şi Australia 91 279,8 – Japonia 42 – Hong Kong (China) 13 Africa şi Orientul Mijlociu 13 61,8 – Arabia Saudită 5 Sursa: Forbes, Iulie, 2000. Numărul total al miliardarilor în dolari este de 573 de persoane, care deŃin capitaluri ceechivalează cu 1933,5 miliarde USD, ceea ce reprezintă în medie, pentru un miliardar, 3,3 miliardeUSD (tabelul nr. 1). SituaŃia aceasta trebuie comparată cu starea Ńărilor în curs de dezvoltare, a cărorpopulaŃie se cifrează la peste 3,5 miliarde de locuitori şi cărora le revin circa 500,2 dolari pe opersoană. DiscrepanŃa dintre sărăcia şi bogăŃia pe plan mondial este mai mare decât pe plan naŃional,indiferent în ce Ńară a lumii. Miliardarii lumii deŃin un capital însumat mai mare decât PIB-ul total alFranŃei şi aproape egal cu PIB-ul total al Germaniei. Cei 573 de miliardari dispun de o avere egală cucca 7% din PIB-ul mondial. În condiŃiile de mai sus trebuie să interpretăm conceptul de globalizare sau mondializare maidegrabă ca un concept de grupare a lumii în bogaŃi şi săraci. ÎNDRUMAR PENTRU AUTOEVALUARE A. Sinteza capitolului 1 FinanŃele internaŃionale reprezintă acel flux economic internaŃional care deŃine locul principal în circuitul economic mondial în comparaŃie cu alte fluxuri economice internaŃionale (comerŃ internaŃional cu bunuri materiale, comerŃ cu servicii şi altele). Acest loc reflectă atât aspectele cantitative, cât şi cele funcŃionale. FinanŃele internaŃionale se derulează în condiŃiile existenŃei unui sistem monetar internaŃional. Sistemul monetar internaŃional s-a constituit ca sistem relativ recent, în perioada 1944-1970, deşi diferitele sale componente, cu deosebire fluxurile monetare internaŃionale, au apărut şi s-au dezvoltat încă din secolul XIX. Structura (componentele) sistemului monetar internaŃional se referă la: a) relaŃiile (fluxurile) valutar-financiare internaŃionale; b) mecanismele financiare internaŃionale; c) instituŃiile bancar-financiare internaŃionale; d) reglementările valutar-financiare internaŃionale care 8 Hans-Peter Martin, Harold Schumann, Capcana globalizării, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
  19. 19. funcŃionează în cadrul unor pieŃe monetar-financiare internaŃionale specifice, în interiorul cărora seintersectează cererea şi oferta de bani. Un fenomen crescând observat cu multe sute de ani în urmă constă în deschidereaspore exterior a economiilor statelor printr-un proces de trecere de la o economie închisă, autarhicăşi izolată, bazată pe autoconsum, la o economie naŃională tot mai deschisă spre exterior. Procesulcrescând de deschidere spre exterior a economiilor statelor se realizează prin diverse canale, cum arfi comerŃul internaŃional cu bunuri materiale, comerŃul invizibil (transporturi internaŃionale, turisminternaŃional, migraŃia internaŃională a forŃei de muncă, transferuri internaŃionale de tehnologii etc.),investiŃii internaŃionale, creditele externe, cooperarea economică internaŃională etc. Are loccreşterea importanŃei schimburilor economice internaŃionale pentru progresul popoarelor, adependenŃei naŃiunilor de piaŃa mondială, a interdependenŃei economice a naŃiunilor, ainternaŃionalizării economiilor naŃionale, apariŃiei şi dezvoltării globalizării sau mondializăriieconomice. Globalizarea sau mondializarea economică constituie un proces continuu,determinat de apariŃia şi adâncirea diviziunii internaŃionale a muncii, dezvoltarea şi diversificarearelaŃiilor economice internaŃionale, apariŃia interdependenŃelor dintre state şi internaŃionalizăriieconomiilor naŃionale. Globalizarea economică reprezintă o deschidere spre exterior a economiilornaŃionale