nnh

1. 1
Introducere
Deşi are o suprafaţă mică, Republica Moldova dispune de un considerabil potenţial
turistic şi ecoturistic, reprezentat, întîi de toate, de aspectul geomorfologic al teritoriului – o
neobişnuită diversitate de rezervaţii peisajistice sau landşafturi naturale şi monumente
geologice unice, arii naturale protejate de valoare europeană şi mondială.
Formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova
sînt ecoturismul, turismul rural, cultural, de sănătate şi frumuseţe şi vitivinicol.
Ecoturismul
Republica Moldova dispune de un valoros potenţial turistic natural, cu atracţiile sale
pitoreşti, reprezentînd cele mai bogate resurse turistice. În Moldova o mare parte din landşaft
– terenuri agricole, păduri,parcuri, rîuri, atît de stat cît şi private, deşi nu sunt considerate zone
protejate, formează o mare parte a ofertei ecoturistice.
Nici un alt judeţ din Republica Moldova nu dispune de un patrimoniu ecoturistic atât
de bogat ca judetul Orhei. Râul Nistru, care traverseazã judeţul pe o lungime de 115 km,
reprezintã un areal deosebit pentru practicarea turismului ecologic. În acest spaţiu se aflã
celebrele rezervaţii peisagistice de la Ţâpova, Saharna, Curãtura, Climãuţii de Jos, pe malul
drept al Nistrului pot fi admirate peisaje de un pitoresc foarte impresionant, aici, pe peretii
abrupţi pot fi vãzute şi citite cãrţile de evoluţie geologicã a pãmântuluibasarabean.
Un alt obiectiv ecoturistic de mare atractivitate îl constituie râul Rãut. Practic, tot
segmentul de râu, de la Pistruieni pânã la Morovoaia, pe o distanţã de peste o sutã de km,
reprezintã un muzeu natural sub cerul liber, în care Rãutul se prezintã ca un mare arhitect
peisagist şi ca un artist fãrã pereche. Iar arealul Rãutului de la Pãhãrniceni pânã în aval de
Butuceni poate fi transformat într-un traseu ecoturistic cu un impact educativ-instructiv
deosebit în contextul cunoasterii naturii si protejãrii mediului înconjurãtor
Turismul rural.
Comunităţile agricole şi pitoreştile noastre sate pot oferi diferite servicii turiştilor care
doresc să se odihnească în sînul naturii:
 cazare în case tradiţionale de tip rural;
 familiarizarea cu folclorul, distracţiile şi tradiţiile locale;
 familiarizarea cu meşteşugurile practicate în localitatea dată, precum şi
posibilitatea de participare a doritorilor la procesul meşteşugăritului;
 posibilitatea de procurare a produselor meşteşugăreşti.

2. 2
Turismul cultural.
Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu cultural, care poate fi cu succes
valorificat în turism. În total, au fost identificate 140 de monumente ale patrimoniului
cultural, care pot fi incluse în circuitul turistic. Cele mai timpurii monumente sînt aşezările
geto-dacice şi fortificaţiile romane. O diversitate de atracţii pentru turişti oferă vestigiile
fortificaţiilor medievale, diverse complexe arheologice, în primul rînd, Orheiul Vechi,
mănăstirile rupestre, conacele boiereşti şi casele ţărăneşti
Un punct atractiv al produsului turistic naţional îl constituie varietatea culturilor din
diverse zone ale ţării. Republica Moldova prezintă un amalgam de naţionalităţi şi culturi, deci,
de tradiţii, limbi vorbite, folclor, bucătărie etc.
Turismul de sănătate.
Staţiunile balneoclimaterice din Republica Moldova, ar putea deveni un substanţial
produs turistic balneoclimateric de nivel internaţional, cu condiţia creării în jurul lor a unei
infrastructuri adecvate.
Turismul vitivinicol.
Podgoriile noastre, de asemenea, constituie un important obiectiv turistic din sectorul
rural. De secole, în Moldova s-au format bogate tradiţii de cultivare a viţei-de-vie şi de
producere a vinului. În prezent, în ţară funcţionează 142 fabrici de vinuri. 23 dintre acestea
dispun de condiţii şi experienţă în ceea ce priveşte primirea vizitatorilor. Aici turiştii au
posibilitatea de a lua cunoştinţă de tehnologia producerii vinurilor, de a urmări cum sînt
îmbuteliate şi, desigur, de a gusta produsul finit.
Ca ţară vitivinicolă, Republica Moldova oferă şansa alegerii unor rute preferate, aşa
încît turiştii pot vizita, după dorinţă, beciuri şi oraşe subterane, vinoteci, întreprinderi de
prelucrare primară a vinului, de producere a şampaniei, divinului, heresului, balsamurilor etc.
Fabricile de vinuri, în ansamblu, făcînd parte din ruta turistică “Drumul vinului în Republica
Moldova”, prezintă o esenţială motivaţie de a ne vizita ţara. Ele constituie un mijloc de
promovare a celui mai bun produs turistic autohton.

