Proiect viticultura

1,263 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,263
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
70
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Proiect viticultura

  1. 1. UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ – BUCUREŞTI FACULTATEA DE HORTICULTURĂ PROIECT DE AN LA VITICULTURĂ Îndrumător StudentAsist. univ. Mihaela Savu An III Gr. 2304
  2. 2. 2004 TEMA PROIECTULUIÎNFIINŢAREA UNEI PLANTAŢII DE VIŢĂ DE VIE PENTRU VINURILE ALBE DE CALITATE SUPERIOARĂ ÎN CENTRUL VITICOL VALEACĂLUGĂREASCĂ DIN PODGORIA DEALUL MARE 2
  3. 3. MEMORIUL DESCRIPTIV Scurt istoric Pe teritoriul ţării noastre viţa de vie se cultivă din comuna primitivă şi anume din neoliticulmijlociu. În antichitate geto-dacii de la nord de Dunăre au extins mult cultura viţei de vie, care, însecolul II-I î. Hr. era răspândită pe întreg teritoriul ţării noastre de astăzi. Situaţia înfloritoare aviticulturii şi comerţul dezvoltat cu vin presupune existenţa unor soiuri valoroase şi a unor podgoriicapabile să valorifice însuşirile calitative ale soiurilor cultivate. În decursul timpului sortimentele s-au statornicit pe podgorii, ajungându-se ca, în momentul invaziei filoxerei, ele să fie reprezentate înfiecare areal viticol printr-un număr restrâns de soiuri, care imprimau un specific deosebit calităţiivinurilor. În Dealul Mare era împământenit sortimentul constituit din Băşicată, Gordin, Braghină şiTămâioasă Românească, precum şi cel pentru vinuri roşii format din Negru Moale şi Negru Vârtos(Gh. Nicoleanu 1900). Ca urmare a dezvoltării impetuoase a forţelor de producţie, capitalismul aînviorat extinderea viticulturii şi în ţara noastră, stimulând precuparea pentru introducerea în culturăa unor soiuri stăine, recunoscute pentru calitatea producţiei. În aceste condiţii (începând cu anul1860) în viticultură şi-au făcut apariţia unele soiuri valoroase din sortimentul mondial, cum sunt:Aligoté, Cabernet Sauvignon, Chasselas Doré, Chasselas Roz, Muscat Hamburg şi altele. În cadrulsoiurilor pentru vin, la nivelul anului 1979, cea mai mare pondere o deţinea soiul Fetească Albă(16,9 %), apoi Riesling Italian (15,1 %), Fetească Regală (11,1 %) şi Aligoté (7,6 %), careînsemnau cca. jumătate (50,7 %) din suprafaţa ocupată de soiuri în plantaţii pure. În cadrulraporturilor dintre diferitele direcţii de producţie, soiurile pentru vinuri albe deţineau 67,3 %. Podgoria Dealul Mare Podgoria Dealul Mare are o veche şi o bogată tradiţie viticolă. Ocupă zona dealurilorCarpaţilor Meridionali, delimitată de apa Teleajănului şi de cea a Buzăului. Include cel mai mare 3
  4. 4. număr de centre viticole, care sunt: Boldeşti (322 m), Valea Călugărească (224 m), Urlaţi-Ceptura(244 m), Tohani (222 m), Cricov (353 m), toate situate în judeţul Prahova şi centrele din Breaza şijudeţul Buzău: Pietroasa (226 m), Merei (192 m), Zoleşti (191 m). Deţine un număr mare de plaiuricum sunt: Seciu (centrul viticol Boldeşti), Valea Popii, Valea Săracă, Valea Mantei, Valea Poenii,Valea Nicovani, Valea Ursoi, Valea Largă, Valea Mieilor, Chiţorani, Valea Orlei (centrul viticolValea Călugărească), Orzoaia, Valea Nucelului, Valea Crângului, Valea Seiman, Malu Roşu,Soimeşti, Rotari (centrul viticol Urlaţi-Ceptura), Gura Vadului, Peruşani, Vârful cu Dor, Jugureni,Călugăreni, Greceanca, Năieni, Finteşti (centrul viticol Breaza), Dealu Istriţa, Sarânga, Cîrleşti(centrul viticol Pietroasa), Dealul Viei, Izvorul Dulce, Valea Teancului, Gura Săreţii (centrul viticolMerei), Verneşti, Niscov (centrul viticol Zoreşti). Lungimea acestei podgorii (aproape 70 km), cât şi orografia variată generează numeroasediferenţieri ecoclimatice. Ca linie generală, resursele termice cresc către Pietroasa-Buzău, atât spreBoldeşti, cât şi dinpre Zoreşti. Această dinamică se corelează negativ cu resursele hidrice,conferând centrului Pietroasa-Buzău o situaţie cu totul specifică. La aceasta contribuie varietateamare a condiţiilor orografice, cu un număr mare de văi (Valea Călugărească, Valea Poenii, ValeaMieilor, etc), care prezintă versanţi protejaţi împotriva temperaturilor scăzute din timpul iernii. Înaceste conditii, după datele de la Valea Călugărească şi Pietroasa-Buzău, frecvenţa temperaturilorminime absolute nocive pentru viţa de vie este una dintre cele mai mici. Litologia este variat alcătuită din marne sarmaţiene şi helveţiene, calcare oolitice sarmaţiene,argile livantile şi depozite loessoide pleistocene. Sedimentele de solificare rezultate din debrarea ”insitu” sau din remanierea materialelor parentale sunt în cea mai mare parte argiloase sau luto-argiloase, carbonatice, exceptând depozitele de terasă din partea de vest a podgoriei. Solurilereprezentate pentru această podgorie sunt: cernoziomurile, cernozimurile cambice, cernoziomurileargiloiluviale, solurile brun-roşcate, solurile brun-luvice, planosolurile, regosolurile, caluvisolurileşi solurile antropice (C. Oancea şi colab. 1983/a). Toate aceste tipuri şi subtipuri de sol au, ingeneral, o favorabilitate ridicată pentru viticultură. Fac excepţie solurile cu un conţinut mai mare de5% în carbonat de calciu (Ca CO3) activ, de tipul regosolurilor, solurilor antropice regosolice saudepozite litologice excesiv carbonatice scoase la suprafaţă. Exceptând centrele viticole Boldeşti, Cricov şi Breaza, toate celelalte şase centre prezintăcondiţii foarte fvorabile privind cultura soiurilor pentru vinuri roşii superioare (Cabernet Sauvignon,Fetească Neagră, Pinot Gris, Merlot şi Burgund mare). În afară de centrul viticol Cricov, în toate 4
  5. 5. celelalte opt centre viticole se cultivă soiuri pentru vinuri albe de calitate superioară (Fetească Albă,Riesling Italian, Pinot gris, Sauvignon, Fetescă Regală şi Muscat Ottonel). Un loc aparte revinesoiului Grasă de Cotnari, cultivat la Pietroasa-Buzău, unde şi-a găsit o a doua patrie. Centreleviticole Pietroasa-Buzău şi Breaza se remarcă, de asemenea, prin condiţiile foarte favorabile privindcultura soiurilor pentru vinuri aromate de calitate superioară (Tămîioasă Românească, Busuioacă deBohotin şi Muscat Ottonel). Un singur centru viticol (Cricov) este producător al unor vinuri albe deconsum curent (din soiurile Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel). Cele nouă centre aleacestei regiuni viticole deţin aptitudini diferite privind cultura soiurilor pentru masă cu maturareaboabelor I epocile II–IV. Astfel, la Boldeşti şi Cricov dau rezultate bune numai la soiurile dinepocile de maturare III-IV (Chasselas doré + roz, Muscat Hamburg, Muscat de Adda, Coarnăneagră), ultimul fiind renumit şi pentru cultura soiulul Bicane, destinat păstrării în timpul iernii. LaValea Călugărească, Urlaţi, Ceptura şi Tohani condiţiile ecologice sunt propice pentru culturasoiurilor din epocile III-IV (Chaseelas doré + roz, Muscat Hamburg, Muscat de Adda, Afuz Ali);laZoreşti se adaugă soiul Coarnă Neagră; la Merei spectrul conveierului varietal s-a extins cu soiulItalia, iar la Breaza şi Pietroasa-Buzău se cultiva soiul timpuriu Cardinal. Scopul înfiinţării plantaţiei Înfiinţarea unei plantaţii de viţă de vie se încadrează în tendinţele şi orientările de viaţă şi deviitor ale viticulturii româneşti impuse de conjucturile social-economice, pe care le parcurgem,obiectivele urmărite în etapele următoare fiind menite să contureze viticultura începutului celui de-al treilea mileniu. Din prognoze se conturează că in ţara noastră, unde producţia viticolă este rămasă în urmăfaţă de cerinţele de consum, se impune iniţierea de măsuri menite să favorizeze creşterea recoltei destruguri până la dublare, aceasta fiind motivată de nevoile de consum intern şi de crearea unordisponibilităţi mai mari pentru relaţiile de schimb internaţional. Aprecieri de dată mai recentă arată că la sfârşitul mileniului doi se propusese ca patrimoniulviticol naţional va trebui să ajungă la cca 300 000 ha, din care 250 000 ha pe rod. Realizarea unor asemenea obiective asociate, cu rată medie de înlocuire a suprafeţelor dedefrişat, face necesară înfiinţarea anuală a câte 15 000 ha plantaţii noi. În felul acesta la o producţie 5