şi este determinată de multipli factori, cum ar fi creşterea mai rapidă a comerŃului exteriorcomparativ cu producŃia, reflectată în sporirea cotei de export a producŃiei, iar dacă luăm în calcul şiimporturile, investiŃiile, creditele şi serviciile externe şi alte fluxuri raportate la PIB, apare unindicator nou – coeficientul de dependenŃă de economia mondială, care reflectă procesul deglobalizare sau mondializare. Un alt factor favorizant al procesului de globalizare este liberalizareaschimburilor economice dintre state prin reducerea sau chiar desfiinŃarea tarifelor vamale şi a altorobstacole netarifare. Adoptarea de către state de reglementări internaŃionale comune este un altfactor stimulator al globalizării. La factorii de mai sus se mai pot adăuga crearea de organizaŃiieconomice internaŃionale, procesul de integrare economică internaŃională, dezvoltarea societăŃilormultinaŃionale sau transnaŃionale etc. Globalizarea are un caracter multidimensional: comercial,tehnologic, financiar, instituŃional, cultural, politic, lingvistic etc. Globalizarea financiară constituie cea mai amplă şi activă componentă a globalizăriieconomice. Convertibilitatea valutară a permis o circulaŃie internaŃională a banilor naŃionali(valutele, devizele), apărând o masă valutară internaŃională impresionantă, sporind oferta de credite,de capitaluri şi lichiditate internaŃională. A crescut viteza de circulaŃie internaŃională a banilor caurmare a folosirii noilor tehnici de transmisie electronică transfrontalieră, astfel că plăŃile, crediteleetc. se realizează instantaneu (on-line). Transferul transfrontalier electronic al valutelor în cele maidiverse scopuri şi modalităŃi formează conŃinutul fundamental al finanŃelor internaŃionale. Globalizarea (mondializarea) financiară s-a accentuat în ultimele decenii ca urmarea unor factori esenŃiali, cum au fost sau continuă să fie trecerea la noi tipuri de specializareinternaŃională şi dezvoltare rapidă şi puternică a relaŃiilor economice internaŃionale care necesităbani; globalizarea (mondializarea) financiară constituie liantul circuitului economic mondial,accentuarea deschiderii spre exterior a economiilor naŃionale, internaŃionalizarea producŃiei şicomerŃului la scară globală ca urmare a apariŃiei şi activităŃii societăŃilor transnaŃionale, dezvoltareapieŃei eurovalutelor şi a eurocreditelor.
  20. 20. B. Concepte şi termeni de reŃinut a) economie naturală (autarhică) şi economie de piaŃă b) diviziunea internaŃională a muncii c) fluxuri economice internaŃionale d) circuitul economic mondial e) integrarea economică internaŃională f) interdependenŃă economică g) deschidere economică h) coeficientul de deschidere a economiei naŃionale i) globalizarea (mondializarea) economică C. Întrebări de control şi teme de dezbatere 1. Structura (segmentele) pieŃei mondiale 2. Globalizarea (mondializarea) economică: concept şi factori determinanŃi 3. Globalizarea financiară: conŃinut şi factori specifici globalizării financiare 4. Efectele contradictorii ale globalizării (mondializării) financiare D. Bibliografie obligatorie • Constantin Moisuc (coordonator), Ion Roşu-Hamzescu, Elena Gurgu, Dan Nicoară,RelaŃii valutar-financiare internaŃionale, capitolul 1, Editura FundaŃiei România de Mâine,Bucureşti, 2002. • Simona Gaftoniuc, FinanŃe internaŃionale, capitolele 1 şi 4, Editura Economică,Bucureşti, 1997. • Ion A. Popescu, Aurelian A. Bondrea, Mădălina I. Constantinescu, Globalizarea:mit şi realitate, capitolul 2, Editura Economică, Bucureşti, 2004. • Hans-Peter Martin, Harold Schumann, Capcana globalizării, Editura Economică,Bucureşti, 1999, p. 9-67.