3. 3
Capitolul 1. Istoricul vinificaţiei moldave
“Republica Moldova, un petic de pământ ghemuit între România şi Ucraina,
de existenţa căruia mulţi încă nu ştiu sau presupun doar.
Dar când pomeneşti numele de Cricova, încep să-şi descreţească frunţile
şi să-şi amintească gustul vinului băut.
Cricova este, poate, unul dintre cele mai cunoscute brand-uri de vin
şi n-ai cum să nu fi auzit de el.
Parcă ţi-ar veni s-o asociezi cu un strugure de poamă
şi să te minunezi de aceşti oameni, ale căror tradiţii sunt perpetuate din bătrâni,
şi să asculţi vechi legende care vorbeau de vin
ca de o forţă vitală în care era concentrată energia soarelui.”
Arta de a face vin din bobiţe, locuitorii acestor meleaguri o posedă din vremuri străvechi.
Popoarele tracice (Geto-Dacii) au cultivat dintotdeauna viţa de vie, furnizând şi altor popoare
secretul preparării vinului.
Astfel un vers din "Iliada" (sec. VIII i. Hr.) spune: "Războinicii greci s-au dus în Tracia să
găsească vinul". Cu mult înainte de cultul lui Dionysos, viţa de vie era bucuria popoarelor
preistorice care locuiau în acest spaţiu. Timp de secole vinul a constituit pentru localnici bogăţia,
mândria şi marfa prestigioasă de schimb cu alte popoare. Poetul roman Ovidiu (43. i.Hr.-17 d. Hr.),
care a fost exilat în aceste locuri, vorbeşte de metoda de concentrare a vinului prin îngheţare,
practicată de localnici. Astfel vechii daci, nu doar beau vinul, ci şi îl "mâncau" în sensul direct al
cuvântului, la vreme de iarnă pastrându-l în stare solidă.
Extinderea viilor era atât de mare pe timpul regelui Burebista (82-44 i. Hr.), încât
bogăţiile vinurilor atrăgeau popoarele migratoare. Atunci Burebista, povesteşte istoricul grec
Strabo, prin glasul marelui preot Deceneu, a dat ordin a fi ştirpite toate viile de pe întinsurile ţării.
Dar, cum zice un proverb: "Viţa de vie tot învie". Când romanii
anexeaza această ţară (sec. I d. Hr.) descoperă aici o viticultură
înfloritoare şi o vinificaţie cu tradiţii.
Odată cu constituirea Moldovei ca stat înşişi
domnitorii ţării stăpânesc podgorii întinse. Primele instituţii de
cultivare a viţei de vie şi de vinificaţie au fost şi mănăstirile
Moldovei. Vinul de împărtăşanie presupunea înaltă calitate a

4. 4
licorii, considerate în aceste locuri de provenienţă dumnezeiască. Vinul, alături de cereale, a figurat
printre primele articole de export. Dimitrie Cantemir (1673-1723) menţionează în "Descrierea
Moldovei" că în secolul al XVIII-lea vinurile moldoveneşti erau foarte căutate de negustorii ruşi,
polonezi, cazaci, unguri şi transilvăneni. Vinul era păstrat şi exportat în vase de stejar. Stejarul
moldovenesc, apreciat de străini pentru că nu făcea cari, era folosit la prepararea vaselor, ce
prelungeau viaţa vinului, de la o recoltă la cealaltă. Acest mariaj simbolic al viţei de vie şi a tulpinii
de stejar, stă şi astăzi la baza producerii vinicole.
De regulă, este folosit doar stejarul care a împlinit sau e pe cale a implini cel puţin o sută
de ani. Calităţile acestui arbore, se zice, se transmit astfel prin intermediul băuturii şi celui care o
consumă. Vinul de calitate e păstrat şi azi în butoaie de stejar, sau - dacă e vorba de cantităţi mari -
în vase de oţel inoxidabil cu aplicarea materialului lemnos de stejar.
Vinotecile Moldovei sunt o adevărată bogaţie a ţării, prezentând în mod special istoria
noastră exprimată prin istoria viţei de vie şi a produselor ei. Semnificativ e faptul că generaţiile se
schimbă, iar vinurile rămân să vorbească despre bogăţia, calităţile şi istoria meleagului. Anume
aceste "biblioteci" ale vinurilor păstrează cronografia unui popor harnic şi păstrător de datini.
Amplasate în beciuri vechi, în caverne şi hrube, în galerii subterane vinurile şi divin-urile de
colecţie obţin prin păstrare lentă (la temperaturi scăzute, fără accesul oxigenului şi luminii) calităţi
organoleptice de o fineţe rară: culori aurii la vinurile albe şi rubinii-cărămizii la cele roşii, arome de
pâine coaptă în cuptor cu lemne, de fructe uscate, stafide, un gust de mărar într-un Traminer vechi
sau Muscat sec, un gust de fagure de miere de albină în vinurile de desert, precum Grătieşti, Nectar,
Trifeşti, Trandafirul Moldovei, Auriu, Muscat moldovenesc. Un Cahor vechi poartă arome şi
gusturi de ciocolată, de cafea, de prune afumate-uscate, de dulceaţă din cireşe negre.