  6. 6. anuală de cca 8t/ha ar fi posibil de obţinut, la nivel naţional, o recoltă de 2 000 mii tone (N.Pogorievici). Pentru concentrarea şi specializarea pe mai departe a producţiei viticole, urmează a seînfiinţa plantaţii noi numai în areale delimitate, cu respectarea structurii sortimentale şi folosirea dematerial săditor cu valoare biologică ridicată. După orientările viticulturii pe plan mondial şi locul pe care trebuie să-l ocupe cultura viţeide vie ca ramură de producţie în cadrul economiei naţionale din ţara noastră, atunci când se puneproblema restructurării şi extinderii pe mai departe a patrimoniului viticol trebuie avute in vedereconsecinţe de ordin tehnico-organizatoric şi social-economic realizată, dimensionarea şispecializarea unităţilor de producţie viticolă, alegerea justicioasă a amplasamentelor pentruînfiinţarea de noi plantaţii. Prin întocmirea acestui proiect de organizare şi de înfiinţare a unei plantaţii noi, trebuieprecizată organizarea interioară, felul şi amplasarea pe teren a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, deprecizat direcţia de producţie, structura sortimentelor de soiuri, altoi-portaltoi, a sistemului decultură şi firmei de conducere a butucilor şi nivelul agrotehnic ce trebuie aplicat începând cupregătirea terenului, plantarea viţelor de vie şi întreţinere lor până la intrarea pe rod. Prezentul proiect s-a realizat în urma unor studii privind favorabilitatea zonei, condiţiilepedoclimatice şi ecologice, respectiv socio-economice, ceea ce a dus la concluzia că in zonarespectivă, din podgoira Dealul Mare, centrul viticol Valea Călugărească, se poate înfiinţa oplantaţie, a cărei direcţie de producţie să fie obţinerea de vinuri albe de calitate superioară. Analiza factorilor climatici Influenţa temperaturii Influenţa temperaturii interesează atât sub aspectul sumei gradelor de temperatura (bilanţtermic), cât şi a unor niveluri de temperatură. La rândul său bilanţul termic poate fi global, activ sauutil. Bilanţul termic global rezultă din însumarea temperaturilor medii diurne mai mari de 0° C dintimpul perioadei de vegetaţie sau din cadrul unor fenofaze. Între 1 aprilie şi 30 septembrie el variazăîn limitele 2 700 şi 3 600° C, valorile mai mici de 2 700 fiind restrictive. Bilanţul termic activ seobţine prin însumarea temperturilor medii diurne mai mari de 10° C, considerat ca prag biogic alcreşterii viţei de vie. Acest indicator variază intre 2 600 şi 3 500° C, în condiţiile în care valorile 6
  7. 7. mai mici de 2 600° C sunt restrictive. Bilanţul termic util se calculează prin însumareatemperaturilor diurne, din care, în prealabil, s-a scăzut pragul biologic de 10° C. El preia valorile de1 000-1 700° C, cele mai mici de 1 000° C sunt restrictive. Aciditatea totală a mustului esteinfluenţată piternic de către resursele termice sporite. Creşterea până la o anumită limită a bilanţuluitermic util, ca cea a bilanţului termic activ determină, de asemenea, o creştere a conţinutului însubstanţe aromatice şi în substanţe antocianice. Temperatura medie din decadele I şi a II-a ale lunii iunie condiţionează data declanşăriiînfloritului (de pragul inferior de 15.17° C) şi durata acestei fenofaze (până la realizarea unui bilanţtermic util de 120° C). Temperatura medie a celei mai calde luni (iulie) constituie un criteriu orientativ de aprecierea condiţiilor de calitate ale strugurilor. Limita inferioară este de 18,5° C, iar cea superioară de23,2°C. Pe măsura creşterii acestui indicator termic, pot fi obţinute concentraţii mai ridicate înzaharuri, arome, culoare, substanţe fenolice. Media temperaturilor maxime din luna august constituie un factor restrictiv numai atuncicând depăşeşte 34° C. Temperatura maximă absolută din luna august este restrictivă dacă depăşeştevaloarea de 42° C. Influenţa luminii Influenţa luminii este exercitată prin intemediul sumei orelor de insolaţie, duratei zilei delumină, intensităţii (măsurată in lucşi) şi calităţii luminii rezultată din diferitele radiaţii alespectrului solar. Suma orelor de insolaţie poate fi globală sau reală. Cea globală rezultă dinînsumarea zilnică a orelor de stălucire a soarelui, de la răsărit şi până la apus, făcându-se abstracţiede numărul zilelor sau orelor cu cer acoperit. Insolaţia reală rezultă din acumularea orelor destrălucire efectivă a sosrelui. În intervalul 01 aprilie-30 septembrie insolaţia reală este cuprinsă între1 200 şi 1 600 ore. Durata zilei de lumină interesează ca urmare a faptului că, în condiţii de zi lungădin ţara noastră soiurile de zi scurtă prezintă unele neajunsuri cum sunt: diferenţiere slabă amugurilor de rod, producţie mică şi sensibilitate mare la temperaturile scăzute din timpul iernii. Influenţa umidităţii Influenţa umidităţii interesează sub raportul nivelului precipitaţiilor şi a higroscopicităţiiaerului. Precipitaţiile sunt cuprinse între 400 şi 700 mm, dintre care 250 mm în timpul perioadei devegetaţie (01 aprilie-30 septembrie). Accidente climatice 7
  8. 8. In general condiţiile ecoclimatice sunt favorabile, fără producerea unor adversităţi climaticepregnante. Totuşi, pericolul gerurilor mari este mereu actuală. Procentul de producere a grindineieste foarte redus în această zonă. Factorul edaficPodgoria vitcolă Dealul Mare se cracterizează din punct de vedere edafic prin prezenţa solurilorcernoziomuri, brune, planosoluri. Însuşiri morfologice: Orizontul Ao: prezintă grosimi de 20-25 cm, de culoare brun cenuşiu sau brun cenuşiuînchis, cu o structură medie sau mică, moderat diferenţiată, afânat in stare umedă şi dur in stareuscată. Orizontul Bt: prezintă grosimi de peste 60-160 cm, de culoare brun-gălburie, în stare umedă,culoare ce este caracteristică şi pentru interiorul elementelor stucturale; stuctură nuciformă sauprismatică, bine definită, compactă în stare uscată şi plastică în stare umedă. Orizontul C sau Cca: apare la adâncimi de 160 cm, de culoare brun-gălbuie în stare umedă şibrun pal în stare uscată, cu numeroase acumulări calcaroase.Când oriontul Cca lipseşte, apare un orizont de tranziţie BC, la adâncimi mai mari de 160 cm. Însuşiri chimice Influenţa humusului În general, se consideră că solurile cu un conţinut bogat în humus (4-6 %) sunt pozitivepentru soiuri de masă. Aprovizonarea slabă cu humus (1-2 %) a solurilor nu este considerată unneajuns, ci dimpotrivă. În vederea obţinerii unor soiuri de calitate se consideră ca fiind potrivităfolosirea solurilor cu un conţinut mic în humus (1 %). Influenţa texturii solului Viţa de vie se poate cultiva în condiţiile tuturor variantelor texturale. În condiţiile de laValea Călugărească valorile restrictive sunt cuprinse între 10 şi 20 % argilă fină, în timp ce valorilemaxime restrictive variază între 45 şi 50 %. Influenţa porozităţii totale L. Dejeu (1984) a arătat că lungimea de creştere a lăstarilor este influenţată negativ de cătrevalorile mai mici de 40-44 %, respectiv de cele mai ridicate de 52 %. În cadrul porozităţii totale, oanumită importanţă revine raportului dintre porozitetea capilară şi cea necapilară (aerul din sol). 8
