3. În întâmpinarea activității, reprezentanții
Consiliului Școlar al Elevilor au realizat o activitate de
voluntariat ( 10 mai 2011 între orele 10-12) prin care
au împarțit trecătorilor din piața Roman Mușat pliante
cu efectele nocive ale consumului de substanțe
etnobotanice.
4.
5. La activitate au participat reprezentanți ai Primăriei
prin domnul primar Laurențiu Dan
Leoreanu, reprezentanți ai Poliției prin domnul
Pal, reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Neamț prin
doamna insp. Ghiniță Maria.
6. In cadrul activității s-a inițiat un concurs de postere,
afișe, desene, pliante filme si spoturi, lucrări prin care
elevii si-au exprimat prin cuvinte și imagini dezacordul în
privința consumul de substanțe etnobotanice punctând
efectele nocive ale acestora.
Pe secțiuni, lucrările au fost premiate, lucrări realizate
de elevii claselor a VII-a a IX-a E,a IX-a H, a IX-a I, a IX-a J, a
X-a B, a X-a C, a X-a D, a XI-a D, a XI-a G, a XI-a A, a XII a A,
a XII-a B
7. La desfășurarea activității si-au adus contributia
mai multe cadre didactice: Dăscălița Ina
Manuela, Antoniu Adriana, Agape Ana
Maria, Cărpușor Crina, Ghercă Magda, Niță
Gabriela, Popițan Emanuela, Stoia Mioara, Vărzaru
Elena și domnul profesor Aruxandei Mihail, Dima
Cristina si Dima Vasile.
8. Fiecare elev premiat, atât la concursul din cadrul
proiectului: “Efectul nociv al consumului de substanțe
etnobotanice asupra tinerilor” cât și pentru rezultate la
Olimpiadele și Concursurile Școlare, a primit din partea
reprezentanților Asociației tinerilor romașcani de
promovare a drepturilor omului și un premiu financiar, ca
simbol al aprecierii pentru implicarea lor în activitățile
școlare și extrașcolare.
9. Materialele, organizarea cât și desfășurarea activității
au fost asigurate, prin contribuția directă, de doamnelor
profesor: Dăscălița Ina, Dima Cristina, Sava Cristinica și
domnul Dima Vasile.
10. Efectul nociv al consumului de substanțe
etnobotanice asupra tinerilor
organizat de
Asociația tinerilor romașcani de
promovare a drepturilor omului
33. Drogurile sunt substante create
STOP CONSUMUL DE De ce consuma oamenii droguri ?
artificial de om, fie din plante, fie Raspunsul pare a fi simplu... ei
pe cale chimica. Consumul DROGURI!!! doresc sa simta altceva decat de
periodic de stupefiante duce la obicei. Este gresit sa spui si sa faci:
aparitia tulburarilor respiratorii si a "incerc doar odata de curiozitate".
constipatiei, scaderea in Daca iei odata
greutate, iar la femei apare vei dori sa mai iei
menstruatia neregulata. odata si astfel vei
Tipuri de droguri: ajunge fara sa-ti dai
1) Cocaina seama la
2) Amfetamina dependenta.
3) Ecstasy Suntem usor de infleuntat iar
4) Heroina pentru unii anturajul este
5) Alcoolul distrugator. Cercul de prieteni in
6) Tutunul care ne invartim este una din
7) Cafeina cauzele care duc la dependenta
8) Plantele etnobotanice de droguri.
Cocaina este un alcaloid extras
din frunzele arbustului de
cocaoriginar din America de Sud.
Cocaina este căutată în special pentru
efectul său excitant care înlătură "Daca ia el, de ce sa nu incerc si
simptomele oboselii şi creează foarte eu?" Si asa incepe totul... si apoi
rapid o stare de euforie. urmeaza chinul. Foarte multi dintre
Amfetaminele sunt droguri cei care au luat droguri regreta enorm
sintetice, folosite initial in ca a au facut acest pas negativ in
tratamentul obezitatii, pentru ca viata.
inhiba senzatia de foame; se Unii au reusit sa renunte, altii nu
prezinta sub forma de au reusit. Insa pentru toti, integrarea
tablete, capsule sau pudra; se sau reintegrarea in societate va fi
inhaleaza, se inghit, se injecteaza foarte dificila. O persoana care este
sau se fumeaza. cunoscuta ca ia droguri sau ca a luat
droguri este oarecum respinsa de
societate.
34. Dependenta nu este o Un rol important în
joaca, este o drama greu de preintampinarea
descris la adevarata ei consumului de droguri il au
intensitate. parintii, care trebuie sa-si
Lipsa drogului produce educe copiii corespunzator
stari de criza manifestate din punct de vedere moral
prin nervozitate si spiritual, pregatindu-i
excesiva, violenta, talharie si pentru a face fata realitatilor
criminalitate. dure ale vietii.
O consultație la un psiholog, poate
fi de mare folos pentru a-l ajuta pe
tânăr să depăşească o situație de criză
şi să fie ajutat pentru a-şi dezvolta căi
eficiente de rezolvare a problemelor
Lumea te va privi altfel,
din viața sa.
se va feri de tine. Sa nu te
De ce sa fii bolnav de o boala miri daca nu iti vei gasi un
pe care o poti evita. loc de munca. In fond, cine
Drogul te scoate dintr-o va angaja pe cineva care se
stare de normalitate, sau de drogheaza ? NIMENI.
tulburare, te introduce in Sufera si cei care au
lumea falsei bucurii, dupa consumat droguri dar au
care te arunca cu brutalitate reusit sa scape de ele. Desi
in cumplitele chinuri ale nu ar trebui, lumea ii
iadului afectand atat priveste altfel.
sufletul, cat si trupul. SPUNE Totusi, acei oameni au
NU DROGURILOR, in orice Cheia este schimbarea; este
fost bolnavi, dar s-au
situatie. Viata ta nu va mai fi important să urmăriți orice schimbare
vindecat si merita o noua
la fel niciodata. semnificativă a semnelor fizice, de
sansa.
personalitate, de atitudine sau de
comportament. BUJOR ALIN, CL XI G
38. Conform tuturor definiţiilor ştiinţifice, plantele etnobotanice sunt
plantele folosite de oameni ca hrană, pentru adăpost, în
medicină, îmbrăcăminte, sau în cadrul unor ceremonii religioase. De aici, rezultă
că plante etnobotanice sunt şi muşeţelul, roşiile, busuiocul.