5. 5
Capitolul 2. Combinatul de vinuri Cricova
2. 1. Amplasarea si caracterizarea fizico- geografică a zonei.
Centrul vitivinicol Cricova este situat în zona centrală a ţării, la o distanţă de 11
km de mun. Chişinău . Plantaţiile de vii ocupă 9,5% din terenurile agricole. Particularităţile
geografice ale centrului sunt diferite, deoarece în partea de est se mărgineşte cu râul Nistru,
iar în partea de vest - cu Codrii Centrali.
Teritoriul se caracterizează printr-un relief liniştit cu pante îndreptate spre Nord-
Vest, Sud, Sud-Est, Sud-Vest, Est. Înclinarea pantelor
variază între 7-12%. Predomină înălţimile absolute de
120-200 m, iar cea relativă - de 30-65 m.
Condiţiile climaterice se caracterizează astfel:
- perioada de vegetaţie durează 170-175 zile;
- suma temperaturilor active - 2900-3100°C;
- temperatura medie anuală 9,0-9,6°C
- temperatura medie a lunii iulie este de +22°C;
- temperatura minimală în lunile de iarnă este de -
20,5..-22,0°C;
- temperatura medie a lunii ianuarie -3,2°C..-
3,0°C;
- precipitaţiile atmosferice constituie 500-540 mm,
inclusiv în perioada caldă 360-412 mm;
- coeficientul hidrotermic este de 0,9-1,1;
- umiditatea relativă a aerului constituie 70-72%.
Solurile acestui centru sunt variate pentru vii: cernoziomurile obişnuite (18,6% din
teritoriul centrului), tipice (13,5%), carbonatate (11,4%), levigate (4%), rendzine formate pe
calcar (3,3%), cernoziomurile erodate mediu şi puternic (7%).
Toate aceste condiţii contribuie favorabil la cultivarea soiurilor albe şi roşii de viţă de
vie. Printre soiurile albe predomină: Aligote - 35%, Chardonnay - 10%, Sauvignon - 8%, iar
dintre soiurile roşii: Pinot noir - 60%, Merlot - 13%, Cabernet-Sauvignon -12%.
Producţia de struguri obţinută se caracterizează printr-o acumulare moderată de
zaharuri şi o aciditate relativ ridicată. Vinurile renumite ce se produc In acest centru sunt
vinurile albe de calitate superioară: vin cu denumire de origine Chardonnay de Cricova,
Harta regiunilo şi centrelor viticole din
R. Moldova

6. 6
spumante naturale şi clasice de Cricova etc.
Cercetările au demonstrat: calitatea vinului Chardonnay de Cricova se caracterizează
prin următoarele date: alcool etilic - 10,9% voi., zahăr - 1,0 g/dm3, acizi volatili - 0,33
g/dm3, acizi titrabili - 6,0 g/dm3, fier - 7,0 g/dm3, extract nereducător - 19,2 g/dm3 şi nota
aprecierii organoleptice - 9,4 puncte.
În perioada anilor 1990-2001 şi pe parcurs s-au efectuat cercetări intensive şi
minuţioase pentru evidenţierea posibilităţilor ecologice a microraioanelor centrului viti-
vinicol Cricova.
La diferite concursuri internaţionale de vinuri SA „Cricova" (vin spumant Cricova,
Dionisys, Chardonnay de Cricova) au obţinut la aprecierea degustaţiei 9,4 - 9,6 puncte.
www.sandrinio.ro/media/2010/02/cricova-vedere-exterioara.jpg