  9. 9. Acest raport devine optim atunci când preia valori de 60 % pentru porozitatea capilară şi de 37 %pentru porozitatea necapilară. Influenţa CaCO3 Influenţa CaCO3 este pozitivă asupra calităţii vinurilor. Excesul de CaCO3 determină apariţiaclorozei fero-calcice a plantaţiei în toată podgoria Dealul Mare. S-a constatat că adaosul de Fereduce influenţa negativă a carbonatului de calciu activ. Factorii social-economici Sistemul socio-economic înglobează interesul societăţii pentru producţia viticolă, concepţiaşi nivelul de dezvoltare a ştiinţei, în general şi de bază a celei viticole în special, a condiţiilormateriale şi de bază energetică existentă utilizată pentru controlul şi menţinerea echilibrului încadrul ecosistemului viticol. La conturarea şi dezvoltarea viticulturii în Centrul Viticol Valea Călugărească un roldeosebit l-au avut condiţiile social-economice prin tradiţia existentă şi experienţa dobândită, prinlucrarea viţei de vie şi în tehnologia producerii vinului, creşterea consumului şi a cererii faţă decalitatea vinului şi a strugurilor pentru vin, intervenţia statului şi în extinderea plantaţiilor viticole,pe terenuri profunde şi în ameliorarea calitativă a soiurilor cultivate. Cultura viţei de vie, prin caracterul său intensiv, necesită un volum de muncă sporit, cuconsum ridicat de materiale şi transport. De aceea, la înfiinţarea plantaţiilor se ţine cont de existenţaforţei de muncă în zonă, apropierea de căile de comunicaţie, apropierea de centre populate pentruabsorbirea producţiei viticole, posibilităţi de racordare la unităţile obligatorii (energie electrică, apă,canalizare), depărtarea de zone populate. Forţa de muncă se asigură datorită tradiţiei pentru culturadin zonă atât local, cât şi din zonele apropiate, forţă de muncă, calificată cu o bună pregătireprofesională.Căile de comunicaţie existente asigură atât accesul în plantaţie, în tot timpul anului, câtşi posibilităţile de transport ale recoltei sau ale materialelor necesare. Piaţa de desfacere se asigură prin centrele urbane din judeţ: Ploieşti, Boldeşti, Urlaţi, Mizil. 9
  10. 10. Stabilirea sistemului de cultură şi a tipului de plantaţie La alegerea terenurilor pentru înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie se au în vedere factorii debiotop şi cei social-economici. Pentru Podgoria Dealul Mare, Centrul Viticol Valea Călugărească aceşti factori auurmătoarele valori: • durata perioadei de vegetaţie – 187 zile • bilanţul termic global - 3996° C • bilanţul termic activ - 3246° C • bilanţul termic util - 1376° C • temperatura medie a celei mai calde luni – iulie: 34° C • durata de strălucire a soarelui – 1461,7 h • înclinarea versanţilor – 8 % • expoziţia versanţilor – sudică, sud-estică • altitudinea – 350 m • textura solului – argiloasă, luto-argiloasă • grosimea solului – 40-45 cm • reacţia solului – 6-6,5 Stabilirea sistemului de cultură în Centrul Viticol Valea Călugărească este determinat defactorii naturali de mediu, de soiurile cultivate, formele de conducere practicate şi lucrările deîntreţinere care se aplică în plantaţie, În funcţie de aceşti factori, sistemul de cultură în această zonăeste semiprotejată. Sistemul de cultură semiprotejată se caracterizează prin folosirea soiurilor cu rezistenţăsporită la ger, a formelor semiînalte de conducere a butucilor, care oferă condiţii pentrumecanizarea integrală a lucrărilor solului şi realizarea unor randamente mari. Acest sistem decultură este generalizat în zonele climatice în care temperaturile minime absolute, care pun înpericol cultura viţei de vie, au o frecvenţă de 2-4 ani din 10. Pierderile de muguri pot ajunge până la40-60 % şi sunt greu de compensat prin tăieri. Protejarea în timpul iernii se realizează prinacoperirea parţială cu pământ a unor elemente situate la baza butucului. La baza tulpinii, începândcu anul al treilea de la plantare, se păstreză la tăiere în fiecare an 1-2 cepi de siguranţă a câte 2 ochi. 10
  11. 11. Coardele anuale care se formează pe aceşti cepi sunt conduse toamna pe direcţia rândului şiacoperite cu un strat de pământ pentru a fi priotejate peste iarnă. În raport cu condiţiile de iernare aviţei de vie, primăvara la tăiere, coardele de la baza butucului pot fi înlăturate prin trasformarea lorîn cepi sau folosite ca elemente de rod pentru compensarea pierderilor de ochi înregistrate în parteasuperioară a butucului, sau chiar pentru refacerea tulpinilor afectate de geruri. Tipurile de plantaţii exprimă gradul de intensivizare a culturii viţei de vie şi sunt determinatede panta terenului, distanţele de plantare, densităţile de plantare (numărul de butuci la unitatea desuprafaţă), forma de conducere a butucilor, posibilităţile de mecanizare a lucrărilor. Plantaţiileviticole obişnuite sunt amplasate pe terenuri cu pante moderate sub 15 % şi soluri cu fertilitatemijlocie. Distanţele de plantare folosite sunt de 2,2 m între rânduri şi 1,2 între butuci pe rând,asigurând densităţi normale de 3787 butuci la ha. Mecanizarea lucrărilor se asigură cu tractoarele V-445 şi SV-445. Alegerea soiurilor de viţă roditoare şi a portaltoiurilor La alegerea soiurilor de viţă roditoare se ţine seama de prevederile Listei soiurilorroditoare recomandate şi autorizate la plantare în arealele viticole delimitate în România (1979actualizată în 1984). Fetească Regală Origine: Soi autohton descoperit după anul 1930 în comuna Daneş (lângă Sighişoara). Sepresupune a fi un hibrid între Grasă de Cotnari şi Fetească Albă. Sinonime: Galbenă de Ardeal, Dănăşană, Kirayleanka, Königstraube. Caractere morfologice: la dezmugurire rozeta este pufoasă, verde albicioasă, cu margineaslab liliachie. În faza de înforire vârful lăstarului este pufos, alb-verzui; lăstarul este scămosroşietic-verzui. Inflorescenţa este cilindro-conică, aripată. Floarea este hermafrodită cu 5-6 stamineşi ovar bi- sau tri-ocular, sferic şi stil lung. Prezintă polen fertil. Cârceii sunt glabrii, cafenii. Frunzaadultă este mijlocie, uşor lăţită, întreagă sau trilobată, cu limbul colorat verde-închis, ondulat cuamprente slabe; pe partea inferioară a limbului este scămos. Sinusurile laterale sunt în formă de lirăsau „V”, iar sinusul peţiolar în formă de liră sau „U”. Nervurile sunt verzi. Dinţii sunt mijlocii, cu 11
  12. 12. baza largă şi laturi uşor cafenii, aproape egal cu nervura mediană. Stugurele este mijlociu, cilindro-conic, uniaripat, cu boabele aşezate dens. Pedunculul este scurt şi ierbos. Bobul este sferic, mijlociu,cu pieliţa potrivit de subţire, colorată în galben-verzui, pu punct pistilar persistent, acoperit cu unstrat subţire de pruină. Miezul este suculent, iar sămânţa mare are formă ovoidală, cu şalază bineconturată, cu marginea uşor ridicată şi rostru scurt şi subţire. Coarda are culoarea cafeniu-gălbuie,scurtă şi aşezată în zig-zag. Însuşiri biologice şi agrotehnice: Feteasca Regală este un soi viguros, cu o dezmuguriretimpurie şi cu o perioadă lungă de vegetaţie. Îşi maturează bine lemnul, astfel încât rezistă până la-22° C şi are o capecitate rapidă de refacere. Soiul este sensibil la secetă şi putregaiul cenuşiu.Posedă 60-70 % lăpstari fertili şi are coeficienţi de fertilitate cu valori de 0,9-1,2 cel relativ şi 1,8-2,1 cel absolut. Acest soi se poate tăia în sistem Guyot pe senitulpină, cu încărcături variabile înfuncţie de arealul de cultură sau speronat, întrucât mugurii de la baza coardelor sunt fertili. Caractere tehnologice: Ajunge la maturitate la două săptămâni după Feteasca Albă.Greutatea medie a unui stugure variază între 70 şi 150 g, iar a 100 de boabe între 145 şi 190 g.Acumulează între 188 şi 215 g/l zaharuri şi are o amplitudine mică se supramaturare, iar aciditateaeste mai ridicată (5,7-6,2 ‰). Producţia variză de la 11t/ha la 27t/ha. Se obţin vinuri de consuncurent, superioare seci, vinuri spumante şi distilate învechite din vin. Riesling Italian Originea: nu este bine cunoscută (Germania, Austria sau Italia). Are, însă , o largărăspândire în toate ţările viticole din Europa. În ţara noastră a fost introdus înainte de invaziafiloxerei, acum fiind cultivat în majoritatea podgoriilor. Sinonime: Riesling Blanc, Petit Riesling (Franţa), Riesling Italica (Italia), Weisser Riesling(Germania), Kleinriesler (Austria). Caractere morfologice: La dezmugurire rozeta este alb-verzuie, cu nuanţe violacee. Frunzaadultă este mijlocie, pentalobată, subţire şi netedă, cu dinţatura foarte proeminentă. Stugurii suntmijlocii, de formă cilindrică, frecvent uniaripaţi şi cu boabele dese. Boabele sunt mici, sferice, deculoare verde-gălbuie, cu stigmatul persistent şi evident. Însuşiri biologice şi agrotehnice:Este un soi de vigoare mijlocie, cu coardele anuale subţirişi de culoare albă-gălbuie. Maturare stugurilor are loc în epocile IV-V, când realizează 190-200 g/lzaharuri şi 4,4-5 g/l acid sulfuric aciditate; prin supramaturare se pot obţine multuri cu 240-260 g/l 12
