1. Definiţie: În accepţia clasică, drogul este substanţa care, fiind absorbită de un organism viu,
îi modifică una sau mai multe funcţii (OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii); în sens
farmacologic, drogul este o substanţă utilizată sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă
poate crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale
percepţiei şi ale comportamentului.
Adicţia: dependenţa fizică şi/sau psihică de o substanţă, în special alcool, tutun şi/sau alte
droguri, sau de anumite activităţi, cum ar fi jocurile.
Dependenta: starea fizică sau psihică ce rezultă din interacţiunea unui organism cu o
substanţă, caracterizată prin modificări de comportament şi alte reacţii, însoţite întotdeauna
de nevoia de a lua substanţa în mod continuu sau periodic, pentru a-i resimţi efectele psihice
şi pentru a înlătura suferinţele.
Dezintoxicarea: procesul prin care un toxicoman este tratat pentru a scăpa de dependenţa
fizica de un drog.
Narcotic: substanţă care provoacă narcoză, somn.
Politoxicomania: consumul mai multor droguri, deseori cu intenţia de a le spori efectele sau
de a contracara efectele unora în beneficiul altora.
Sevrajul: reprezintă răspunsul organismului la absenţa drogului cu care este obişnuit. Natura
simptomelor şi intensitatea acestora depinde de drogul consumat. (ex: tremurături, dureri
musculare, articulare, simptome specifice gripei etc.)
Stupefiant: sinonim cu medicament care inhibă centrii nervoşi, provocând o stare de inerţie
fizică şi psihică. Induce dependenţă fizică şi psihică severă. Consumul acestor substanţe
este interzis prin lege.
Supradoză: administrarea unei cantităţi de drog mai mari decât capacitatea de metabolizare
a organismului.
Toleranţa: Toleranţa constă în dispariţia treptată a efectelor unei substanţe ce este
administrată repetat, pe o anumită perioadă de timp, încât pentru a obţine acelaşi efect se
impune creşterea progresivă a dozei. De menţionat ca obişnuinţa nu creează însă o
imunitate totală şi nelimitată în timp la organismul care s-a obişnuit cu toxicul. Efectul pe
termen relativ lung este instalarea unei intoxicaţii cronice, cu consecinţe grave asupra stării
de sănătate.
Clasificări ale drogurilor:
I.
- droguri legale, admise: cofeina, tutunul, alcoolul
- droguri ilegale: cocaina, canabis, marijuana, crack ( amestec de cocaina cu bicarbonat
se sodiu sau amoniac), heroina,
II. după modul de acţiune asupra Sistemului Nervos Central (SNC):
- stimulente ale SNC: cocaina, amfetamina, nicotina, cofeina
- depresive ale SNC: opiacee (opiu, morfina, heroina, metadona, petidina, codeina),
barbiturice, tranchilizante
III. perturbatoare ale SNC: cannabis, LSD, Ecstasy, Mescalina,

2. Tutunul
Obiceiul de a fuma este unul din comportamentele cele mai periculoase pe termen lung
pentru sănătatea tinerilor. Consumul tutunului de către tineri este foarte răspândit în toate
regiunile din lume şi în creştere în ţările în curs de dezvoltare.
Alcoolul
Alcoolul este astăzi o problemă foarte gravă în ceea ce priveşte consumul de droguri. El este
cauza directă a afectiunilor ficatului, creierului, stomacului, pancreasului, dar şi principala
cauză a violenţelor.
Cannabisul
Cannabisul sau cânepa indiană este cel mai răspândit drog după alcool, cafea şi tutun
Ecstasy
Extasy este unul dintre cele mai periculoase droguri care ameninţă tinerii din ziua de astăzi.
Este distribuită masiv de către traficanţi, mai ales la diferite reuniuni
Cocaina
Cocaina şi crackul sunt substanţe toxice care dau dependenţă fizică şi psihică importantă cu
consecinţe grave asupra consumatorilor. Efectele negative lovesc nu numai pe consumator
ci şi familiile acestora, mediul de muncă şi societatea.
Heroina
Heroina se extrage prin transformarea morfinei obţinute din opiumul brut, adăugându-se
diferite substanţe chimice. Deseori, traficantul "întinde" marfa cu glucoză, lactoză, acid citric
sau substanţe farmaceutice.
Amfetamine
Aceste substanţe simpatomimetice sunt derivaţi ai adrenalinei (epinefrinei) la care predomină
efectele excitatoare centrale. De aceea sunt numite şi "amine de trezire" sau "amine
tonifiante".
Cauzele consumului de droguri sunt complexe:
- curiozitatea: dorinţa de a încerca ceva nou; sunt însă atâtea alte lucruri, senzaţii de
experimentat în viaţă, NU alegeţi una care va poate face să vă pierdeţi viaţa
- plictiseala: trăim într-o societate care ne oferă multiple posibilităţi de petrecere a
timpului, de la sport şi muzică, la internet ş.a. Oare ţinem atât de puţin la viaţa noastră încât
să ne oprim la această tentaţie care face atât de mult rău, atât consumatorului, cât şi familiei
şi celor din jur?