7. 7
2 .2. Istoricul Combinatului de la Cricova
Cea de-a doua jumătate a secolului XX este considerată, pe drept, una dintre cele mai
importante perioade în dezvoltarea vinificaţiei Moldovei. Anume la începutul anilor 50, după
declinul pertinent rezultat în urma celui de-al Doilea Război Mondial, în Moldova încep să fie
construite fabrici de vinificaţie primară, încep să fie însuşite mari capacităţi de producţie, se
reconstruiesc pe o bază tehnică modernă multe întreprinderi, sunt implementate multe realizări ale
ştiinţei şi se perfecţionează tehnologia de producere.
Acest avânt al ramurei de vinificaţie a fost precedat, mai cu seamă, de deschiderea în 1945
a Filialei din Chişinau a Institutului Magaraci, iar în anul 1950 şi a Institutului de Cercetări
Ştiinţifice în domeniul Pomiculturii, Viticulturii şi Vinificaţiei al Filialei din Moldova a
Academiei de Ştiinte a U.R.S.S.
La prima etapă, însă, dezvoltarea industriei vinicole întâmpină dificultăţi considerabile.
Astfel, în pofida creşterii spectaculoase a capacităţilor vinificaţiei primare, organizarea raţională a
procesului tehnologic, precum şi continuitatea acestuia erau împiedicate de lipsa acută a unor
încăperi special utilate pentru păstrarea, prelucrarea şi maturarea vinurilor. O parte esenţială din
materialele vinicole se păstrau sub cerul liber, ceea ce în mod evident influenţa negativ calitatea
producţiei şi genera mari pierderi.
Soluţionarea acestei importante probleme devine posibilă, în mare măsură, datorită
iniţiativei şi perseverenţei a două personalităţi remarcabile în domeniul vinificaţiei: D-lui Petru
Ungureanu şi a D-lui Nicolae Sobolev, care au condus la începutul anilor 50 Combinatul de
Şampanie din Basarabia. Anume lor le-a venit în gând eminenta idee de a folosi în calitate de
depozite de vinuri galeriile de mină din care se extragea piatra de construcţie.
Pe parcursul câtorva luni ambii vinificatori, împreună cu specialiştii-geologi, constructorii
şi cioplitorii de piatră, au vizitat şi au examinat minuţios multe mine din Republică. Alegerea lor
au fost galeriile subterane din satul Cricova, situat la 16 km de Chişinau. Dimensiunile acestora
au permis păstrarea a milioane de decalitri de vin şi, un factor important, fără ca să fie necesare
careva investitii capitale. În urma examinarii acestei propuneri, Guvernul Republicii a permis
valorificarea galeriilor de la Cricova „în scopul păstrării şi maturării vinurilor şi a alcoolului
pentru coniac”. Mai mult decât atât, Guvernul a decis că ideea folosirii galeriilor este destul de
avantajoasă şi ar fi raţional să fie valorificate şi alte hrube.
Anul de fondare a Combinatului de Vinuri „Cricova” S.A. este considerat a fi anul 1952.