  13. 13. zaharuri. Producţia de stuguri variază cu podgoria: de la 7 t/ha la Drăgăşani, până la 15 t/ha laOdobeşti. Vinificat ca soi pur, se obţin vinuri albe echilibrate şi deosebit de fine. Are o perioadă devegetaţie mijlocie spre lungă (166-210 zile) şi prezintă o toleranţă mijlocie la ger (-22 – -20° C) şi laputregaiul cenuşiu. Deţine o sensibilitate accentuată la secetă, probată uneori de căderea frunzelorîncepând din luna august. Particularităţi de cultură: Soiul Riesling Italian poate fi cultivat în sistem semiprotejat petulpini seniînalte cu o normare atentă a sarcinii de ochi (15-27 ochi/m2). Fiind un soi nerezistent lasecetă, reacţionează favorabil la irigare. Acest soi este cultivat mai mult în Europa Centrală şi ceaRăsăriteană. În ţara noastră a fost introdus înaintea invaziei filoxerei. În prezent are o largărăspândire în cultură (cca 20 000 ha) fiind extins aproape în toate regiunole ţării. Pentru alegerea portaltoiului se ţine seama de adaptarea acestora la condiţiilepedoclimatice, de rezistenţă faţă de nematozi, de afinitatea cu soiurile roditoare, de influenţa lorasupra calităţii producţiei, de adaptarea lor la condiţiile tehnice culturale. Selecţia Oppenhein 4. Clonul „Crăciunel 4” Sinonime: SO-4 Este selecţie obţinută din portaltoiul Berlandieri + Riparia Selecţia Oppenhein 4, la StaţiuneaViticolă Crăciunel (Blaj). A fost omologată ca portaltoi în anul 1974. Caractere ampelografice: Vârful lăstarului şi primele frunzuliţe sunt scămoase, de culoareverde-arămie, frunza adultă este mare, cuneiformă, întregă, cu uşoară tendinţă de trilobie. Limbulfrunzei este asimetric, gofrat, cu sinusul peţiolar asimetric descgis, în formă de „V” sau de liră.Lăstarul este striat cu noduri violacei şi pubescente. Floarea hemafrodită, funcţional masculă,ginosterică (gineceul este atrofiat). Coarda de culoare maro-deschis, fin stiată şi cu peri scurţi lanoduri. Însişiri agrobiologice: SO 4-4 asigură o bună maturare a lemnului coardelor şi producţiimari la butaşi (190-200 mii/ha). Are rezistenţă bună la ger, ţesuturile coardelor îşi păsteazăviabilitatea fără a se necroza. În pepinieră asigură randamente mari, în medie de 43 % viţe altoitestas. Preferă soluri uşoare, cu conţinut mijlociu în calcar, maxim 17 %, I.P.C. în valoare de 30. Zonare: SO 4-4 este recomandat ca portaltoi în toate podgoriile şi centrele viticole, atâtpentru soiuri de masă, cât şi pentru struguri de vin. Plantaţiile mamă vor fi înfiinţate cu prioritate înregiunile sudice ale ţării. 13
  14. 14. MEMORIUL JUSTIFICATIV Organizarea terenului Folosinţa propusă a se da terenului: Suprafaţa totală a terenului de 20 ha se va împărţii astfel: • cultivat cu viţă de vie: 18,24768 ha = 91,238 %; • zone de întoarcere, drumuri şi alei: 1,74336 ha = 8,7168 %; • remize, magazii: 0.00896 ha = 0,0448 % Împărţirea terenului în unitaţi de exploatare Unităţile teritoriale de exploatare sunt: parcela, tarlaua, trupul viticol. Mărimea acestora estecondiţionată de panta terenului. Parcela este cea mai mică unitate de exploatare, recomandabil de formă dreptunghiulară.Lăţimea parcelei măsoară 72 m şi este egală cu lungimea rândului. Lungimea parcelei este de 211,2m. Asfel parcela are o suprafaţă de1,52064 ha. Ea curinde 96 de rânduri şi 60 butuci pe rând, cudistanţele de plantare D/d =2,2 / 1,2. În funcţie de aceste dimensiuni o parcelă cuprinde un număr de5760 butuci. Tarlaua este unitatea de bază pentru executarea lucrărilor cu mijloace mecanizate şi esteconstituită din mai multe parcele. Tarlaua este orientată cu lungimea pe direcţia N-S şi paralel cucurbele de nivel. În cazul de faţă tarlaua are o lătime de 438,4 m, o lungime de 456 m (nu s-aadăugat lungimea şi lăţimea remizelor) şi o suprafaţă de 20 ha. Tarlaua conţine un număr de 12parcele şi 69 120 butuci. Trupul viticol este unitatea de exploatare constituită din mai multe tarlale. El cuprindeelementele necesare unei exploatări raţionale: drumuri, canale pentru evacuarea apelor, reţea dealimentare cu apă, de irigare, construcţii tehnologice şi social-gospodăreşti. 14
  15. 15. Stabilirea reţelei de drumuri şi a zonelor de întoarcere Reţeaua de drumuri urmăreşte deservirea tuturor unităţilor teritoriale şi asigură depasareamaşinilor şi utilajelor, transporturile de materiale şi a producţiei de stuguri. Amenajarea lor trebuiefăcută judicios pentru a evita transformarea lor in drumuri impracticabile, stăbătute di ogaşe. Zonele de întoarcere au lăţimea de 6m şi se amplasează pe linia de cea mai mare pantă, lacapetele tarlalelor. Ele sunt în număr de două. Suprafaţa ocupată de zonele de întoarcere este de0,50688 ha. Drumurile principale urmăresc firul văilor şi cumpăna apelor, având o lăţime de 6m. Ele faclegătura cu centrele de prelucrare a strugurilor, cu sediile fermelor şi cu reţeaua de drumuricomunale. Pentru a fi practicabile se recomandă a fi pietruite. Ele ocupă o sprafaţă de 0,5472 ha. Drumurile secundare au o lăţime de 4m şi delimitează tarlalele şi parcelele pe direcţiacurbelor de nivel. Ele trebuie să fie prevăzute cu canale de colectare şi evacuare a apelor. Legăturadintre drumurile secundare se face prin alei şi poteci. Suprafaţa lor este de 0,35136 ha. Aleile separă parcelele între ele pe direcţia deal-vale şi au o lăţime de 2m. Ele permitcirculaţia maşinilor şi scoaterea producţiei la drumurile de exploatare. Aleile în tarla se menţinînierbate. Aleile sunt întinse pe o suprafaţă de 0,33792 ha. Suprafaţa totală ocupată de zone de întoarcere, drumuri şi alei este de 1,74336 ha. Stabilirea distanţelor de plantare, a formei de conducere şi tipului de tăiere Distanţele de plantare determină densitatea de plantare, numărul de butuci pe unitatea desuprafaţă. Densitatea de plantare depinde de vigoarea soiului, a portaltoiului, de fertilitatea soiului,de condiţiile climatice, forma de conducere a butucilor, de încărcătura de ochi atribuită la tăiere şide direcţia de producţie. Recomandările privind distanţele de plantare pentru plantaţiile podgorieiDealul Mare, Centrul Viticol Valea Călugărească sunt următoarele: distanţa dintre rânduri este de2,2m, iar distanţa dintre butuci pe rând este de 1,2m, cu un număr de viţe la hectar de 3787. Forma de conducere recomandată este semiînalt, iar ca sistem de tăiere se aplică sistemulscurt. Tipul de tăiere: Cordon speronat. Tăierea cu tulpini poate fi practicată în ţara noastră numaiîn zonele de cultură semiprotejată sau neprotejată. În tehnologia de formare a tulpinii trebuieprecizată înălţimea ei. În condiţiile ţării noastre s-a generalizat, până în przent, înălţimea de 60-80 15