39. De fapt, este vorba de plante etnobotanice psihoactive,
respectiv plante care, prin consumarea în diverse forme, schimbă
modul de manifestare fizică sau mentală a unei persoane, şi nu este
interzisă de reglementările în vigoare.
40. Plante etnobotanice au
efecte similare
drogurilor, inhibă emisfera
cerebrală stângă unde se
găsesc funcţiile ce ţin de
raţionalitate şi activează
emisfera cerebrală dreaptă a
cărei funcţie este intuiţia.
Plantele halucinogene
induc efecte fiziologice şi
mentale care cuprind în
special perturbări ale
comportamentului, ale
funcţiilor cognitive şi ale
percepţiei, care se pot
perturba până la instalarea
halucinaţiilor, adică la
modificarea realităţii.
41. Consumul de etnobotanice este
mai periculos decât cel de
droguri, pentru că nu sunt cunoscute
efectele pe care aceste produse îl pot
avea şi, prin urmare, medicii nu ştiu
ce tratamente pot aplica.
42. RISCURI ÎN FAŢA DROGULUI
In afară de educaţia greşită faţă de consum, un copil poate întâmpina diverse
condiţii de viaţă care îl apropie, fără să-şi dea seama, de droguri. Iată câteva dintre ele:
Când familia ta are necazuri
• Când nu ai prieteni adevăraţi şi nici o viaţă interesantă
Când drogul se afla la îndemână
• Când eşti inconjurat de consumatori de drog
Când ai prea mulţi bani şi prea mult timp
• Când cineva din familie este dependent de alcool, tutun sau medicamente.
Când părinţii nu ştiu să te educe
• Când nu ai cu cine să comunici
43. Cum acţionează asupra organismului?
Plantele etnobotanice halucinogene pot acţiona
asupra organismului în diverse moduri. Pe termen
scurt, persoana care a utilizat acest produs poate
resimţi diverse efecte fizice sau psihice.
44. Primul lucru care ar trebui clarificat atunci când vorbim de droguri, ar fi
definirea acestora. Majoritatea oamenilor consideră că cei care sunt denumiţi generic
“drogaţi” sunt persoanele pe care le întâlnim sub vreun pod, sau într-un canal, într-un
club de noapte sau în alte locuri mai puţin frecventate de majoritatea populaţiei, cu
ochii injectaţi şi roşii, cu pupilele mari, care nu ştiu pe ce lume se află, cu o pungă de
aurolac sau alte substanţe toxice, pe care o savurează cu nesaţ. Şi considerăm că
aceştia şi-au injectat în venele lor cocaină, heroină sau o altă substanţă halucinogenă
puternică sau au consumat-o sub formă de praf, de aceea sunt în acea stare euforică.
Traim intr-un univers plin de
tentatii care nu au cum sa ne lase
reci. In perioada adolescentei
, cand tinerii sunt inca in
cautarea si consolidarea unei
identitati de sine, posibilitatea
adoptarii unor comportamente
indezirabile este extrem de
crescuta.
45. De fapt în categoria drogurilor intră
mult mai multe substanţe decât ne-am
aştepta, unele dintre ele foarte familiare
multora dintre noi. Astfel în categoria
drogurilor intră:
cocaina, morfina, heroina, “iarba”, halucinogen
e, nicotină, alcool.
În toaletele şcolilor şi liceelor, fetele şi
băieţii se droghează cu nicotină, iar cei mai
îndrăzneţi iau chiar “iarbă.” Anturajul şi
presiunea pe care acesta o manifestă asupra
tineretului cauzează aduc pe mulţi tineri în
pragul de a-şi ruina tinereţea şi viitorul.
Barurile sunt pline de astfel de tineri, care
consideră că sunt maturi şi trebuie să se
comporte ca nişte maturi şi să îşi trăiască viaţa.
Astfel creşte în licee numărul elevilor care
ajung la ore în stare de ebrietate.
46. Abuzurile sexuale sau fizice cauzează traume
puternice în inimile multor tineri, care, pentru a-şi uita
aceste probleme, se aruncă în braţele ucigătoare ale unui
astfel de drog.
Singurătatea unora dintre copiii mici, care, în lipsa
părinţilor se plictisesc, îi duce la frigider, unde dau de
băutura tatălui, şi, în faţa televizorului, o consumă. Astfel
se înregistrează cazuri de copii mici, chiar şi de cinci
ani, care sunt duşi la spital în comă alcoolică.
Exemplul părinţilor, care fumează pare inofensiv.
Însă copilul la şcoală va ajunge să fumeze
“iarbă”, gândindu-se că diferenţa nu e mare.
47. Pentru alţii, nevoia de a evada din mediul ostil
în care trăiesc: părinţi neînţelegători, care se ceartă
tot timpul, ba chiar se şi bat, nopţi nedormite datorate
acestor scandaluri, alte probleme diverse, implicarea
în relaţii sexuale nesatisfăcătoare, probleme de ordin
financiar, la locul de muncă, la şcoală, tot acest stres
acumulat contribuie la dorinţa de a uita aceste
probleme, de unde nevoia de a evada gratuit din
mijlocul acestora, de a le uita măcar temporar.
Privind statisticile, în Romania problema
drogurilor devine tot mai actuală. Peste 500 de
adolescenţi încep să consume droguri în fiecare
zi, iar media de vârstă a celor care le consumă este
din ce în ce mai mică. Acesta este un motiv pentru
care trebuie să ne neliniştim şi să luăm măsuri atât în
stoparea traficului de droguri, cît şi în ajutarea
acelora care trec prin această “vale a umbrei morţii.”
Dar care sunt riscurile pe care le comportă luarea
de droguri ? Sau, mai clar spus, ce complicaţii se pot
produce în viaţa acelora care şi-au făcut, chiar fără
voia lor din a se droga un mod de viaţă, un obicei de
care nu se pot lăsa ?