  21. 21. CAPITOLUL 2 SISTEMUL MONETAR INTERNAłIONAL 2.1. Fluxurile (relaŃiile) valutar-financiare internaŃionale şi funcŃiile lor 2.2. Mecanismele monetar-financiare internaŃionale 2.3. Cadrul instituŃional al sistemului monetar internaŃional 2.4. Reglementări valutar-financiare internaŃionale 2.5. Principiile valutar-financiare adoptate la ConferinŃa Monetară InternaŃională de la Bretton Woods (1944) şi criza lor FinanŃele şi plăŃile internaŃionale s-au desfăşurat până în 1944 fără existenŃa unui sistem monetarcoerent şi atotcuprinzător pentru toate tranzacŃiile economice internaŃionale care să acopere întreagaeconomie mondială. RelaŃiile economice internaŃionale se derulau în secolele trecute şi chiar în primajumătate a secolului XX, având la bază diverse mecanisme monetar-financiare internaŃionale formatespontan, pe baza exclusivă a înŃelegerilor concrete dintre partenerii comerciali, băncile comerciale,uzanŃe şi cutume instaurate în virtutea unor practici şi înŃelegeri considerate satisfăcătoare pentrupartenerii economici. Dacă în secolul XIX şi secolele anterioare aurul monetar îndeplinea funcŃia de banimondiali şi acoperea necesarul de mijloace de plată pentru schimburile economice, care erau restrânse,avântul relaŃiilor economice internaŃionale şi abandonarea convertibilităŃii în aur a monedelor naŃionale,finanŃele şi plăŃile internaŃionale au intrat deseori în blocaje. În perioada interbelică, s-au declanşatmultiple crize economice şi financiare, ceea ce a condus la formarea de blocuri sau zone monetare (zonadolarului, francului francez, lirei sterline ş.a.), care s-au reflectat în instabilitatea schimburilor economicemondiale, lipsa de mijloace de plată internaŃională, crize financiare etc. În timpul celui de-al doilea război mondial statele antifasciste au negociat organizarea postbelică apăcii, inclusiv reglementarea finanŃelor internaŃionale. Astfel, la ConferinŃa Monetară InternaŃională de laBretton Woods, din 1944, obiectivul central a fost crearea unui sistem monetar internaŃional postbelic, denatură să perfecŃioneze şi să completeze mecanismele monetare internaŃionale cu elemente noi care,împreună, să formeze un sistem. Sistemul monetar internaŃional reprezintă un ansamblu de componente şistructuri valutar-financiare care în interdependenŃa lor asigură derularea plăŃilor, creditului şi asigurărilorinternaŃionale, mişcarea internaŃională sigură şi rapidă a bunurilor şi titlurilor de valoare prin tehnicaviramentului bancar şi telecomunicaŃiilor, contribuind la derularea fluxurilor economice internaŃionale încondiŃii de fluenŃă şi stabilitate. În prezent, sistemul monetar internaŃional este complet, fiind format din următoarele componente:a) relaŃiile valutar-financiare internaŃionale; b) mecanismele monetar-financiare internaŃionale; c)instituŃiile bancare, financiare şi de credit internaŃionale; d) reglementările valutar-financiareinternaŃionale (convenŃii, acorduri, uzanŃe şi cutume). Sistemul şi elementele sale componente se bazeazăpe o infrastructură adecvată. Astfel, un sistem de bănci, un ansamblu de instrumente de telecomunicaŃiisigure, rapide şi confidenŃiale funcŃionează într-o strânsă interdependenŃă în cadrul pieŃei mondiale şiprincipalelor ei segmente. 2.1. Fluxurile (relaŃiile) valutar-financiare internaŃionale şi funcŃiile lor
  22. 22. Totalitatea schimburilor economice internaŃionale formează circuitul economic mondial. Acesteschimburi economice formează ceea ce se numeşte relaŃii sau fluxuri economice internaŃionale,constituind elemente componente ale economiei mondiale alături de alte componente (economiilenaŃionale, diviziunea internaŃională a muncii, ordinea economică internaŃională ş.a.). Principalele relaŃiisau fluxuri economice internaŃionale din cadrul circuitului economic mondial sunt următoarele: a)comerŃul internaŃional cu mărfuri; b) comerŃul internaŃional cu servicii sau comerŃul invizibil(transporturi internaŃionale, turism internaŃional, telecomunicaŃiile internaŃionale, asigurări şi