8. 8
Anume atunci, în conformitate cu ordinul Ministerului Industriei Alimentare al U.R.S.S.,
Combinatul de Şampanie din Basarabia este obligat: „Să prevadă pentru anul 1952 finanţarea
lucrărilor prioritare în vederea adaptării carierelor de piatră de la Cricova pentru utilizarea lor ca
depozite de vinuri” şi, în al doilea rând, „Să construiască, în baza exploatărilor miniere de la
Cricova, o fabrică de vinuri şampanizate, cu o capacitate de 4 mln. butelii de şampanie pe an,
inclusiv 1 mln de butelii – fabricate prin metoda clasică, cu punerea în funcţiune a unei capacităţi
de 2,5 mln. de butelii în anul 1954”.
În ceea ce priveşte punctul 2, anticipând menţionăm că ideea creării unei fabrici de vinuri
spumante pe baza exploatărilor miniere de la Cricova a fost realizată doar în anul 1980.
Aceste dispoziţii au avut efect. În luna martie 1952 se rezolvă întrebarea privind
personalul, care urma să fie angajat în subsolurile de la Cricova. De remarcat e faptul că schema
de încadrare prevedea pe atunci doar 11 persoane.
Secţiile de la Cricova încep să funcţioneze deja în aprilie, îndată după aducerea primelor
mostre de material vinicol experimental, fabricat în sovhozurile Combinatului de Şampanie din
Basarabia, sub conducerea specialiştilor de la Institutul de Cercetări Ştiinţifice Magaraci.
În scurt timp vinurile produse la Cricova se dovedesc a fi mai calitative, mai fine şi mai
rezistente la turbiditate decât cele produse în alte secţii ale Combinatului de Şampanie. Prin
urmare, este firesc că Filiala Institutului Magaraci îşi transferă curând aici toate experimentele şi
cercetările ştiinţifice, desfăşurând cu promtitudine lucrări promiţătoare de perfecţionare a calităţii
vinului din hibrizi de la producătorii direcţi şi de elaborare a noilor mărci de vinuri.
Totuşi, în pofida entuziasmului iniţial, abia la sfârşitul anului 1954 începe să se observe o
creştere permanentă a investiţiilor capitale destinate atât pentru adaptarea hrubelor, cât şi pentru
procurarea utilajului tehnic necesar. În anul 1954 îşi are începuturile şi renumita colecţie de vinuri
de la “Cricova”, printre primele exponate enumerându-se vinurile din splendida colecţie vinicolă a
Generalului Göring.
Anul 1955 este marcat de un eveniment de importanţă majoră nu doar pentru depozitul de
vinuri de la “Cricova”, dar şi pentru întreaga vinificaţie a Moldovei: este depus spre maturare
primul lot de vinuri de marcă (din roada anilor 1953-1954).
O altă etapă semnificativă în istoria Combinatului “Cricova” a fost marcată de anul 1957,
când în galeriile subterane valorificate au fost depozitate primele tiraje de vin spumant, fabricat în
condiţii industriale cu aplicarea metodei clasice „Champenoise”. Prin urmare, istoria spumantului
clasic în Moldova începe anume în anul 1957.
La sfirsitul anilor 60, dispunând de o sursă considerabilă de materii prime, Moldova a
devenit unul din principalii furnizori de producţie vinicolă în U.R.S.S. Din 1968, când în baza

9. 9
depozitului de la “Cricova” se organizează sovhozul-fabrică experimentală de vinuri spumante ţi
de marcă, inclusă în complexul Asociaţiei Agroindustriale “Cricova”, are loc o extindere constantă
a suprafeţelor plantate cu viţa de vie. Din 1971, în scopul folosirii terenurilor cu destinaţie
furajeră, începe să se dezvolte şi zootehnia.
La 30 iulie 1980, după aproape 30 de ani din momentul în care apăruse pentru prima dată
ideea, are loc punerea în funcţiune a fabricii de şampanie. Succesul este asigurat din plin de o
experienţă bogată şi un mare potenţial acumulat de către o generaţie întreagă de specialişti notorii
în domeniul şampanizării. Aceştia au reuşit să organizeze din start într-un mod ireproşabil
procesul de producere la noua fabrică de şampanie – întreprindere vinicolă mare şi modernă.
Astăzi se poate cu încredere afirma că acest eveniment a însemnat începutul unei noi ere în
dezvoltarea producţiei de şampanie în Republica Moldova.
În anul 1985, în rezultatul emiterii Hotărârii C.C. “Cu privire la lupta împotriva beţiei şi
alcoolismului”, producţia Combinatului scade la 45% din capacitate industrială; în paralel se fac
încercări de a produce băuturi spumante fără alcool. În 1987 Asociaţia Agroindustrială “Cricova”
a fost desfiinţată şi în baza ei a fost creat Combinatul de şampanie şi vinuri de marcă “Cricova”.
Partea „agrară” a fostei Asociaţii agroindustriale a fost separată de „industrie”.
Unele sovhozuri subordonate obţin autonomie, altele sunt transmise gospodăriilor
învecinate. Astfel, “Cricova” rămâne privată de propria bază de materii prime. Totuşi, cu toate
dificultăţile, echipa Combinatului a reuşit să menţină potenţialul creat anterior, precum şi să
sporească şi să perfecţioneze procesul de producere şi gestionarea acestuia.
De curând, însă, pentru Combinatul „Cricova”, de atfel că şi pentru întreaga economie
naţională, au venit timpuri grele. Destrămarea în anul 1991 a U.R.S.S. a condus la distrugerea
relaţiilor economice, în special a celor comerciale, constituite timp de decenii cu întreprinderile
altor regiuni ale Uniunii Sovietice.
Aceasta se soldează cu reducerea esenţială a volumului fabricat şi comercializat al
producţiei. Dar şi atunci, în pofida dezechilibrului întregului complex economic, a deficitului de
resurse energetice şi de materiale auxiliare, conducerea Combinatului, în comun cu specialiştii,
căutau continuu metode de depăşire a situaţiei create.
Eforturile depuse şi cheltuielile considerabile nu s-au pierdut în zadar. Politica adoptată în
vederea construcţiei şi amenajării continue a complexului a îndreptăţit toate aşteptările. În
septembrie 1998, pe lângă Combinat, în baza sălilor de degustare şi a magazinelor specializate
“Cricova” din or.Chişinau şi din orăşelul Cricova, este fondat Centrul de business şi turism
“Cricova-Vin S.A.”.