48. Pleoape căzute
Ochi roşii
Pupile dilatate sau micşorate
Ten anormal de palid, urme de înţepături pe
braţe
Modificări ale somnului (
insomnie, somnolenţă)
SIMPTOME
Imbolnăviri dese ca urmare a scăderii
rezistenţei la infecţii
LEGATE DE
Modificări ale apetitului (creşterea bruscă a
apetitului sau lipsa poftei de mâncare)
Scădere în greutate CONSUMUL
DE DROGURI
49. Dependenţa - este fenomenul caracterizat prin nevoia imperioasă sau persistentă de
a continua utilizarea drogului, ignorând consecinţele în plan fizic, psihologic şi social,
în scopul obţinerii unei stări de bine.
Dependența
Pentru unii o cale de a scapa de probleme,cufundarea in alcool reprezinta in prim
plan o solutie de a uita ce e rau in viata...mai tarziu transformandu-se intr-un
drog,alcoolu insusi,iar consumul creand mai tarziu o boala.
Drogul creează dependenţă,fiind una
dintre bolile ce nu pot fi vindecate şi duce mai
devrene sau mai tarziu la DECES.
Retragerea în droguri este din ce în ce
mai frecventă întâlnită în rându tinerilor din
ziua de azi...din cauza anumitor motive, ca
lipsa cuiva care să-i fie alaturi,lipsa dragostei
părinţilor,pierdiri şi dezamăgiri în viaţă.
50. Carenţe comportamentale manifestate prin abuz verbal şi
violenţă, prin incapacitatea de a se comporta normal în
societate, incapacitatea de a face, de a păstra şi a dezvolta o
prietenie serioasă cu persoanele din jur. Acestea se manifestă şi în
familie, majoritatea familiilor acestora urmând o traiectorie spre
destrămare.
Un alt risc pe care îl comportă luarea de droguri în ceea ce
priveşte comportamentul este delicvenţa, care constă în
nerespectarea legilor ţării, incapacitatea de a se relaţiona corect la
acestea. Aceasta denotă conduita lor morală şubredă şi un caracter
care se ruinează pe zi ce trece. Mulţi dintre cei ce se
droghează, pentru a se aproviziona din nou cu drog devin
spărgători, se alătură unor bande, jefuiesc indivizi sau instituţii, iar
în cazuri extreme sunt gata să ajungă la crimă.
51. De ce ADOLESCENTA este vârsta la care se înregistraza cele mai multe
debuturi în consumul de droguri?
Pentru ca:
1. în perioada adolescentei tinerii au mai multa încredere în:
Parinti
Profesori
Grupul de prieteni
Adolescenta este perioada de vârsta când tânarul începe sa se înstraineze de
parintii lui, când nu mai este asa apropiat de ei ca în copilarie. Aceasta îndepartare
de parinti este necesara pentru a construi un fel de spatiu psihologic numai al lui,
spatiu care sa-l ajute sa se cunoasca si sa se înteleaga mai bine. Profesorul îsi pierde
atributul de persoana care le stie pe toate si este vazut în mod real: ca având calitati
si defecte. Uneori, însa, defectele sunt usor exagerate, din aceeasi dorinta a
adolescentului. Prietenii devin reperele si punctele de sprijin ale adolescentului.
52. 5. Majoritatea adolescentilor se
caracterizeaza prin:
Chibzuinta, se gândesc mult înainte de a lua o
decizie
Reactii rapide, ei nu se gândesc prea mult la 6. Majoritatea adolescentilor vor:
consecinte Sa fie în siguranta, protejati
Sa traiasca emotii noi, intense
7. Adolescenta este o perioada în care
copilul:
Este foarte preocupat de pericolele care exista
si de care este bine sa se fereasca
Crede ca tot ceea ce este rau nu îl poate
atinge
CONCLUZIE:
Adolescenta este o perioada de confuzie valorica în care adolescentul
adopta cu usurinta comportamente nonconformiste, de multe ori la sugestiile
prietenilor; parintii au o autoritate mai scazuta în fata lor. Adolescentii sunt
foarte dornici sa încerce senzatii noi si de aceea încalcarea normelor si
valorilor sociale este de multe ori atractiva pentru ei. Toate aceste caracteristici
cresc vulnerabilitatea adolescentilor fata de consumul de droguri.
53. COMPLICAŢIILE INFECŢIOASE ALE CONSUMULUI DE
DROGURI
Bolile cu transmitere sexuală
(sifilisul, hepatitaB, infecția cu HIV / SIDA,etc.)cauzate de
promiscuitatea sexuală şi practicarea prostituției;
Tuberculoza, frecventă la persoanele marginalizate, fără
domiciliu stabil, imunodeprimați;
Leziunile bucodentare care apar datorită deficitului de
igienă şi al malnutriției, în absența controlului
stomatologic periodic; aceste leziuni sunt la originea
focarelor infecțioase cronice. LEGISLAŢIA ÎN VIGOARE
Extras din legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de
droguri
Art.2(1)Cultivarea, producerea, oferirea, punerea în vânzare, cumpărarea, deţinerea
drogurilor de risc se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani.
(2)Dacă drogurile sunt de mare risc pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani.
Art.5 Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu a unui local sau a unei locuinţe sau
a oricărui loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori
tolerarea consumului în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 5 ani si
interzicerea unor drepturi.
55. “Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar
cine se însoţeşte cu nebunii va avea necaz.”
Drogurile îţi controlează viaţa! Vrei, aşadar, să
refuzi drogurile???
SPUNE DA VIEŢII FĂRĂ
DROGURI ŞI
ETNOBOTANICE!
56. Extaz, dependenţă, comă...
Moarte sau Vindecare?
Îi vezi pe stradă, în locuri obscure, în gară, la metrou... Îi recunoşti uşor: au
feţele palide, cadaverice, răvăşite; ochii roşii, închişi pe jumătate, cearcăne adânci şi o
expresie visătoare, pierdută. Sunt rupţi de realitate şi nu vor ajunge cu picioarele pe
pământ decât peste câteva ore, cu puţin noroc. Şi atunci vor vrea să cunoască din nou
extazul. O nouă doză, un alt vis frumos. Şi apoi coşmarul depresiei. O altă doză. Din nou
extaz. Devin dependenţi de vise frumoase şi sfârşesc la spital, în comă.