reasigurăriinternaŃionale, serviciile financiare internaŃionale etc.); c) relaŃiile valutar-financiare internaŃionale; d)cooperarea economică internaŃională9. În cadrul acestor relaŃii economice internaŃionale relaŃiile valutar-financiare ocupă un loc specialîntrucât nicio tranzacŃie economică internaŃională nu se poate efectua fără bani, fără valută, fără crediteetc. De aceea, relaŃiile valutar-financiare internaŃionale cunosc o dimensiune deosebit de mare, au odinamică crescândă, superioară dinamicii comerŃului cu mărfuri, comerŃului cu servicii şi altor relaŃii. RelaŃiile valutar-financiare internaŃionale se derulează în cadrul pieŃei valutar-financiareinternaŃionale şi au diverse segmente şi mecanisme proprii. RelaŃiile monetare internaŃionale se dezvoltau la început timid, ca instrumente de intermediere înderularea comerŃului internaŃional, apoi inevitabil ele au început să fie însoŃite de apariŃia şi dezvoltareamecanismelor specifice (cu deosebire, mecanismele de plăŃi internaŃionale); băncile comerciale ale unorŃări îşi extind funcŃiile externe şi prestează servicii internaŃionale; apar şi se dezvoltă uzanŃeinternaŃionale care devin apoi norme ce reglementează relaŃiile monetare internaŃionale; o dată cuînlocuirea aurului şi apariŃia bancnotelor, banii naŃionali convertibili intră prin intermediul mecanismuluide curs valutar şi al băncilor în circulaŃia monetară internaŃională. Desigur, abia în 1944 se pun bazeleunui sistem monetar internaŃional complet şi complex. Primul element component al sistemului monetar internaŃional îl reprezintă – aşa cum s-a arătat –relaŃiile valutar-financiare internaŃionale, care constituie un complex de relaŃii privite ca fluxuri valutar-financiare internaŃionale. 1. RelaŃiile monetare (valutare) internaŃionale se bazează pe o serie de monede naŃionaleconvertibile şi credibile, precum şi pe unele monede internaŃionale, în primul rând, DST şi euro. O partedin relaŃiile monetare naŃionale cunosc, deci, o dezvoltare transfrontalieră prin care acestea se bucură deo recunoaştere şi circulaŃie internaŃională ca urmare a mecanismelor convertibilităŃii, depozitelor valutareşi eurovalutare pe termene variate, a mecanismului cursului de schimb şi utilizării lor pe o scară largă camijloace de plată, de credit şi de active de rezervă. 2. RelaŃiile financiare internaŃionale constau în alocarea definitivă (investiŃii, ajutoare etc.) saupe termen lung de fonduri băneşti mobilizate din depozite bancare, utilizarea de resurse disponibile alediferitelor organisme naŃionale (case de economii, de pensii, fonduri mutuale, societăŃi de asigurări) şiinternaŃionale (Banca Mondială, FMI, UE, BERD, bănci multinaŃionale etc.). 3. RelaŃiile de credit internaŃionale reprezintă împrumuturile comerciale şi financiare careconstituie suportul bănesc al tranzacŃiilor comerciale şi de cooperare economică internaŃională. 4. RelaŃiile de plăŃi şi garanŃii internaŃionale se bazează pe sistemul valutar internaŃional, eleasigură derularea schimburilor economice internaŃionale sub cele mai diferite forme (comerciale,servicii, credite, investiŃii), utilizând tehnici de plată şi garantare a plăŃii consacrate în relaŃiile economiceinternaŃionale (titluri de credite, acreditive, incasouri, ordine de plată, scrisori de garanŃie bancară etc.). Aceste fluxuri valutar-financiare internaŃionale se derulează în cadrul unor segmente ale pieŃeiinternaŃionale care au mecanisme şi tehnici specifice de derulare cum ar fi: a) piaŃa valutară monetarăinternaŃională; b) piaŃa financiară internaŃională; c) piaŃa internaŃională a capitalului; d) piaŃainvestiŃiilor internaŃionale. Între aceste pieŃe şi relaŃii nu există ziduri despărŃitoare, ci, dimpotrivă,acestea se află într-o strânsă interdependenŃă bănească; în practică, ele nici nu pot fi deosebite decât prinspecificul mecanismelor şi tehnicilor prin care se derulează activitatea valutar-financiară, perioada şi 9 Constantin Moisuc (coordonator), Economie internaŃională, vol. 1, Editura FundaŃiei România deMâine, Bucureşti, 2001.