10. 10
Datorită beciurilor, spaţiilor de depozitare a vinurilor, galeriilor, Cricova - supranumit
“Orasul stropilor de soare” reprezintă practic cea mai mare atracţie turistică a Moldovei.
http://www.easytour.ro/imagini/oferte/circuite/1298714676.jpg

11. 11
2. 3. Descrierea combinatului.
Combinatul de vinuri este amplasat pe 5 terenuri: 4 în localitatea Cricova, la 15 km Nord-
Est de capitală şi unul în Petricani, vecinătatea industrială a oraşului Chişinău, toate situate pe
teritoriul municipiului Chişinău. Terenurile întreprinderii asigură atît procesele de prelucrare
primară cît şi cea de prelucrare secundară, iar terenul de la Petricani dispune de o bază feroviară
destinate plantării viţei de vie, din care 14 sunt plantate deja; în vecinătatea or. Criuleni destinate,
de asemenea plantării viţei de vie; de teren cu viţă de vie în vecinătatea Combinatului „Cricova”,
suplimentar sunt arendate circa 132 ha de teren plantate cu viţă de vie şi livezi.
Combinatul pe piaţa internă prin intermediul companiei fiice CBT „Cricova – Vin”
S.A. cu 100 % acţiuni ce-i aparţine Combinatului, are o reţea de 10 magazine de vînzare cu
amănuntul, magazinele fiind amplasate în principalele oraşe ale ţării. Magazinul din Chişinău,
amplasat în centrul oraşului, este proprietatea companiei, celelalte sunt luate în arendă.
Terenurile industriale ale combinatului sunt:
 Terenul de producere a vinurilor spumante şi de marcă, inclusiv beciurile subterane cu o
suprafaţă totală de 47063 m².
 Terenul de producere a vinurilor de marcă cu o suprafaţă totală de 3680 m²;
 Terenul de îmbuteliere şi baza feroviară cu o suprafaţă totală de 11714 m²;
 Terenul de stocare şi garajul cu o suprafaţă totală de 16401 m²;
 Terenul secţiei de construcţii cu o suprafaţă totală de 10618 m² unde este prevăzută proiectarea
secţiei de tratare şi maturare a vinurilor necesare de obţinut în lucrarea dată;
 Magazinul de firmă cu o suprafaţă totală de 337 m², care va servi şi ca punct de realizare a
vinurilor prevăzute în proiect spre consumatorul naţional.
Terenurile agricole ale combinatului sunt:
 Terenul agricol din Cricova cu o suprafaţă totală de 98 ha;
 Terenul agricol arendat Cricova, cu perspectiva procurării lui cu o suprafaţă totală de 44 ha, care
va fi folosit ca teren de asigurare cu struguri a secţiei de prelucrare a acestora în scopul
obţinerii vinurilor brute materie primă preconizate pentru producerea vinurilor roşii seci de
calitate superioară din proiectul dat;

12. 12
 Terenul agricol din Criuleni cu o suprafaţă totală de 200 ha;
 Terenul agricol din Luceşti cu o suprafaţă totală de 120 ha.
Fiind conceput ca un producător al vinurilor de elită în baza tehnologiilor clasice
europene, Combinatul „Cricova” a folosit ca fundal pentru ulterioara sa activitate condiţiile
prospere originale ale galeriilor sale, care se extind pe o lungime mai mare de 60 km - labirinturi
cu o microclimă unică. Aici, în decursul întregului an, temperatura rămâne constantă – cca +12°-
+14°C, pe când umiditatea relativă a aerului constituie cca 97-98%. Anume datorită acestor
condiţii naturale optime este posibilă păstrarea şi maturarea vinurilor de calitate superioară,
precum şi a spumantului clasic, cu formarea caracterului autentic al acestora.
„Cricova” este una din puţinile întreprinderi din lume care produc vinuri spumante în
conformitate cu metoda clasică franceză, inventată de celebrul călugăr Dom Pierre Perignon –
„Méthode Champenoise”, prin fermentare secundară în sticlă şi maturare ulterioară cuvée în
poziţie orizontală de cel puţin 3 ani.
Beciurile de la „Cricova” adăpostesc şi o remarcabilă colecţie de vinuri – Oenoteca
Naţională. Exponate unicate, precum “Ierusalim de Paşti”, licoarea “Ian Beher” (recolta anului
1902), împreună cu încă 158 de mărci din Burgundia, Moselle, Tokaji, Rhein… formează tezaurul
preţios atât al Combinatului, cât şi al Republicii Moldova, cuprinzând actualmente circa 1,3
milioane de sticle.
www.moldavie-moldova-magazine.com/cricova_3.jpg