De ce? Din cauza curiozităţii, a anturajului sau doar a ignoranţei. Sunt puţine
şanse să mai aibă o viaţă normală, chiar dacă renunţă la droguri. Doctorii spun că ai
nevoie de cel puţin doi ani ca să te vindeci complet. Dar asta numai daca vrei şi ai voinţă.
Nimeni nu se poate vindeca în locul tău.
57. Milioane de tineri consumă droguri,
injectându-şi, înghiţind, prizând şi fumând orice - de la
cocaină la marijuana. Pentru unii tineri, acesta este un
mijloc de a scăpa de probleme. Alţii le iau din
curiozitate. Alţii le consumă pentru a-şi uşura depresiile
sau plictiseala. Şi, odată ce încep, mulţi continuă să le
consume din pura plăcere. În orice caz, este foarte
probabil ca, mai devreme sau mai târziu, să fii expus la
droguri sau să-ţi fie oferite direct. Accesoriile pentru
consumul de droguri sunt expuse şi vândute la vedere.
Totuşi, exista motive întemeiate pentru a refuza
drogurile. Care ar fi acestea?
Maturizarea afectivă se dobândeşte înfruntând provocările vieţii, ţinând sub
control succesul, supravieţuind eşecului. Tinerii care îşi găsesc refugiul în droguri atunci
când se confruntă cu probleme, ridică un obstacol în calea maturizării lor afective. Ei nu
reuşesc să-şi dezvolte deprinderile necesare pentru a face faţă problemelor. Un alt motiv
de îngrijorare este că drogurile distrug sănătatea. Aşa numitele “droguri tari” te pot omori.
Altele, precum marijuana, pot cauza grave probleme de sănătate. Unul dintre cele mai
răspândite cauze pentru care tinerii consumă droguri este influenţa anturajului. Sincer
vorbind, daca prietenii tăi încep să se drogheze, ei vor exercita presiuni puternice asupra ta
ca să te conformezi lor. Daca nu-ţi schimbi cercul de prieteni, este foarte probabil ca ân
cele din urmă să devii şi tu un toxicoman.
58. Ştiaţi că:
• Persoana care consumă ilicit droguri este supusă uneia
dintre următoarele măsuri: cura de dezintoxicare sau
supraveghere medicală.
• Drogurile afectează regularitatea ciclului menstrual şi
cantitatea de sânge scursă.
• Dacă o femeie însărcinată se droghează în timpul
sarcinii, substanţele pe bază de opiu trec din sângele mamei
în cel al fătului. Se poate vorbi de o "dependenţă naturală"
de droguri, care se instalează o dată cu naşterea copilului.
• La ora actuală unul din 10 copii riscă să moară sau prezintă grave malformaţii pentru că
mama sa a consumat droguri în perioada sarcinii. După unele statistici, în 1989 în SUA au fost
născuţi cel putin 378.000 de copii dependenţi de cocaină.
• Drogurile te pot face să scapi de inhibiţii. Astfel apare riscul de a face ceva ce poţi regreta mai
târziu: sex neprotejat, jafuri şi chiar crime.
• Seringile nesterilizate sunt răspunzătoare pentru complicaţiile infecţioase, care pot duce
uneori la septicemie, hepatită virală sau SIDA.
• Este dificil pentru un toxicoman să cunoască exact procentul de puritate al prafului alb pe care
şi l-a procurat. Astfel se pot explica unele accidente de supradoza.
59. • La ora actuală marijuana este fumată peste tot în lume.
• Un specialist francez consideră că un litru de LSD ar fi suficient pentru a crea efecte
halucinogene tuturor locuitorilor unei metropole de mărimea Parisului.
• Consumul îndelungatde marijuana are adesea efecte
psihologice şi fiziologice adverse, uneori extrem de neplăcute.
Dintre efectele fiziologice cel mai des întâlnite trebuie
menţionate: salivaţie abundentă, insomnie, conjunctivită, nas
înfundat, bronşită, imunitate scăzută a organismului în faţa
infecţiilor. Cele mai des întâlnite efecte psihologice pe termen
lung sunt: modificări frecvente de dispoziţie, lipsa de motivaţie
şi de interes pentru orice fel de activitate, toleranţă redusă la
insuccese, perfomanţe reduse la şcoală sau la locul de muncă,
mişcări lente, reducerea capacităţii de memorare şi de concentrare a atenţiei.
60. Află care sunt cele mai periculoase droguri, cum arată şi mai ales care sunt
efectele secundare ale stupefiantelor. Noi ţi le prezentăm ca să nu mai fii curios(oasă) şi să
ştii cum să te fereşti!
1) OPIUL (papaver somiferum)
Se extrage dintr-o plantă asemănătoare cu macul de la noi
din ţară. Tulpina, frunzele şi capsulele imature
secretă, atunci când sunt rupte sau tăiate, un suc
alb, lipicios, numit latex. În contact cu aerul acesta se
închide la culoare, devine brun şi se solidifică. Prin
tratare (încălzire, coacere, fermentare) se elimină
impurităţile vegetale şi se obţine opiul pentru
fumat, care are aspectul plastilinei şi culoarea cafeniu
închis.
Când este fumat degajă un miros acru, înţepător. În medicină opiul se foloseşte
în cantităţi mici ca somnifer, calmant, analgezic, fiind mai ales utilizat ca materie primă
pentru fabricarea legală a morfinei, a codeinei şi a altor derivaţi. Celelalte droguri, precum
heroina sunt fabricate din morfină sau codeină.
61. 2) HEROINA
Alte denumiri: diacetilmorfină, black tar, mud, smack, brown
sugar, China white, Mexican brown, praf sau naftalină.
A apărut în: 1874.
Ce este: un derivat semisintetic al morfinei. Cel mai periculos
stupefiant, induce o puternică dependenţă fizică şi psihică.
Este de trei sau patru ori mai puternic decât morfina şi iniţial
era considerat un analgezic ce nu creează
dependenţa, substitut al morfinei.
Cum arată: alb, cenuşiu, roz, brun.