  16. 16. cm, fiind considerată o tulpină semiînaltă. Calitatea strugurilor şi conţinutul în zaharuri scadetreptat, odată cu mărirea înălţimii tulpinii. În anul al II-lea de la plantare, din cele 1-2 coarde se lasăo singură cordiţă de 4-5-6 ochi şi se leagă cu 1-2 legături de tutore cât mai drept. CÂnd lăstarii aulungimea de 8-10 cm se aleg 3-4 cu creştere normală, iar ceilalţi se înlătură. Lăstarii rămaşi se leagăîn poziţie verticală de tutore, prin 2-3 legături, ocazie cu care se îndepărtează şi copilii. În aceastăfază lucrarea de copilit este obligatorie. În anul al III-lea se proiectează tulpina din coarda cea maide jos, normală ca grosime şi se scurtează sub nivelul primei sârme, la lungimea de cca 75 cm. Cuexcepţia a 3-4 ochi din vârful tulpinii, ceilalţi ochi se îndepărtează, sau după pornirea în vegetaţie seplivesc lăstarii. Cu anul al III-lea se încheie formarea semitulpinii. La tipul de tăiere Vordonsperonat elementele de rod sunt cepii de rod , care se formează pe cordoane uni- sau bilaterale. sepreferă formarea butucilor cu două cordoane, deoarece în caz de accidente sau degarnisire,înlocuirea lor se poate face alternativ, cu realizarea unei părţi de producţie. În anul al IV-lea ,dupăformarea tulpinii, din două coarde cu poziţie superioară se formează cele două cordoane, pe direcţiarândului, scurtându-se fiecare la jumătatea distanţei dintre butuci pe rând (cca 60 cm).În anul al V-lea se încheie formarea butucilor, coardele crescute pe cele două cordoane se scurtează la 3 –maxim 4 ochi, formând cepi de rod. Pentru a realiza încărcătura de ochi dorită, cepii pot fi formaţi şidin coardele laterale crescute pe cordon. MEMORIUL TEHNIC Lucrări de înfiinţare a plantaţiei Pregătirea terenului Lucrările de pregătire a terenului în vederea plantării viţei de vie se referă la: defrişarea şinivelarea, asigurarea perioadei de odihnă a solului, fertilizarea de bază, desfundarea terenului. Defrişarea Defrişarea este lucrarea de eliminare a vegetaţiei lemnoase de pe teren: arbori, arbuşti, pomi,butuci. La defrişare este necesară scoaterea din sol a cioatelor şi rădăcinilor groase care rămân în 16
  17. 17. sol, ce pot duce la deteriorări ale utilajelor de lucrare a solului folosite în viitoarea plantaţie.Lucrarea de defrişare se execută cu tractoare grele, dotate cu instalaţii speciale (lama buldozer,gheare de scarificare, grebla de adunat cioate). Nivelarea Nivelarea se execută în mod diferit, în funcţie de condiţiile de relif, de sistemul deamenajare, de amenajarea parcelelor şi configuraţia terenului, pentru a prevenii mişcarea unuivolum prea mare de sol. În cazul terenurilor cu pante sub 12 %, care nu se terasează, prin lucrareade nivelare se urmăreşte aplatizarea unor ridicături de pământ cu scopul repartizării unor pantecontinue necesară atât pentru uniformizarea scurgerii apelor de suprafaţă, cât şi pentru deplasareanormală a agregatelor în viitoarea plantaţie. Asigurarea perioadei de odihnă a solului În cazul înfiinţării plantaţiilor viticole pe terenuri eliberate prin defrişarea plantaţiilor vechi,este necesară asigurarea unei perioade de repaus a solului, timp de 3-5 ani, când se recomandăcultivarea unor plante furajere (graminee şi leguminoase) anuale sau perene. Asigurarea perioadeide odihnă se inpune atât pentru refacerea structurii şi fertilităţii solului, cât şi pentru a preveniicreşterea slabă, intrarea mai târzie pe rod sau chiar pierderea viţelor nou plantate. Fertilitatea solului Viţa de vie se cultivă, în general, pe terenuri în pantă, afectate de eroziune, pe nisipuri,inproprii altor culturi, pe soluri sărace în elemente nutritive. Fertilizarea de bază Fertilizarea de bază urmăreşte îmbunătăţirea aprovizionării solului cu materie organică curol important în ameliorarea proprietăţilor fizice şi chimice, biologice ale solului. În acest scop seîncorporează în sol la desfundat îngrăşăminte organice şi chimice. Stabilirea dozelor deîngrăşăminte chimice se face prin analiza chimică a solului, conţinutul optim în elemente nutritivefiind următorul: Ntotal 0,1-0,2 %, Pmobil 30-50 ppm, Kmobil 120-220 ppm. Fertilizarea organică constă în administrarea unor doze de gunoi de grajd semifermentat,care variază în raport cu conţinutul solului în materie organică şi se diferenţiază în funcţie decantitatea de argilă din sol, de indicele de azot. În general, în sol se încorporează cantităţi mari deîngrăşăminte organice 30-80 t/ha, iar împrăştierea în teren se face mecanizat cu MIG-5. Suprafaţa de fertilizat = 18,5856 ha. Această suprafaţă include suprafaţa totală a parcelelor +suprafaţa totală a aleilor. 17
  18. 18. Necesar gunoi de grajd: 60 t/ha × 18,5856 ha = 1 115,136 t/teren• Cod 306001776 : Încărcat gunoi de grajd în remorcă. P.U. = Ct × Val hantru + Tp P.U. = 0,046 × 550 000 + 500 000 = 525 300 lei/t P.T. = 525 300 lei/t ×1 115,136t = 585 780 940,8 lei• Cod 300006184: Administrat gunoi de grajd cu norma de 60 t/ha. P.U. = 4,28 × 550 000 + 500 000 = 2 854 000 lei/ha P.T. = 2 854 000 × 18,5856 = 53 043 302,4 lei Fertilizarea chimică este obligatorie, deoarece rezervele solului în elemente nutritive suntinsuficiente, mai ales pemtru terenurile în pantă, terase. Necesar superfosfat: 22 % s.a.→ doza 120 kg P 120 kg P s.a. =120 × 100/22 = 545 kg/ha (superfosfat substanţă brută) 545 kg/ha × 18,5856 ha = 10 129,152 kg = 10,129 t/teren Necesar sare potasică: 40 % s.a. → doza 220 kg K 220 kg K s.a. = 220 × 100/40 = 550 kg/ha (sare potasică substanţă brută) 550 kg/ha × 18,5856 ha = 10 222,18 kg = 10,222 t/teren Necesar total substanţe chimice: 10,129 + 10,222 = 20,351 t/teren• Cod 3246: Încărcat sau descărcat îngrăşăminte chimice în / din autovehicule (saci). P.U. = Categoria de salarizare × nr. muncitori în formaţie / normă P.U. = 130 000 × 1 / 18 = 130 000 / 18 = 7 222 lei/t P.T. = 7 222 × 20,351 = 146 974,922 = 146 975 lei• Cod 3467: Transport cu căruţa îngrăşăminte chimice pe distanţa de până la 2 km. P.U. = Categoria de salarizare × nr. muncitori în formaţie / normă P.U. = 130 000 × 1 / 4,44 = 130 000 / 4,44 = 29 280 lei/t P.T. = 29 280 × 20,351 = 595 878 lei• Cod 3246: Încărcat sau descărcat îngrăşăminte chimice în / din autovehicule. P.U. = Categoria de salarizare × nr. muncitori în formaţie / normă P.U. = 130 000 × 1 / 18 = 130 000 / 18 = 7 222 lei P.T. = 7 222 × 20,351 = 146 974,922 = 146 975 lei 18
  19. 19. • Cod 300273: Împrăştiat îngrăşăminte chimice. P.U. = 0,19 × 550 000 + 500 000 = 604 500 lei / ha P.T. = 604 500 × 18,5856 = 11 234 995 lei Desfundarea terenului Lucrarea constă în mobilizarea profundă a solului cu inversarea şi amestecarea orizonturilorîn scopul asigurării unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea rădăcinilor. Prin desfundat semăreşte capacitatea de acumulare a apei din precipitaţii, se îmbunătăţeşte regimul termic şi deaeraţie, se asigură condiţii prielnice pentru activitatea biologică din sol şi se încorporează înadâncime îngrăşăminte organice şi chimice. Epoca de desfundare depinde de cea în care se faceplantarea viţelor, de condiţiile climatice, de o serie de factori organizatorici. Desfundarea se executămecanizat cu ajutorul plugurilor balansiere de desfundat PDB–60 sau PDB–80 acţionate detractoare grele pe şenile S–1500 cu o productivitate de 1,0 – 1,25 ha / zi.• Cod 38001903: Desfundat mecanizat la 60 cm. P.U. = 8,33 × 550 000 + 500 000 = 5 081 500 lei / ha P.T. = 5 081 500 × 18,5856 = 94 442 726,5 lei• Cod 300001651: Nivelarea terenului (desfundăturii). P.U. = 0,35 × 550 000 + 500 000 = 692 500 lei / ha P.T. = 692 500 × 18,5856 = 12 870 528 lei• Cod 2335: Parcelare şi trasare de drumuri pe teren plan un muncitor fixează reperul. P.U. = Categoria de salarizare × nr muncitori în formaţie / normă P.T. = P.U. = 140 000 × 1 / 20 = 7 000 lei / ha. Pichetarea terenului Pichetarea terenului reprezintă lucrarea prin care se marchează pe teren, cu ajutorulpicheţilor, locul pe care îl va ocupa fiecare viţă din viitoarea plantaţie. prin executarea corectă aaceatei lucrări se urmăreşte obţinerea unor rânduri drepte, în continuare de la o parcelă la alta,pentru asigurarea unor lungimi mari de lucru a agregatelor destinate exploatării mecanizate aplantaţiilor, precum şi atribuirea unor suprafeţe de nutriţie egale fiecărui butuc. Marcarea loculuidestinat fiecărei viţă de vie se face cu ţăruşi de 50-60 cm lungime, numiţi picheţi. Înainte depichetare este necesar să se stabilească distanţele de plantare, orientarea făcându-se după rânduri şisistemul de pichetat. 19