13. 13
Sunt 60 de kilometri de coridoare largi, pline cu sticle de vin. Cele vechi au peste o suta
de ani, valoarea lor crescând cu trecerea fiecărei zile. Din locul lor de odihnă s-a scos odinioară
calcarul din care a fost ridicat întregul oraş. La 80 de metri sub Cricova se află un „buncăr“
ameţitor.
Beciurile de la Cricova reprezintă un adevărat oraş al vinificatorilor, cu străzi, săli de
degustare, depozite etc. Are peste 70 de străzi principale: Fetească, Sauvignon, Cabernet, Riesling,
pe care se pot deplasa autobuze cu turişti însoţiţi de ghizi experimentaţi.
La intrarea în depozite, adâncimea e de 30 de metri, iar în unele locuri ajunge chiar la 80m.
Dar temperatura scăzută are un antidot pe măsură. “De regulă, oamenii se îmbată. Gustul vinului e
altul aici. În plus, poti să bei mult, fără să simţi că te-ai îmbătat. Doar afară îţi dai seama de asta.
Când sunt mulţi în situaţia asta, sunt încărcaţi în maşini şi scoşi afară ca lemnele”, descrie situaţia
Ecaterina Robu, PR manager al companiei.
În timpul vizitelor oficialităţilor, beciurile sunt împânzite de gărzi de corp, iar personalul
locului este redus la minimum, adică doi-trei oameni. Povestea care face deliciul locului e legată
de pilotul rus Iurii Gagarin, care, în vizita făcută în 1966, după ce s-a îmbătat zdravăn, s-a rătăcit
şi a ratat ieşirea. A intrat pe data de 8 octombrie şi a iesit abia în ziua următoare, dupa ce a dormit
în sala de degustări care ii poartă astăzi numele.
Un traseu tulburător
Prelucrarea iniţială a strugurilor se face în fabricuţe amplasate lângă viile instituţiei, care
acoperă 280 de ha din întreaga ţară. Lichidul se pune în cisterne care se duc la îmbuteliere, iar apoi
este depozitat în butoaie. Acesta este supus mai multor procese tehnologice, cum ar fi echilibrarea
acidităţii şi purificarea cu aşa-numitul “ulei de peşte”. Vinurile care urmează a fi de colecţie sunt
selectate din categoria celor de marcă. Sunt depozitate trei ani în butoaie de stejar, apoi transferate
în sticle.
Vinul de marcă poate urma două traiectorii: fie este etichetat şi scos în comerţ, fie este
depozitat şi devine de colecţie. Depozitările de colecţie nu se fac anual, ele depind de
caracteristicile organoleptice, care nu trebuie să necesite o echilibrare artificială. La intervale
regulate de timp, capacele sunt date cu ceară, pentru a nu permite pătrunderea aerului. Sticlele sunt
păstrate orizontal, pentru ca dopul de ceară să fie umed tot timpul, iar la fiecare doi-trei ani se
adaugă un strat nou de ceară.

14. 14
Metoda călugărului francez
Vinurile spumante produse la Cricova au la bază procedeul clasic francez descoperit de
călugărul Dom Pierre Perignon. Spre deosebire de vin, care e lăsat să fermenteze o singură dată,
şampania trece de două ori prin acest procedeu. După o fermentare secundară în sticle şi maturarea
ulterioară, care durează trei ani, sticlele sunt îngheţate şi păstrate astfel timp de o lună.
Sedimentul format în timpul maturării este colectat pe dop, după care sticlele sunt
amplasate pe nişte pupitre şi rotiţe, odată la două zile, la un unghi foarte mic, în direcţie inversă
acelor de ceasornic. Urmează apoi degorjarea, adică scoaterea dopului, un procedeu ce se face
manual. Îngheţarea sticlei permite pierderea a doar două-trei atmosfere din presiunea iniţială, care
este de 9-10 atmosfere.
Împărăţia subterană a vinului îi aşteaptă pe toţi cei care vor să petreacă clipe frumoase ale
trecutului transpus în realitate. Arhitectură clasică, vitralii, basoreliefuri, opere de artă, un adevărat
muzeu al vinurilor.
Vinotecile, centrele expoziţionale, sălile de degustare cu o arhitectură excepţională şi un
colorit naţional, oraşele subterane, diversitatea producţiei, magazinele specializate reprezintă un
potenţial considerabil pentru promovarea turismului vitivinicol în Republica Moldova.