Gust: amar, prin încălzire degajă miros de oţet.
Cum arată un tânăr sub influenţa heroinei: are pupilele micşorate, pleoapele căzute, se
află într-o stare de depresie, greaţă. Un utilizator frecvent poate da din cap în mod
regulat, poate părea somnoros şi uneori îşi scarpină sau atinge faţa sau nasul.
Efecte pe termen scurt: dependenţă fizică ultrarapidă, pentru a evita durerile pe care le
provoacă lipsa drogului, voma, crampe, transpiraţie, gura uscată, piele iritată, senzaţie de
greutate la extremităţile corpului, probleme cardiace şi respiratorii, scăderea
libidoului, carii, abcese, dinţi căzuţi, gălbejeală. În cinci zile aceste efecte dispar.
Efecte pe termen lung: rigiditate musculară, vene sparte, contracţia vezicii
biliare, constipaţie, perturbarea vederii, complicaţii pulmonare (inclusiv pneumonie), boli
hepatice, septicemie, SIDA. O supradoza de heroina poate provoca starea de comă sau
moartea celui care o consumă.
62. 3) COCAINA
Alte denumiri: crack, coke, C, zăpadă, fulg, piatră.
A apărut în: 1860, când a fost pentru prima oară
extrasă din frunzele de coca.
Ce este: o substanţă extrasă din frunzele de coca prin
procedee chimice, cu ajutorul unui solvent ca petrolul
sau kerosenul.
Cum arată: forma de bază este crack-ul, care se
prezintă ca nişte cristale bej sau brune; rafinată, este o
pudră albă. Clorhidratul de cocaină este obţinut din tratarea pastei de coca cu acid clorhidric
şi este foarte des folosit. Distribuitorii ilegali diluează în general substanţa pură cu
amidon, pudră de talc, zahăr, procaină sau amfetamine.
Cum arată un tânăr sub influenţa cocainei: are pupilele dilatate, îi curge nasul, este
energic, euforic, sigur de sine şi nu are pofta de mâncare.
Efecte pe termen scurt: creşterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac şi a presiunii
arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii, acte de violenţă, instabilitate, panică, senzaţia de
persecuţie; imediat după doza, dureri de cap de circa o oră, tremurături, senzaţie de
cald/rece; câteva zile de depresie.
Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C, paranoia, infarct cerebral sau miocardic, dureri
abdominale, comportament agresiv, halucinaţii (care pot provoca acte de
automutilare, suicid, omor), dependenţă psihică (40% dintre problemele pe care le provoacă
cocaina sunt de ordin psihic).
63. 4) AMFETAMINELE
Alte denumiri: speed, black
beauties, dexedrine, biphetamine.
Au apărut în: 1930, ca un remediu împotriva congestiei
nazale.
Ce sunt: stimulente ale sistemului central nervos ce produc
efecte asemănătoare cu cele ale adrenalinei.
Cum arată: se prezintă sub forma unei pulberi albe (sulfat de amfetamină) ori a unui lichid
cu miros aromat, de culoarea coniacului. Amfetaminele provenite din circuitul legal au o
puritate de 99% şi culoarea albă, cele obţinute în laboratoarele clandestine nu depăşesc 20-
30% substanţă activă şi culoarea lor este spre galben.
Cum arată un tânăr sub influenţa lor: energic, euforic, cu pupilele
dilatate, vorbăreţ, sigur de sine, superior.
Efecte pe termen scurt: acnee severă, nervozitate, uneori paranoia sau
agresivitate, creşterea pulsului şi a presiunii sangvine, migrene.
Efecte pe termen lung: ulcer, afecţiuni ale vaselor sangvine, psihoza, malnutriţie din cauza
lipsei apetitului, stop cardiac. Poate afecta eficienţa pilulelor contraceptive.
64. 5) STEROIZII ANABOLIZANŢI
Alte denumiri: roids, sauce, juice.
Au fost folosiţi: după 1930, pentru a trata cazurile unor
bărbaţi ce nu aveau testosteron suficient în
organism, precum şi pentru vindecarea unor boli precum
anemia, a unor afecţiuni ale ficatului, sau a cancerului de
sân inoperabil.
Ce sunt: versiunea sintetică a hormonilor masculini de
testosteron.
Cum arată: capsule cu un conţinut mare de apă sau lichid
pe bază de ulei.
Efecte secundare: la bărbaţi, creşterea sânilor (efect ireversibil), atrofierea
testiculelor, reducerea cantităţii de spermă, instalarea sterilităţii; la femei, creşterea
excesivă a părului pe corp, îngroşarea vocii, mărirea clitorisului. La ambele sexe, căderea
podoabei capilare, stimulare sexuală.
Efectele abuzurilor: infarct miocardic, accidente vasculare, tumori
hepatice, acnee, seboree, hepatita de tip B, SIDA, depresii, suicid. Cresc irascibilitatea şi
agresivitatea, consumarea steroizilor în doze mari putând duce până la posibilitatea
comiterii de crime.
65. 6) BARBITURICELE
Alte denumiri:
amytal, nembutal, secondal, fenobarbital, barbs, red
devils.
Au fost folosite: începând cu anul 1900.
Ce sunt: antidepresive puternice care încetinesc
sistemul nervos central. Au efecte sedative, iar la doze
puternice au efecte hipnotice. Sunt prescrise de către
medici pentru a trata insomniile, neliniştea şi tensiunea.
Unele dintre ele sunt folosite şi pentru anestezii.
Cum arată: cel mai des folosite produse sunt sub forma unor capsule
roşii, albastre, galbene sau albe.
Durata extazului: barbituricele sunt clasificate, în funcţie de durata efectelor, ca având
acţiune foarte scurtă, intermediară şi de lungă durată. Cele cu durata foarte scurtă produc
anestezia într-un minut de la administrarea injectabilă, cele cu acţiune scurtă şi medie
acţionează după 15–40 de minute de la administrarea orală şi durează până la şase ore.
Barbituricele cu acţiune îndelungată îşi fac efectul într-o oră şi durează 12 ore.