  23. 23. subiecŃii participanŃi la tranzacŃii valutar-financiare sau după alte criterii teoretice şi metodologice.Realitatea economică în aceste domenii se regăseşte în ansamblul relaŃiilor valutar-financiare şi pieŃeivalutar-financiare internaŃionale. RelaŃiile valutar-financiare internaŃionale au un rol deosebit în derularea tuturor fluxuriloreconomice internaŃionale, în asigurarea echilibrului economic şi financiar, în dezvoltarea economiilornaŃionale şi economiei mondiale. Având în vedere structura analizată a relaŃiilor valutar-financiare internaŃionale şi a mecanismelorprin care se derulează aceste relaŃii, observăm contribuŃia majoră pe care aceste relaŃii o au în economiainternaŃională. Această contribuŃie o putem cel mai bine surprinde prin analiza funcŃiilor relaŃiilorvalutar-financiare internaŃionale. a) Una din funcŃiile cele mai răspândite şi cu un caracter cotidian este funcŃia de evaluare amărfurilor şi serviciilor. Pentru a fi îndeplinită această funcŃie, nu este necesar ca banii să fie prezenŃi,întrucât în relaŃiile economice internaŃionale evaluarea valutară‚ se poate face – până la derularea uneitranzacŃii – în mod ideal. FuncŃia de evaluare o îndeplinesc relaŃiile monetar-valutare, în specialmonedele naŃionale liber convertibile cum sunt dolarul american, lira sterlină, euro, yenul japonez şi altecâteva monede care au o pondere importantă în totalul tranzacŃiilor comerciale, precum şi unele monedeinternaŃionale. Ca instrument de evaluare intervin, deseori, monedele internaŃionale. Astfel, deseori,DST, monedă de cont emisă şi gestionată de FMI, îndeplinesc funcŃia de evaluare, atât în tranzacŃiileeconomice, cât şi în statistica internaŃională. Un rol deosebit se întrevede a avea euro, monedă a UE, carea devenit nu numai monedă în conturi, dar monedă efectivă, statele participante la sistemul eurorenunŃând la monedele naŃionale în favoarea euro. b) O funcŃie importantă a relaŃiilor monetare (valutare) internaŃionale constă în aceea că monedeleconvertibile care au o largă recunoaştere şi circulaŃie internaŃională sunt folosite ca active de rezerve decătre băncile centrale şi băncile comerciale. În rezervele monetare ale băncilor centrale şi băncilorcomerciale, valutele naŃionale (numite şi devize convertibile) deŃin o pondere ce variază între 80-85% întotalul rezervelor, care gestionate raŃional asigură un mare grad de lichiditate a băncilor centrale, abăncilor comerciale şi chiar a firmelor. c) Trebuie, totodată, remarcată funcŃia relaŃiilor valutar-financiare de mijloc de platăinternaŃională, diverse instrumente băneşti fiind folosite în plăŃile curente în derularea tranzacŃiilorcomerciale şi financiare internaŃionale. Acest rol este îndeplinit, în primul rând, sub formă de valută, darşi sub formă de titluri de valoare, cum sunt cambiile, biletele la ordin, cecurile şi altele. Ca mijloc deplată internaŃională sunt folosite şi monedele internaŃionale precum DST şi euro. d) Un rol important îl îndeplinesc relaŃiile valutar-financiare internaŃionale în calitatea lor de sursăde dezvoltare economică, ca urmare a utilizării monedelor convertibile în acordarea de