- teribilismul: consumul de droguri poate fi considerat provocator, tocmai pentru riscurile
pe care le implică. Dar poţi să ieşi în evidenţă şi în mod pozitiv, fără să consumi droguri!
Găseşte alternative sănătoase!
- presiunea grupului de prieteni, a "găştii": este important să ştii să spui "NU",
dovedeşte că eşti puternic, încearcă să fii tu însuţi, chiar dacă cei din jurul tău au altă opinie !
Şi nu face nimic doar pentru a impresiona pe „şeful găştii”, fi tu însuţi şi vei fi mult mai
apreciat! Nu-ţi sunt prieteni cei care te îndeamnă să faci ceva ce-ţi va face rău !
- probleme (în familie, şcoală, prieteni): unii tineri sunt tentaţi de droguri pentru a
scăpa/uita de problemele existente (divorţul părinţilor, abuzuri, rezultate şcolare slabe,
probleme în plan sentimental etc). Însă drogurile nu rezolvă problemele, dimpotrivă, le
agravează !
- neintegrarea în colectivitate şi societate: unii consideră consumul de droguri un
răspuns la singurătate, la probleme privind integrarea în colectivitate. Dar drogurile nu fac
decât să te îndepărteze de familie, de colegi, de adevăraţii prieteni, ele te vor ajuta doar să fii

3. şi mai singur ! Este important să ai prieteni cu care să vă susţineţi în momentele dificile, să
treceţi peste probleme fără să recurgeţi la droguri.
Drogurile injectabile
Pe lângă efectele prezentate ale diferitelor tipuri de droguri, cele injectabile prezintă unele
riscuri în plus, cum ar fi:
- SIDA: Consumatorii care folosesc droguri intravenoase sunt expuşi la HIV prin acele
contaminate. Aceştia sunt categoria în care numărul de cazuri de SIDA creşte cel mai
repede.
- Cheaguri de sânge: Când venele sunt înţepate foarte des, mai ales cu ace nesterilizate,
apar cheaguri de sânge sau cicatrice în interiorul venelor.
- Embolia pulmonară: O complicaţie foarte gravă poate apărea atunci când cheagurile de
sânge se desprind şi plutesc prin circuitul sanguin spre inimă şi plămâni. Pacientul moare din
cauza cheagurilor care închid alimentarea cu sânge spre plămâni.
- Hepatita serică: Inflamaţia ficatului este una din problemele obişnuite ale celor care se
drogheaza injectabile. Aceasta este cauzată de un virus transmis de la persoană la persoană
prin ace contaminate.
- Malformaţiile: Copiii din femei care au consumat droguri în perioada de sarcină se pot
naşte morţi sau cu numeroase malformaţii. Femeile însărcinate trebuie să evite toate
drogurile, inclusiv alcoolul, de-a lungul întregii perioade de sarcină.
Cum te fereşti?
- Să te informezi: ce sunt drogurile, cum acţionează, care sunt consecinţele. Informaţia te
face mai puternic, te ajută să iei decizii mai bune! Nu lua în calcul doar prezentarea pozitivă
pe care o fac cei ce vând droguri, nu fi o pradă uşoară în capcanele lor!
- Să te cunoşti mai bine şi să ai încredere în tine!
- Să-ţi alegi cu mare atenţie prietenii! Nu te înconjura de persoane cu reputaţie proastă,
ai curaj să spuneţi „NU”! Dacă faci parte dintr-un grup în care se consumă droguri, e timpul
să-ţi cauţi alţi prieteni! UN PRIETEN ADEVĂRAT NU TE ÎNDEAMNĂ SĂ FACI CEVA CE
ŢI-AR PUTEA DĂUNA!
- Să comunici mai bine cu cei din jur! Este foarte bine să ai o persoană cu care să
poţi discuta despre ceea ce te interesează, o persoană adultă, de preferinţă cineva din
familie, care cu siguranţă îţi vrea doar binele.
- Să ştii cui să te adresezi pentru ajutor (părinţi, profesori, medici, Centrului
Judeţean de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog)
- Să spui şi prietenilor ceea ce ştii despre droguri şi efectele lor, să-i îndrumi şi să-i
sprijini la nevoie De asemenea, dacă ştii sau bănuieşti că cineva ia droguri, îl ajuţi mult dacă
spui cuiva apropiat acelei persoane, cineva care crezi că l-ar putea ajuta. Poate se va supăra
pe tine, dar cu siguranţă îţi va mulţumi mai târziu.
- Să vorbeşti cu părinţii dacă ţi s-a propus să consumi droguri sau ai fost martor la un
asemenea act
Arthur V. Blume: Consumul si dependenta de droguri: ghid practic de evaluare,
diagnostic si tratament, Polirom, 2011
Danion Vasile: Luptand cu dependeta de droguri, Areopag, 2012