Efecte pe termen scurt: efecte similare cu beţia - ameţeală, relaxare sau agitaţie, pierderea
inhibiţiilor, dezorientare, capacitate scăzută de articulare a cuvintelor, tremur slab, puls
accelerat, acuitate vizuală scăzută. Barbituricele combinate cu alcool sau alte medicamente
pot cauza coma sau moartea.
Efecte pe termen lung: dependenţa, afecţiuni
hepatice, pulmonare, cardiace, renale, irascibilitate; abuzul poate provoca convulsii, iar
supradoza - moartea.
66. 7) LSD
Alte denumiri: acid lisergic dietilamid, acid, microdot,
zahar, soare galben, LSD-25.
A apărut în: 1938, produs de către dr. Albert Hoffman.
Ce este: o substanţă care face parte din categoria
halucinogenelor, fabricată exclusiv în laborator.
Cum arată: lichid incolor şi inodor. Se prezintă pe
"suporturi" imbibate cu produs (sugativă, tesături, zahăr
sau pilule).
Durata extazului: între 7 şi 12 ore.
Efecte pe termen scurt: stare de euforie, probleme de conştiinţă, pupile dilatate, alterarea
noţiunii de timp, a percepţiilor vizuale şi auditive, palpitaţii, tremurături, panică, acte
violente, necontrolate.
Efecte pe termen lung: pot apărea uneori şi la câteva săptămâni, luni, alteori ani de la
data ultimului consum, manifestându-se sub formă de accese de panică (flash-back).
67. 8) ECSTASY
Alte denumiri: MDMA, Adam, XTC, Disco
Burgers, New Yorkers.
A apărut în: 1912.
Ce este: un drog sintetic psihoactiv, cu proprietăţi
halucinogene.
Cum arată: tablete sau pudră alba.
Cum arată un tânăr sub influenţa sa: pupilele dilatate, temperatura corupului foarte
mare, dezinhibitie, uşurinţa de a comunica şi de a intra în contact cu ceilalţi.
Durata extazului: între trei şi şase ore.
Efecte pe termen scurt: bufeuri de căldură, dezinhibitie, câteodată greaţă; 5-8 ore după, îţi
vâjâie urechile, ai insomnii, contracţii musculare (dificultate în urinare); după 48 de
ore, depresie, gânduri morbide, coşmaruri.
Efecte pe termen lung: probleme psihologice, panică, tahicardie, epilepsie, leziuni
hepatice, cardiace şi cerebrale, degradarea ireversibilă a creierului, moarte provocată de
hiper- termie (poţi dansa ore în şir într-un club fără să te opreşti măcar să bei puţină apă).
68. 9) CANABISUL
Alte denumiri: canepa
indiana, iarba, buruiana, marijuana, hasis Medveş Ema – Larisa
(ciocolata), kif, ganja, shang.
Când a apărut: este menţionată într-un tratat de
Clasa a XI-a G
botanică datând din secolul XX i.Hr.
Ce este: o plantă care seamănă cu tutunul şi atinge
şase metri înălţime; pricipalul compus al său este THC
(beta-9-tetrahidrocanabinol), care are un rol
asemănător substanţelor chimice naturale secretate de
creier şi care acţionează la nivelul sistemului nervos
Cum arată: se prezintă sub diferite forme: marijuana (preparată din frunze şi flori uscate);
central.
haşis (preparat din răşină de canabis care se amestecă cu ceară, rezultând tablete de diverse
culori, în funcţie de zona de provenienţă: kaki (Maroc), maro (Liban) sau negre (Afganistan,
cele mai puternice); ulei de canabis, un derivat al haşisului.
Miros: înţepător.
Efecte pe termen scurt: ochi roşii, relaxare, confuzie, gura uscată, puls mărit, mărirea
sensibilităţii vizuale şi auditive, veselie, oboseală, panică, paranoia, probleme respiratorii; în
combinaţie cu PCP (praful îngerilor) poate provoca halucinaţii, comă sau moarte.
Efecte pe termen lung: probleme respiratorii, afecţiuni cerebrale sau pierderea memoriei,
dedublarea personalităţii; la persoanele mai sensibile - halucinaţii, sentimentul persecuţiei,
cancer.
69.
70.
71. Plantele psihogene sau plantele psihotrope sunt acele plante
care produc schimbari in ceea ce priveste modul de
gandire, de a percepe lucrurile din jur sau dispozitia
persoanelor care le utilizeaza. Aceste plante inhiba emisfera
cerebrala stanga unde se gasesc functiile ce tin de
rationalitate si activeaza emisfera cerebrala dreapta a carei
functie este intuitia.
Plantele halucinogene induc efecte fiziologice si mentale
care cuprind in special perturbari ale comportamentului, ale
functiilor cognitive si ale perceptiei, care se pot perturba
pana la instalarea halucinatiilor, adica la modificarea
realitatii.
72. Folosirea plantelor psihotrope a crescut puternic in societatile
occidentale moderne. In trecut, grupurile aborigene foloseau
aceste ierburi in scop magic, religios sau
terapeutic, considerandu-le un dar de la Dumnezeu.
Cea mai cunoscuta dintre aceste plante este soma din India
veche. Majoritatea plantelor halucinogene erau considerate o
legatura intre om si supranatural, iar soma ajunsese la un
asemenea nivel de percepere a divinitatii. Cel mai celebru
halucinogen sacru era peyotl-ul, un tip de cactus. Pe de alta
parte, ciupercile considerate sacre in Mexic au o lunga istorie in
samanism (religia primitivilor). Aztecii le numeau carne divina
si le consumau in timpul ceremoniilor sacre. Mayasii din
Guatemala utilizau ciuperci in cadrul ceremoniilor religioase.
73. Etnobotanicele conţin în funcţie de producător diferite amestecuri
de ierburi. Exemplu: coriandru, coadă de leu, floare de lotus
alabstră, Maconha Brava, cunoscută şi sub denumirea de
"marijuana falsă" şi multe altele. În urma unor serii de teste
efectuate s-a găsit în aceste amestecuri chiar şi tămâie.
Pe lângă aceşti compuşi, esenţiali obţinerii efectului
halucinogen, mai pot conţine şi diferiţi aditivi aromatizanţi, cu
scopul de a da produsului o aromă specifică; ex.: vanilie, miere
sau esenţă de trandafir.