credite externe şiefectuarea de investiŃii internaŃionale. e) RelaŃiile valutar-financiare internaŃionale îndeplinesc şi funcŃia de valorificare adisponibilităŃilor băneşti atât în relaŃiile de credit, cât şi prin utilizarea lor în depozitele bancareinternaŃionale; prin depozite şi credite se poate obŃine un spor de valoare atât prin dobânzile ce pot fiobŃinute, cât şi prin modificarea favorabilă a evoluŃiei cursurilor de schimb valutar. f) Un rol cu totul special îl au relaŃiile valutar-financiare în ceea ce priveşte echilibrul balanŃelor deplăŃi externe. După cum se ştie, balanŃa de plăŃi curente (mărfuri + servicii) poate avea fie un sold activ,fie un sold pasiv. În ambele cazuri, singurul mijloc de echilibrare constă în utilizarea relaŃiilor valutar-financiare internaŃionale. Astfel, excedentul unei balanŃe de plăŃi curente poate fi compensat prinutilizarea unei părŃi din acest excedent pentru acordarea de credite externe, prin efectuarea de investiŃiidirecte sau de portofoliu în străinătate, acordarea de asistenŃă financiară (ajutor) Ńărilor mai puŃindezvoltate sau sporirea rezervelor valutare ale Ńării respective. Şi în cazul unui deficit în balanŃa de plăŃi curente, tot relaŃiile valutar-financiare internaŃionale suntchemate să îndeplinească funcŃia de echilibru pe următoarele căi: contractarea de credite externe,atragerea de capital străin sub formă de investiŃii directe şi de investiŃii de portofoliu sau utilizarea uneipărŃi din rezervele valutare ale băncii centrale.
  24. 24. g) În relaŃiile economice externe, statele pot avea creanŃe şi datorii financiare externe care au oscadenŃă. Şi de această dată, relaŃiile valutar-financiare internaŃionale au o funcŃie importantă, şi anume,aceea de rambursare a datoriei externe şi de plată a serviciului datoriei externe sau de încasare acreanŃelor externe, fie prin virarea banilor, fie prin reeşalonare, în cazul în care debitorul nu dispune defonduri băneşti (practic, un nou credit, dar în condiŃii mai grele). h) În fine, relaŃiile valutar-financiare internaŃionale au funcŃia de emisiune şi utilizare a monedelorinternaŃionale (DST, euro), prin care în circuitul monetar internaŃional intră noi mijloace de plată, caurmare a deciziei FMI şi UE. Dar, în afară de monedele internaŃionale, în canalele valutar-financiareinternaŃionale pătrunde anual o cantitate impresionantă de valută, ca urmare a ieşirii unei părŃi demonedă naŃională convertibilă din Ńările cu deficit în balanŃa de plăŃi curente „echilibrat” prin monedaproprie. Cel mai edificator exemplu este balanŃa de plăŃi curentă a SUA, care de peste trei decenii aredeficite impresionante. Astfel, numai în perioada 1990-2004, soldul anual pasiv al contului curentamerican a variat între –130 şi –410 miliarde USD, care au intrat în canalele valutar-financiareinternaŃionale10. În acest caz, acoperirea deficitului se face, practic, prin emisiune monetară naŃională. Înanul 2005, deficitul contului curent american a reprezentat peste 450 miliarde USD. Retragerea de mult timp a aurului din circulaŃia monetară internaŃională, ca şi a bancnoteloracoperite în aur, derularea schimburilor economice internaŃionale devin posibile numai prin aportulrelaŃiilor valutar-financiare internaŃionale, care – aşa cum am văzut – îndeplinesc multiple funcŃiiinternaŃionale, asigurând fluenŃă şi echilibru relativ în dezvoltarea circuitului economic mondial. 