  20. 20. Orientarea rândurilor Rândurile se orientează în aşa fel încât să fie satisfăcute cerinţele plantei faţă de lumină, iarterenurile în pantă se contribuie la prevenirea eroziunii solului. Pe pante, rândurile se orientează pedirecţia curbelor de nivel (la nevoie cu abateri de 3-4 %) pentru evitarea eroziunii solului. Sistemul de pichetat Forma geometrică determinată de pe un rând, în raport cu cele de pe rândurile învecinate,definesc sistemul de pichetat. În prezent, în viticultură, este generalizat sistemul de pichetat „îndreptunghi” la care distanţa între rânduri este mai mare decât distanţa dintre viţe pe rând. Aparatura şi materiale necesare Lucrarea de pichetat se execută cu următoarele: teodolitul, cu care se lucreză pe distanţemari, jaloane pentru trasarea aliniamentelor, panglici de oţel pentru măsurat distanţe, rulete, sârmemarcate, picheţi pentru marcarea locului viţelor, maiuri de lemn armate la ambele capete cu un inelmetalic pentru fixarea picheţilor. Tehnica pichetatului Lucrarea de pichetat âncepe cu încadrarea terenului şi împărţirea lui în suprafeţe mai mici deformă pătrată sau dreptunghiulară, care să permită executarea cu uşurinţă a oreraţiilor de aliniereperfectă a rândurilor. Se alege o linie de bază AB, egală cu multiplul distanţei dintre rânduri. Dinpunctele A şi B se ridică două perpendiculare BC şi AD, a căror lungime trebuie să fie egală cumultiplul distanţei dintre viţe pe rând. Cele două perpendiculare egale ca lungime se unesc prin liniaCD (egală ca lungime cu baza AB). Pichetarea terenului Pe laturile lungi ale suprafeţelor astfel delimitate se întind cele două sârme marcate cudistanţele dintre rânduri, iar cea de-a III-a, marcată cu distanţele dintre viţe pe rând, se întindeprimele, în dreptul semnelor ce indică distanţa dintre rânduri. Apoi, în dreptul semnelor de pe sârmadintre viţe se înfige câte un pichet, cât mai aproape de sârmă, mereu de aceeaşi parte a sârmei şi fărăa o deplasa. Primul şi ultimul rând din parcelă se amplasează faţă de drum, la jumătatea distanţei deplantare între ele, iar poziţia faţă de marginea parcelei se stabileşte în aşa fel, încât să rămână unspaţiu de întoarcere pentru agregate de 6m. Se urmăreşte în permanenţă, ca sârmele să fie întinsefoarte bine, iar picheţii să se fixeze cu mijlocul grosimii exact în dreptul semnelor de pe sârme şi deaceeaşi parte a acestora, pentru a asigura o perfectă aliniere a rândurilor. 20
  21. 21. • Cod 2339: Pichetarea terenului pentru plantat pe pante între 6-12°. P.U. = 140 000 × 1 / 0,15 = 933 333 lei / ha P.T. = 933 33 × 20 = 18 666 666 lei Necesar picheţi = nr but / parcelă + 5% rezervă = 5767 + 288 = 6048 picheţi Înălţimea unui pichet = 1,2 m Grosimea unui pichet = 0,05 / 0,05 m Volumul unui pichet = 0,003 m3 1..........................0,003 m3 6048....................x x = 6048 × 0,003 / 1 = 18,144 m3 1 m3 = 500 kg → 18,144 × 500 = 9,072 t (greutatea totală a picheţilor)• Cod 3377: Încărcat, transportat cu căruţa şi descărcat araci de vie din descărcătură la 2-5 km. P.U. = 130 000 × 1 / 2,80 = 130 000 / 2,80 = 46 430 lei / t P.T. = 46 430 × 9,072 = 421 213 lei Necesar sârmă pentru pichetat (Ф 2,2 mm) L parcelei = 211,2m = 212m m sârmă pentru lungime = 212 + 2 + 2 = 216m + rezervă 5% = 216 + 10,8 = 226,8m (227) Total sârmă pentru o lungime = 227 × 2 = 454m (2 sârme răsucite) Total sârmă pentru 2 lungimi = 454 × 2 = 908m l parcelei = 72m m sârmă pentru lăţime = 73 + 2 + 2 = 77m + 5% rezervă = 77 + 3,85 = 80,85m Total sârmă pentru lăţime = 80,85 × 2 = 161,7 (2 sârme răsucite) Necesar total sârmă pentru pichetat (2L +l) = 908 + 161,7 = 1069,7m 1 000 m sârmă........................29,8 kg 1 069,7 m.................................x x = 1 069,7 × 29,8 / 1 000 = 31,88 kg = 0,03188t• Cod 3377: Încărcat, transport cu căruţa şi descărcat araci de vie din descărcătură (2-5 km) – pentru sârmă. P.U. = 130 000 × 1 / 2,80 = 130 000 / 2,80 = 46 430 lei / t P.T. = 46 430 × 0,03188 = 1 480 lei 21
  22. 22. Plantarea viţei de vie Perioada de plantare Viţa de vie se plantează primăvara, cât mai devreme (martie – începutul lunii aprilie), cucondiţia ca temperatura solului la adâncimea de 40 – 50 cm să fie de 7 – 10° C. Pe soluri grele, reci,cu exces de umiditate, plantarea se execută mai târziu (începutul lunii mai) cu folosirea unor viţemai scurte (30 – 32 cm) sau prin plantarea oblică a viţelor stas. Plantarea de toamnă se executănumai pe terenuri bine drenate şi se încheie înainte de înregistrarea temperaturilor negative (lunanoiembrie). Ea reprezintă cea mai bună perioadă de plantare, întrucât până primăvara se cicatrizeazărănile. Viţa intră mai devreme în vegetaţie şi se înlătură pericolul deprecierii viţelor stratificate pesteiarnă. Plantarea de toamnă este, însă, puţin practicată, deoarece viţele se scot cu întârziere dinşcoală. Pregătirea viţelor pentru plantare În vederea plantării, viţele sunt supuse unui control riguros, pentru a le depista şi elimina pecele necorespunzătoare, admiţându-se la plantare numai viţe sănătoase, cu sudura de jur împrejr,care au lemnul viabil, liberul de culoare albă-verzuie, rădăcinile alb-sidefii, cu mugurii viabili. Dacăviţele prezintă defecte de sudură la punctul de altoire, au rădăcinile uscate sau înnegrite, cordiţeleuscate sau ochii neviabili, se înlătură de la plantare. În vederea plantării se face fasonarea viţelor,operaţie ce constă în scurtarea rădăcinilor şi cordiţei, în suprimarea ciotului de la altoi, eliminarearădăcinilor dacă sunt de la nodurile intermediare ale portaltoiului. Cordiţa se scurtează la 3-4 ochi şirădăcinile bazale la 8-10 cm. În cazul plantării cu plantatorul sau cu hidroburul, fasonatul se facescurt: cordiţa la 2 ochi şi rădăcinile bazale la 1 cm. Pregătirea viţelor se face în ziua plantării. Pe tottimpul plantării, viţele fasonate şi mocirlite se protejează împotriva deshidratării. Metoda de plantare Plantarea obişnuită s viţelor se realizează în gropi făcute cu puţin timp înainte de lucrarea deplantare. Pe direcţia rândului, de aceeaşi parte a pichetului şi la o distanţă de 3-5 cm de acesta sefac, cu cazmaua, gropi adânci de 50 cm şi largi de 35-40 cm. Pe fundul gropii se realizează unmuşuroi de pământ mărunţit, se aşează apoi viţa altoită în poziţie verticală, rezemată de pereteledinspre pichet, cu rădăcinile repartizate de jur împrejur pe moviliţa de pământ. Se are grijă capunctul de altoire să se găsească cu 1-2 cm mai sus de nivelul solului pentru a prvenii creşterearădăcinilor din altoi, iar cordiţa să fie orientată spre pichet. Peste rădăcini se introduce pământ 22