15. 15
Capitolul 3. Deficienţe şi direcţii strategice în dezvoltarea
turismului vitivinicol in R. Moldova.
Deficienţe
 Căile de acces se află într-o stare neadecvată pentru organizarea turismului.
 Infrastructura aferentă întreprinderilor pentru primirea vizitatorilor nu corespunde
standardelor internaţionale.
 Amenajarea teritorială necesită o îmbunătăţire esenţială.
 Ghidajul acordat nu corespunde cerinţelor pentru organizarea unor rute turistice de rang
internaţional. La formarea excursiilor nu se iau în considerare factorii de interes, precum
sînt ţara de origine, vîrsta şi interesul profesional al grupurilor de turişti.
 Serviciile de alimentaţie şi vesela existentă nu corespund exigenţelor vizitatorilor.
 Unele săli de degustare nu sînt dotate în mod corespunzător.
 Personalul antrenat în primirea şi deservirea turiştilor nu cunoaşte limbi de circulaţie
internaţională.
 Nu se desfăşoară activităţi de marketing turistic şi, în majoritatea cazurilor, nu există
materiale promoţionale în limbi străine.
 Foarte puţine întreprinderi vinicole dispun de magazine specializate aflate în incinta
acestora pentru desfacerea întregului sortiment de producţie.
 Nu există flexibilitate la formarea pachetelor turistice pentru diferite categorii de vizitatori
(străini/autohtoni; adulţi/copii; excursii/tururi complete etc.).
 Programele de lucru se limitează doar la zilele de lucru, astfel zilele de odihnă, cărora, de
obicei, le revine o bună parte din cererea turistică, sînt scoase din circuit.
Direcţii strategice
 Elaborarea unui program naţional "Drumul vinului în Republica Moldova", ce sa includa
subprograme de renovare a căilor de acces şi a zonelor publice aferente întreprinderilor
vitivinicole, incluse în circuitul turistic internaţional.
 Stabilirea unei gestionări corporative a rutei turistice internaţionale "Drumul vinului în
Republica Moldova".
 Stabilirea unui parteneriat între întreprinderile vitivinicole, Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare, Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei

16. 16
publice locale şi întreprinderile industriei turismului pentru implementarea şi promovarea
programului naţional "Drumul vinului în Republica Moldova".
 Elaborarea unui program de marketing general pe ţară şi separat pe instituţii.
 Crearea în cadrul întreprinderilor a unor sectoare/secţii de marketing turistic.
 Elaborarea şi promovarea, pentru întreprinderile vitivinicole, a unor proiecte investiţionale
ce ţin de infrastructura turistică a acestora. Crearea unui regim facilitar investiţional
pentru investitorii care doresc să participe la finanţarea acestor proiecte.
 Implementarea unui program de training pentru personalul antrenat în primirea şi
deservirea turiştilor, în special cursuri de ghidaj şi somelărie.

17. 17
Concluzii
 Combinatul de vinuri Cricova S.A considerat " perla vinificaţiei moldave" reprezintă
principala atracţie turistică din R. Moldova
 Beciurile de la Cricova reprezintă un adevărat oraş al vinificatorilor, cu străzi, săli de
degustare, depozite.
 Este necesar elaborarea unor programe de promovare , de marketing, de training şi de
parteneriat pentru ca Combinatul Cricova să ajungă la standardele cele mai înalte,
atât pe plan european, cât şi pe plan mondial

18. 18
Bibliografie
1. Sverdlic V., Dragnev V., Creţu I., 2006, Strategia dezvoltării industriei vinicole din R.
Moldova, Ed. Tehnica-info, Chişinău
2. http://turism.gov.md/index.php?l=ro
http://turism.gov.md/index.php?pag=sec&id=68
http://www.miepo.md/public/files/Coments_Slides_rom.pdf
http://www.freewebs.com/moldovatur/turismulecologic.htm
http://www.wine.md/Md/Despre-Republica-Moldova/Istoria-vinificatiei-in-Moldova.aspx
http://vinuri.md/ro/310
http://rural.tourconsult.md/index.php=4&lang=ro
http://es.scribd.com/doc/54782983/Vinificatia-Si-Vinurile-Moldovenesti
http://www.google.md/imgres?imgurl=http://www.moldavie-moldova-magazine.com/cricova_4