2.2. Mecanismele monetar-financiare internaŃionale Dezvoltarea relaŃiilor monetar-financiare internaŃionale şi a componentelor lor subliniate mai susare loc pe baza unor factori de durată sau conjuncturali specifici ce vor fi analizaŃi în capitoleleconsacrate pieŃelor internaŃionale monetare, valutare, financiare, creditului, capitalului. Aceste relaŃii au la bază norme şi legităŃi adecvate fiecărui flux valutar-financiar internaŃional şi sederulează conform unor mecanisme monetar-financiare internaŃionale specifice, fără de care nu s-arputea dezvolta relaŃiile valutar-financiare internaŃionale. Al doilea element component al SMI îl reprezintă mecanismele valutar-financiare internaŃionale.Fiecare relaŃie (flux) valutar-financiar internaŃional are un sistem propriu de mecanisme economice,între fiecare relaŃie valutar-financiară internaŃională şi mecanismele ei specifice există o interdependenŃăreciprocă. Astfel, un mecanism important al relaŃiilor de credit internaŃionale este dobânda internaŃională,care cunoaşte o varietate de forme (dobândă simplă, dobândă compusă, dobândă fixă şi dobândăvariabilă, dobândă crescătoare şi dobândă descrescătoare etc.). Dacă dobânda creşte datorită unor factorivariaŃi (scăderea cursului de schimb valutar, intervenŃia băncii centrale pe diferite căi, modificarearezervelor obligatorii deŃinute de băncile comerciale la banca centrală, modificarea politicii de rescontarea titlurilor de credit etc.), cererea la credite scade şi se reduce masa creditului internaŃional la acea valută.Dar şi fluxul internaŃional al creditului depinde, la rândul lui, de dobândă. Astfel, dacă masa unei valuteîn circulaŃia internaŃională se modifică – urmare a evoluŃiei soldului deficitar sau excedentar al balanŃeicontului curent, celelalte condiŃii financiare rămânând nemodificate – dobânda la credit în acea valutăcreşte sau scade. Sunt şi alŃi factori care influenŃează în acelaşi sens sau în sensuri diferite masacreditului şi nivelul dobânzii: marja de risc peste dobândă, modificarea comisioanelor şi spezelorbancare, evoluŃia cererii şi ofertei la o anumită valută, factorii conjuncturali etc. Aceşti factori vor fianalizaŃi şi aprofundaŃi la capitolul consacrat „pieŃei creditului internaŃional”, dar aici dorim săexemplificăm nu numai dobânda internaŃională ca mecanism financiar, dar şi interdependenŃa şiinfluenŃa reciprocă între relaŃiile de credit internaŃional şi dobânda internaŃională ca urmare amecanismelor relaŃiilor de credit internaŃional. Aşa cum s-a menŃionat mai sus, fiecare relaŃie (flux) valutar-financiar internaŃional îşi are propriilemecanisme valutar-financiare. Mai dăm un exemplu. Astfel, pe piaŃa valutară, în cadrul căreia au locoperaŃiuni de vânzare-cumpărare de valute diferite, (operaŃiuni de convertibilitate valutară, operaŃiuni în 10 International Financial Statistics, FMI, Washington, octombrie 2005.