  23. 23. mărunţit şi reavăn, într-un strat gros de 10-20 cm. Se tasează apoi bine cu piciorul, din exteriorulgropii spre interior, urmând ca viţa să rămână în poziţia iniţială. Se introduce apoi în groapă ocantitate de 2-6 kg mraniţă. După administrarea mraniţei se udă cu 10l de apă la fiecare groapă.După infiltrarea apei, groapa se umple până la nivelul solului şi se presară în jur un insecticid (5-6gr/viţă), dar fără a atinge viţa. Protejarea viţelor după plantare se face prin muşuroaie de pământreavăn şi foarte bine mărunţit, grosimea stratului de deasupra cordiţei fiind de cca 5 cm.• Cod 2340: Făcut gropi în desfundătură pentru plantarea viţei de vie. P.U. = 140 000 × 1 / 0,25 = 560 000 lei / 1 000 buc P.T. = 69,120 × 560 000 = 38 707 200 lei• Cod 2346: Plantat viţă de vie, lucrare completă. P.U. = 140 000 × 3 / 0,39 = 1 076 923 lei/ 1 000 viţe P.T. = 69,120 × 1 076 923 = 74 436 923 lei Necesar viţe altoite: 69120 + 5% rezervă = 69120 + 3456 = 72 567 viţe P.U. = 50 000 lei / viţă P.T. = 72 567 × 50 000 = 3 628 350 000 lei 1 viţă = 50 g Greutatea totală a viţelor = 72 567× 50 = 3 628 800 g = 3 628,8 kg = 3,6288 t• Cod 3223: Încărcat gunoi de grajd în remorcă şi descărcat în câmp, distanţa de transport de până la 2 km – pentru viţe. P.U. = 0,18 × 550 000 + 500 000 = 99 000 + 500 000 = 599 000 lei / t P.T. = 599 000 × 3,6288 = 2 173 651,2 lei• Cod 2342: Fasonat şi verificat calitatea viţelor. P.U. = 140 000 × 1 / 2.50 = 56 000 lei / 1 000 viţe P.T. = 56 000 × 72,567 = 4 063 752 lei• Cod 2343: Mocirlitul viţelor. P.U. = 120 000 × 1 / 27,00 = 4 444,4 lei / 1 000 buc P.T. = 4444,4 × 72,567 = 322 517 lei• Cod 2344: Trasportat viţe cu targa pe rând la locul de plantare. P.U. = 120 000 × 2 / 20,00 = 12 000 lei / 1 000 fire P.T. =12 000 × 72,567 = 870 804 lei 23
  24. 24. Necesar mraniţă pentru plantat 3 kg / groapă 69 120 gropi × 3 kg = 207 360 kg = 207,36 t (207,5 t)• Cod 3223: Încărcat gunoi de grajd în remorcă şi descărcat în câmp, distanţa de transport de până la 2 km – pentru mraniţă. P.U. = 0,18 × 550 000 + 500 000 = 599 000 lei / t P.T.= 599 000 × 207,5 = 124 292 500 lei Necesar apă pentru plantare 10 l / groapă 69 120 × 10l = 691 200 l apă = 691,200 t apă• Cod 3451: Transportat cu căruţa apă sau soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2 km P.U. = 130 000 × 2 / 6,75 = 38 518,5 lei / t P.T. = 38 518,5 × 691,200 = 26 623 987 lei• Cod 2347: Udatul fiecărei viţe cu câte 10 l apă.Extras de materialeNr. crt. Denumirea materialului UM Cantitatea 1 Gunoi de grajd t 1 115,136 2 Îngrăşăminte chimice t 20,351 3 Picheţi mii buc. 72,567 4 Sârmă t 0,0157 5 Viţe altoite stas mii buc. 72,567 6 Mraniţă t 207,5 7 Apă t 691,2AntemăsurătoareNr. COD Denumirea lucrarii U.M. CantitateaCrt. 1 306001776 Încărcat gunoi de grajd in t 1 115,136 24
  25. 25. remorcă Administrat mecanic gunoi de2 300006184 ha 18,5856 grajd Încărcat/ descărcat 20,3513 3246 îngrăşăminte chimice în/din t autovehicol (saci) Transport cu căruţa4 3467 îngrăşăminte chimice pe t 20,351 distanţa de până la 2km Încărcat sau descărcat5 3246 îngrăşăminte chimice în/din t 20,351 autovehicule Împrăştiat îngrăşăminte6 3000273 ha 18,5856 chimice7 38001903 Desfundat la 60 cm ha 18,5856 Nivelarea terenului8 ha 18,5856 (desfundăturii) Parcelarea si trasarea de9 2333 ha 20 drumuri Pichetarea terenului pe pante10 2339 ha 20 de 6-12% Transportat araci de viţă de vie11 3377 t 9,072 cu căruţa Încărcat, transport cu căruţa şi12 3377 descărcat araci de vie în t 0,03188 descărcătură – pentru sârmă Făcut gropi în desfundătură Mii13 2340 69,120 pentru plantarea viţei de vie buc. Plantatul viţei de vie lucrare Mii14 2346 69,120 completă buc. Încărcat gunoi de grajd în remorcă şi descărcat în câmp15 3223 t 3,6288 pe distanţa de transport de până la 2km – pentru viţe Fasonat si verificat calitatea Mii16 2342 72,567 viţelor buc. 25
  26. 26. Mii17 2343 Mocirlitul viţelor 72,567 buc. Transportat viţe cu targa pe Mii18 2344 72,567 rând la locul de plantare buc. Încărcat gunoi de grajd în remorcă şi descărcat în câmp,19 3223 t 207,5 distanţa de transport de până la 2km – pentru mraniţă Transportat cu căruţa apă sau 691,20020 3451 soluţie în butoaie pe distanţa t de până la 2km Udatul fiecărei viţe cu 10 l apă21 2347 (transportul apei cu găleata ha 18,5856 50m) Deviz 26
  27. 27. Nr. COD Denumirea lucrării UM TotalCrt Cant. P.U. Val. Cant P.U. Val. Cant. P.U. Val. Încărcat gunoi de1 306001776 t 1115,136 525 300 585 780 941 grajd în remorcă Administrat mecanic2 300006184 ha 18,5856 2 854 000 53 043 303 gunoi de grajd Încărcat îngrăşăminte3 2346 t 20,351 7 222 146 975 chimice autovehicol Transport cu căruţa îngrăşăminte chimice4 3467 t 20,351 29 280 595 878 până la o distanţă de 2 km Descărcat5 3246 îngrăşăminte chimice t 20,351 7 222 146 975 din autovehicol Împrăştiat6 3000273 ha 18,5856 604 500 11 234 995 îngrăşăminte chimice Desfundat mecanizat7 38001903 la adâncimea de 60 ha 18,5856 5 081 500 94 442 727 cm Nivelarea terenului8 3400001651 ha 18,5856 692 500 12 870 528 (desfundăturii) Parcelarea şi trasarea9 2333 ha 20 7 000 7000 de drumuri Pichetarea terenului10 2339 pentru plantat pe ha 20 933 333 18 666 666 pante între 6 şi 12% Încărcat şi transportat cu căruţa şi descărcat11 3377 araci de vie din t 9,072 46 430 421 213 descărcătură, la 2-5 km Încărcat şi transportat cu căruţa şi descărcat12 3377 araci de vie din t 0,03188 46 430 1480 descărcătură, la 2-5 km – pentru sârmă Făcut gropi şi mii13 2340 desfundat pentru 69,120 560 000 38 707 200 buc
  28. 28. Lucrări de întreţinere a plantaţiei viticole în anul I Controlul viţelor La viţele muşuroite, cu ocazia plantării se execută controale periodice (de 2-3 ani) în cursullunii mai şi la începutul lunii iunie pentru a urmării pornirea în vegetaţie a lăstarilor. În cazul în carelăstarii întârzie să apară la suprafaţa moşuroiului, acesta se desface începând de la bază către vârfpână sub punctul de altoire. Întârzierea apariţiei lăstarilor de sub muşuroi se poate datora fieatacului de larve (cărăbuşul de mai, viermi sârmă, cărăbuşul marmorat), care rod lăstarii fragezi,care ulterior se veştejesc, distrug scoarţa şi rădăcinile, fie prezenţa unui strat prea gros de pământsau a crustei, lăstarii întâmpinând rezistenţă la ieşirea din muşuroi. Muşuroiul se reface cu pământbine mărunţit şi reavăn, acoperind viţa cu un strat de 3-5 cm sau mai mult, în condiţii de secetă. Copcitul viţelor La viţele altoite se manifestă tendinţa altoiului de a forma rădăcini şi portaltoiul lăstariproprii, putând avea ca efect despărţirea celor doi parteneri, sau dezvoltarea rădăcinilor superficialeîn dauna celor bazale. Rădăcinile superficiale sunt foarte sensibile la ger şi secetă.Neglijarea lucrăriide copcit în plantaţiile tinere poate duce la despărţirea celor doi parteneri, debilitarea viţelor şi înfinal la apariţia golurilor. Lucrarea constă în suprimarea rădăcinilor crescute din altoi şi nodulsuperior al portaltoiului, precum şi a lăstarilor porniţi din portaltoi. Pentru executarea copcituluimuşuroaiele se desfac atent, de jos în sus şi de la exterior spre centru, până sub punctul de altoire.Cu ajutorul unei copcitori se realizează o copcă în jurul viţei, adâncă până aproape de nodulsuperior al portaltoiului. Se examinează atent viţa pentru a se depista toate rădăcinile pornite dinaltoi, din partea superioară a portatoiului, precum şi lăstarii daţi din portaltoi, suprimarea acestora seva face exact de la punctul de inserţie, cu foarfeca (având lama tăietoare orientată spre viţă). La aldoilea copcit se procedează la fel, cu deosebirea că muşuroiul nu se mai desface, lăstarii rămânândexpuşi la lumină pentru realizarea maturării lemnului. Legatul lăstarilor Lucrarea se execută în momentul în care lăstarii au atins lungimea de 30-40 cm. Dacă suntlăsaţi în stare liberă, lăstarii se întind pe suprafaţa solului, împiedicând efectuarea celorlalte lucrări,şi atacul bolilor este favorizat. În mod practic, lăstarii se orientează vertical şi se leagă de pichet curafie sintetică sau deşeuri textile, în formă de „8”, având grijă ca legătura să fie lejeră, pentru a seevita ştrangularea lăstarilor.