74. După ce se fumează, substanţele canabiomimetice
declanşează o stare de ameţeală ("high"), asemănătoare
cu cea de ebrietate. Efectul acesta de ameţeală este
mult mai puternic decât al THC-ului din canabis. În alte
cazuri s-a raportat: agitaţie psihomotorie, tremor , delir , stări
confuzionale cu halucinaţii vizuale şi auditive, necesitând
de cele mai multe ori spitalizarea consumatorului.
În România, teoretic şi conform legii sunt interzise, dar
producătorii şi distribuitorii le comercializează sub pretextul
utilizării lor în medicina veterinară.
75. In primul rand isi schimba personalitatea.Devine
irascibil,arogant,se supraapreciaza,refuza sa isi justifice faptele
si comportamentul.De multe ori au un discursfoarte logic si
convingator cand sunt sub efectul drogurilor.De aceea,primul
semnal de alarma nu trebuie ignorat.Al doilea ar putea veni
prea tarziu.
76. “Am inceput sa ma vad
urmarit.M-am sechestrat
singur in casa,am mutat
mobila,am blocat
usi,ferestre,tot.M-am urcat in
copac, pe casa,ca vine sa ma
ia nu stiu cine,ca vine sa ma
omoare.Incet,incet
innebunesti!”
77. “…dar de la unele plante etnobotanice sau
droguri usoare,cum le numesc unii,se
ajunge la senzatii mai mari si vrei din ce
in ce ceva mai tare.Te gandesti”daca
drogurile usoare nu m-au omorat,ce ar fi
sa fie ceva mai puternic,ma voi simti mai
bine”..asta e mentalitatea
unui”incepator”,cum spuneam noi,cei de
mai mult consumatori .Asa,ca sfat,daca ati
incercat,opriti-va la timp.Eu am reusit,dar
dupa grele si multe incercari.Drogurile
schimba tot.Nu iti face iluzii.Joci,risti si
pierzi daca faci confuzii..”
78. Violenta
Afecteaza
sistemul Moarte
respirator
Dependenta
Dureri de
Psihica si
cap
fizica
DROGURILE
Accidente
Insomnie
celebrale
Vedere in
SIDA,HIV
ceata
79.
80.
81. Iar pentru tine, cel ce cauţi informaţii despre
etnobotanice cu scopul de a le
consuma, gândeşe-te de 10 ori înainte de a le
consuma! NU UITA CĂ ETNOBOTANICELE ÎŢI POT
FACE MULT MAI MULT RĂU DECÂT bine!
Matei Sorina-Iuliana
Clasa a X-a C
82. Ce contin etnobotanicele?
Etnobotanicele conţin în funcţie de producător diferite amestecuri de ierburi.
(coriandru, coadă de leu, floare de lotus alabstră, Maconha Brava). În urma unor serii
de teste efectuate s-a găsit în aceste amestecuri chiar şi tămâie. Pe lângă aceste
plante, amestecurile conţin compuşi chimici(agenţi chimici canabiomimentici, adică
compuşi ce mimează efectele canabisului). Pe lângă aceşti compuşi, esenţiali obţinerii
efectului halucinogen, mai pot conţine şi diferiţi aditivi aromatizanţi, cu scopul de a da
produsului o aromă specifică(vanilie, miere sau esenţă de trandafir).
83. Ce efecte produc etnobotanicele?
halucinaţii bidimensionale,
întoarcere în timp,
crize de râs,
stare de somnambulism
pierderea completă a conştiinţei de sine.
Consumatori care au întrerupt consumul au prezentat stări de
vomă, palpitaţii, dureri de cap, depresie şi nelinişte, stări definitorii
pentru sevraj, simptome ce au dispărut odată cu reluarea
consumului.
84. Adevarul este
Totul ti se pare colorat!
Exact cum vrei sa-l vezi.
Gandestete inainte de a
intra!
85. Sunt droguri care se vând oricui prin intermediul „spice shopurilor“ sau care pot fi
cumpărate de pe internet. Accesibile şi noua, minorilor, „drogurile legale“ pot pune totuşi
viaţa în pericol. Imediat după consum, reacţiile produse sunt similare simptomelor unor boli
psihice grave precum schizofrenia.
Multe persoane cred că drogurile legale sunt inofensive pentru sănătate. La această
concluzie greşită contribuie faptul că ele se pot cumpăra din magazine şi denumirea de
„etnobotanice", care creează impresia că ar fi naturale, obţinute din plante,dar acestea au o
compoziţie chimică necunoscută şi, tocmai de aceea, foarte periculoasă pentru sănătate.
87. FII TU
INSUŢI
NU-ŢI VINDE VIAŢA PE ŢIGARI SI
ETNOBOTANICE
Șerban Ana IX –a H,
88. FUMATUL
Problemă majoră de sănătate publică
• La fiecare 10 secunde cade victimă un
fumător pe glob.
• Decesele se produc
ca rezultat al cance-
relor, problemelor
respiratorii, ata-
curilor vasculare
cerebrale (avc), etc.
89. COMPONENTELE FUMULUI DE ŢIGARĂ
• Nicotina: este o substanţă O ţigară conţine
lichidă naturală, produsă de • Nicotina
planta de tutun, care duce la
dependenţă. • Gudron
• Gudronul: este o substanţă • Acetona
lipicioasă, asemănătoare • Arsenic
catranului de pe stradă. • Monoxid de carbon
Acest gudron de ţigări, se • Cadmiu
lipeşte de plămâni. Tot el
îngălbeneşte dinţii şi
• Acid cianhidric
degetele. • Fumul de ţigară, conţine
• Oxidul de carbon: este un
peste 4000 substanţe
gaz otrăvitor, asemănător
chimice, incluzând 40
celui care iese pe ţeava de
cunoscute ca un potenţial
eşapament a maşinilor.
carcinogen.
90. EFECTE NEGATIVE DE FOARTE SCURTĂ DURATĂ
(la câteva minute, după primul fum):
• ritmul inimii se
accelerează.
• creşte tensiunea
arterială.
• oxidul de carbon, intră
în sânge.
• substanţele
cancerigene intră
imediat în plămâni.