  25. 25. scop de câştig sau de evitare a pierderilor în timp), mecanismul economic principal este cursul de schimbvalutar. Acesta poate să crească sau să scadă în raport de mulŃi factori pe care îi vom analiza la capitolul„piaŃa valutară”, care cunoaşte şi alte mecanisme decât cursul valutar. Astfel, toate relaŃiile monetar-financiare internaŃionale (investiŃiile internaŃionale, fluxul internaŃional de capital internaŃional,eurocreditele, plăŃile internaŃionale etc.) au mecanisme monetar-financiare proprii. În concluzie, reŃinem că sistemul monetar internaŃional are, printre componentele sale, în afară derelaŃiile monetar-financiare internaŃionale, mecanismele monetar-financiare internaŃionale specificediferitelor relaŃii internaŃionale. 2.3. Cadrul instituŃional al sistemului monetar internaŃional Sistemul monetar internaŃional cuprinde un al treilea element component de bază, format dininstituŃiile, băncile şi organismele monetare, financiare şi valutare internaŃionale care asigură condiŃiilenecesare pentru derularea relaŃiilor şi funcŃionarea mecanismelor monetar-financiare internaŃionale11.Tipurile principale de organisme care, împreună, formează cadrul monetar-financiar sunt următoarele: a) Organisme bancar-financiare interguvernamentale mondiale – acele instituŃii interstatale lacare participă guvernele prin reprezentanŃii băncilor centrale, ministerelor de finanŃe şi ai altor structuricu atribuŃii monetar-financiare externe şi împuternicite să reprezine statul în adunările generale sauorganele de conducere ale organismelor bancar-financiare internaŃionale interguvernamentale. Din acesttip de organisme fac parte: Fondul Monetar InternaŃional, Banca Mondială, Banca ReglementelorInternaŃionale, organizaŃii ale ONU care pot avea atribuŃii monetar-financiare (PNUD, FAO etc.). b) Organisme bancar-financiare interguvernamentale regionale. Acestui tip de organizaŃiiaparŃin Banca Europeană pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană pentru InvestiŃii(BEI), Banca Centrală Europeană (UE), Banca Interamericană pentru Dezvoltare, Banca Africană pentruDezvoltare, Banca Asiatică pentru Dezvoltare etc. c) ConsorŃii bancare internaŃionale permanente sau temporare. d) Bănci multinaŃionale private. e) Bănci naŃionale private cu o pondere mare în tranzacŃiile valutar-finan-ciareinternaŃionale. f) SocietăŃi naŃionale sau multinaŃionale de asigurare, reasigurare sau garantare a creditelorinternaŃionale. Fiecare instituŃie bancar-financiară internaŃională are un statut de funcŃionare, organe deconducere, o reŃea internaŃională de filiale sau corespondenŃi bancari în Ńări în care au un volum mare detranzacŃii financiare. 2.4. Reglementări valutar-financiare internaŃionale Al patrulea element component îl constituie reglementările valutar-financiare internaŃionale.RelaŃiile valutar-financiare se pot derula eficient şi în siguranŃă în măsura în care dispun de un sistem denorme, reguli, uzanŃe şi cutume care, respectate de participanŃii la schimburile economice internaŃionale,asigură cooperarea şi încrederea reciprocă, fluenŃa tranzacŃiilor monetar-financiare internaŃionale. Acestreglementări sunt de mai multe tipuri, în raport de participanŃi, domeniul reglementat, gradul şi formaobligaŃiei de a utiliza şi respecta aceste reglementări, durata de valabilitate, răspunderea civilă sau penalăpentru nerespectare etc. Printre aceste reglementări reŃinem: a. ConvenŃiile şi acordurile interstatale bilaterale, care sunt obligatoriu de aplicat şi de respectatde toŃi rezidenŃii statelor semnatare pentru orice tip de tranzacŃii economice care presupun relaŃii valutar-financiare. Cele mai răspândite forme sunt acordurile comerciale şi acordurile de plăŃi. b. ConvenŃii şi acorduri interstatale multilaterale, la care participă mai multe state, rezidenŃiiacestora fiind obligaŃi să respecte reglementările incluse în aceste acorduri. Exemplu: convenŃiileinternaŃionale privind cambia, biletul la ordin şi cecul. 11 Basic facts about the United Nations, N.Y. 2000.

×