• aerul este poluat.
• ochii pot fi iritaţi.
• temperatura pielii
scade.
91. EFECTE NEGATIVE DE LUNGĂ DURATĂ:
o Cancer pulmonar, al
cavităţii bucale, al
esofagului, laringelui
, pancreasului şi
vezicii urinare.
o Boli de inimă.
o Ulcere digestive.
o Afecţiuni circulatorii
şi palpitaţii.
o Enfizem pulmonar.
o Bronşită cronică.
93. EFECTELE FUMATULUI PASIV:
• Iritaţii ale nasului, gâtului şi pieptului.
• Dificultăţi în respiraţie.
• Tuse (răceli).
• Strănut.
• Iritaţia ochilor (ochi roşii şi lăcrimare).
• Rinoree.
• Dureri de cap, ameţeli.
• Greaţă.
• Tulburări de concentrare.
94. Nu trebuie să aştepţi mult după ce te-ai lăsat
pentru a vedea beneficiile: După....
20 minute:
Tensiunea arterială şi pulsul revin la normal.
8 ore: Nivelurile de nicotină şi monoxid de carbon din sânge
se injumătăţesc.
24 ore: Monoxidul de carbon va fi eliminat din corpul tău şi
plămânii vor fi inceput să se curăţe de gudronul care îi
obtura.
48 ore: Nu mai este nicotina in corpul tău. Gustul şi mirosul tău
sunt mult îmbunătăţite.
Respiraţia devine mai uşoara şi nivelul enegiei creşte.
72 ore:
2-12săptămâni: Circulaţia sângelui se imbunătăţeşte şi exerciţiile
fizice se pot face cu uşurinţă.
3-9 luni: Orice tuse, respiraţie şuierătoare saualte probleme se
imbunătăţesc.
95. Beneficiile renunţării la fumat continuă să crească
odată cu trecerea timpului.
2-12 Circulaţia sângelui se îmbunătăţeşte făcând mersul şi alergarea mult mai
săptămâni uşoare
3-9 luni Tusea şi dificultăţile în respiraţie se ameliorează deoarece funcţia
plămânilor creşte cu 10%
5 ani Riscul de atac de cord se înjumătăţeşte
10 ani Riscul de cancer pulmonar se înjumătăţeşte
Riscul unui atac de cord este la fel ca la un nefumător
Pe termen Riscul apariţiei unui cancer pulmonar, al altor tipuri de cancere, al
mediu şi bolilor cardiace şi AVC este redus – riscul începe să scadă imediat ce
lung renunţi la fumat
Renunţarea la fumat, la orice vârstă, îţi creşte speranţa de viaţă, cu
condiţia să te laşi înainte de debutul unei boli grave.
Toată Se reduce stresul, orice activitate fizică este mai uşoară, nu mai
viaţa oboseşti aşa uşor, gustul şi mirosul sunt îmbuătăţite, aspect mai sănătos
al tenului
96. BANI FĂCUŢI SCRUM...
20 ŢIGĂRI PE ZI = 5 RON
1 SĂPTĂMÂNĂ = 35 RON
1 LUNĂ = 151,60 RON
1 AN = 1.820 RON
5 ANI = 9.100 RON
10 ANI = 18.200 RON
97. SAU...
ÎN LOC DE ŢIGĂRILE PE:
1 ZI =Un hamburger şi un suc la McDonald’s
1 SĂPT. = Un picnic la iarbă verde
1 LUNĂ = Mâncarea pe o lună sau două articole de
îmbrăcăminte
3 LUNI = Un weekend de vis la munte
6 LUNI = Un computer nou
1 AN = O parte din avansul pentru o casă
98. ÎN CONCLUZIE
G.B. Shaw spunea: Este foarte uşor să te laşi de fumat
şi, ca dovadă, am făcut-o de 100 de ori.
N-AR FI MAI BINE SĂ NU ÎNCEPI?
DE TINE DEPINDE!
99.
100. Ce sunt etnobotanicele?
•
Cei ce consumă
De câteva luni
în mod repetat aceste
auzim acest cuvânt
substanțe, nu se mai
tot mai des la
pot lipsi de ele, își
televiziune, la radio
pierd
și-l citim în ziare.
cunoștința, intră în
Este vorba de niște
comă și pot chiar să
substanțe care
moară.
produc celor ce le
consumă stări
halucinogene, distr
ugându-le astfel
sistemul nervos.
102. Plantele halucilogene induc:
• Perturbări ale
comportamentului;
• Perturbări ale percepției;
• Perturbări ale funcției
cognitive;
• În multe cazuri apar şi
halucinații.
103. Consumatorii resimt
diferite efecte cum ar fi:
1. Efecte psihice
• Imposibilitate de concentrare;
• Râs fără motiv;
• Euforie;
• Probleme de raţionament;
• Distorsiuni spaţio-temporale;
• Iluzia de ieşire din corp;
• Senzaţia de moarte iminentă;
• Frică;
• Tristeţe;
• Paranoia.
104. 2. Efecte fizice
• Senzaţii de greaţă şi vărsături;
• Hipotensiune arterială;
• Transpiraţie excesivă;
• Încetinirea ritmului cardiac;
• Tremurături ale corpului;
• Dilatarea pupilelor.
105.
106. Zvonuri
• Drogurile uşoare sunt
naturale, aşa că nu fac rău –
FALS!
Ideea că tot ce este natural
face numai bine este greşită.
Cele mai puternice otrăvuri se
extrag din plante.
• Drogurile uşoare nu produc
dependenţă – FALS!
Este adevărat că, în cazul
etnobotanicelor, dependenţa
fizică nu se instalează de la
prima doză, aşa cum se
întâmplă în cazul
heroinei, dar, în timp ea poate
să apară. În plus, consumatorul
care are impresia că s-a
obişnuit cu substanţa
respectivă poate fi tentat să
încerce şi produse mai „tari”.
107. • Aproape 3.000 de
români au ajuns la
spital în stare gravă
din cauza
consumului de plante
etnobotanice. Au
fost înregistrate 1.300
de cazuri de tineri cu
risc de îmbolnăvire şi
de deces din cauza
acestora.