  29. 29. Combaterea bolilor şi dăunătorilor Viţele tinere sunt sensibile faţă de boli (în special mană şi făinare) şi dăunători. Pentru apreveni atacurile de mană, în cazul perioadelor ploioase, se aplică tratamente săptămânal şi mai rar,iar în cazul atacului de făinare, specific perioadelor secetoase, se aplică tratamente la avertizare.Tratamentele se aplică începând cu momentul când frunzele ating 4-5 cm în diametru (în a douajumătate a lunii mai) şi durează până la sfârşitul lunii august. În viile tinere se recomandă folosirea substanţelor: Ridomil 48 WP – 0,15% (2,25 kg/ha);Dithane M-45 – 0,2% (3kg/ha); Captadin 50 PU – 0,2 (2kg/ha); Zeamă bordeleză – 0,5-0,75% (5-7,5 kg/ha); Sulfat de cupru şi 2,5-3,75 kg/ha var nestins, Turda cupral – 0,4% (6kg/ha). Împotiva făinării se recomandă sulful muiabil, în concentraţie de 0,3-0,4% (4,5-6 kg/ha)adăugat în soluţia folosită pentru combaterea manei, ţinându-se seama de recomandările staţiilor deprognoză şi avertizare. În ultimii ani s-au manifestat în vii atacuride acarieni, de omida păroasă a dudului, dăunătoricare distrug frunzişul viţei de vie. Pentru a preveni atacul de acarieni se recomandă adunarearesturilor vegetale din vii, efectuarea obligatorie a arăturii adânci în toamnă, şi distrugereaburuienilor în timpul perioadei de vegetaţie. Ca măsură de combatere se recomandă stropiri de iarnă cu cel puţin 10-12 zile înainte depornirea viţelor în vegetaţie (Ditubox 25 EC – 1%) sau în timpul perioadei de vegetaţie cu unacaricid (Omite 30 W, Omite 57 E în doză de 2 kg/ha). Irigarea şi fertilizarea La apariţia unor perioade secetoase îndelungate este necesară udarea localizată, cu cca 10 lde apă într-o copcă deschisă la fiecare viţă sau, în condiţiile existenţei unui sistem de irigare,aplicarea unor norme de udare de 350-400 m3 apă/ha. În anul întâi după plantare nu se recomandăaplicarea îngrăşămintelor; viţele care au rădăcini slab dezvoltate vor profita numai de îngrăşarealocalizată, din groapa de plantare. Pentru ameliorarea fertilităţii solului, în special pe solurile sărace, se recomandă folosireaîngrăşămintelor verzi (însămânţarea unor specii care cresc repede, produc o masă vegetativă bogatăsau cele care sintetizează azotul atmosferic, cum ar fi leguminoasele). Completarea golurilor 29
  30. 30. Pe timpul iernii au loc pierderi de până la 5% din totalul viţelor plantate. Această lucrare, decompletare a golurilor, este obligatorie şi se execută toamna înainte de apariţia îngheţurilor. Viţelenou-plantate manifestă o sensibilitate sporită faţă de temperaturile scăzute din timpul iernii. Astfel,este necesară asigurarea protecţiei împotriva gerurilor prin muşuroire. Se are grijă ca porţiuneabazală a cordiţei să fie bine acoperită cu pământ.• Cod 300001623: Arătura de primăvară P.U.= 0,75 x 550 000 + 500 000 = 912 500 lei/ha P.T.= 912 500 x 18,5856 = 16 959 360 lei• Cod 2349: Săpat după plantare P.U .= 120 000 / 0,06 = 2 000 000 lei/ha Suprafaţa pentru prăşit manual = 0,5 (lăţimea de prăşit pe rând) × 72 (lungimea rândului) ×1152 (nr rânduri / tarla) = 4,1472 ha P.T. = 2 000 000 x 4,1472 = 8 294 400 lei• Cod 300001603: Cultivat solul (lucrarea se face de 4 ori/an) P.U. = 0,5 x 550 000 + 500 000 = 775 000 lei/ha Suprafaţa pentru cultivat solul = (2,2 – 0,5) × 72 = 112,4 m2112,4 × 95 ×12 = 128 136 m2 = 12,8136 ha P.T. = 775 000 x12,8136 = 9 930 540 x 4 = 39 722 160 lei• Cod 2482: Prăşitul pe rând după prăşitoare (lucrarea se face de 3 ori/an) P.U. = 120 000 / 0,175 = 685 714 lei/ha P.T. = 685 714 x 4,1472 = 2 843 793 x 3 = 8 531 379 lei• Cod 2351: Ruperea crustei şi refacerea muşuroiului. P.U. = 80 000 / 0,80 = 100 000 lei/1000 buc. P.T. = 100 000 x 69,120 = 6 912 000 lei• Cod 2358: Desfacerea muşuroiului primăvara P.U. = 100 000 / 1,3 = 76 923 lei/1000 buc. P.T. = 76 923 x 69,120 = 5 316 918 lei• Cod 2356: Muşuroitul viţei de vie P.U .= 100 000 / 1,3 = 76 923 lei/1000 buc. 30
  31. 31. P.T .= 76 923 x 69,120 = 5 316 918 lei• Cod 2352: Copcit via în primul an de la plantare (lucrarea se face de 2 ori / an). P.U. = 120 000 / 0,5 = 240 000 lei / 1 000 buc. P.T. = 240 000 x 65,664 x 2 = 31 518 720 lei• Cod 2353: Legatul viţei de vie şi plivit în anul I P.U. = 120 000 / 1 = 120 000 lei/1000 buc. P.T. = 120 000 x 65,664 = 7 879 680 lei Necesar deşeuri textile: 2 legături/viţă ; 1legătură=2g Greutate deşeuri textile = 65 664 x 4/10³ = 0,262656 kg• Combaterea bolilor şi dăunătorilor -împotriva făinării: Sulf muiabil 50 kg/ha M sulf muiabil = 50 x 18,5856 / 10³ = 0,92928 t -împotriva manei:6 tratamente = 4 cu Ridomil 48 Wp 2 cu zeamă bordeleză Ridomil 48WP 2,25kg/ha, 0,15%, aracet 0,15% M Ridomil = M aracet = 2,25 x 18,5856 = 41,8176 kg/tratament Mt Ridomil = Mt aracet = 46,41 x 4=185,64 kg V soluţie = 2,25 x 100 / 0,15 = 1 500 l/ha Vt soluţie = 1 500 x 18,5856 = 27 878,4 l/1 tratament x 4 = 111 513,6 l Vt apă = 111 513,6 – 1 500 = 111 363,6 x 4 = 445 452 l Zeamă bordeleză 5kg/ha CuSO4, 2,5kg/ha var nestins, 0,2% aracet 400 l soluţie/ha M CuSO4 = 5 x 18,5856 = 92,928 kg/1 tratament Mt. CuSO4 = 92,928 x 2 = 185,856 kg M var nestins = 2,5 x 18,5856 = 48,464 kg M t. var nestins = 48,464 x 2 = 96,928 kg V soluţie = 400 x 18,5856 = 7 434,24 l/1 trtament Vt. Soluţie = 7 434,24 x 2 = 14 868,48 l M aracet = 7 434,24 x 0,2/100 = 14, 86848 kg/1 tratament M t.aracet = 14,86848 x 2 = 30 kg V apă = 7 434,24 -14,86848 – 96,928 -48,464 = 7 274 l/1tratament 31
  32. 32. Vt. apă = 7 274 x 2 = 14 548 l V tot. apă pt. toate tratamentele = 14 548 +445 452 = 460 000 l = 460 t• Cod 8002007: Transport apă pentru preparat soluţii P.U. = 0,06 x 550 000 + 400 000 = 433 000 lei/t P.T. = 433 000 x 460 = 199 180 000 lei• Cod : Pregătit soluţie (Ridomil) P.U. = 120 000 / 10 = 12 000 lei/t P.T. = 12 000 x 445,452 = 534 543 lei• Cod : Pregătit zeamă bordeleză P.U. = 120 000 / 5 = 24 000 lei/t P.T. = 24 000 x 14,86848 = 356 844 lei• Cod : Stropit cu vermorelul P.U. = 120 000 / 0,4 = 300 000 lei/1000 l soluţie P.T. = 300 000 x 460 = 138 000 000 leiCompletatul golurilor goluri 5% - necesar viţe = 69 120 x 5% = 3 456 viţe - preţul tot. = 3 456 x 50 000 = 172 800 000 lei - necesar apă = 34 560 l = 34,560 t• Cod 2418: Făcut gropi pentru plantat viţa în goluri P.U. = 120 000 / 0,15 = 800 000 lei/1000 buc. P.T. = 800 000 x 3,456 = 2 764 800 lei• Cod 2345: Transportat viţe cu găleţi P.U. = 80 000 / 17 = 4 706 lei/1000 buc. P.T. = 4 706 x 3,456 = 16 264 lei• Cod 2363: Plantatul viţei în goluri P.U. = 120 000 / 0,1 = 1 200 000/1000 buc. P.T. = 1 200 000 x 3,456 = 4 147 200 lei• Cod : Transport apă P.U. = 0,06 x 550 000 + 400 000 = 433 000 lei/t 32
  33. 33. P.T. = 433 000 x 34,560 = 14 964 480 lei Înlocuit tutori 2% Necesar tutori = 69 120 x 2% = 1 383 Volum tutori = 1 383 x 0,003 = 4,149 m³ Greutate tutori = 4,149 x 500 = 2074,5 kg = 2,0745• Cod :Încărcat transportat şi descărcat tutori P.U. = 100 000 / 1,9 = 52 631 lei/t P.T. = 52 631 x 2,0745 = 109 183 lei• Cod 2395: Bătut tutori P.U. = 100 000 / 0,5 = 200 000 lei/1000 buc. P.T. = 200 000 x 1,383 = 276 600 lei• Cod 2369: Fasonat şi ascuţit picheţi P.U. = 80 000 / 0,6 = 133 333 lei/1000 buc. P.T. = 133 333 x 1.383= 244 000 lei• Cod 300001765: Arătura de toamnă P.U. = 0,58 x 550 000 + 500 000 = 819 000 lei/ha P.T. = 819 000 x 18,5856 = 15 221 606,4 lei Extras de materialeNr. crt. Denumirea materialului UM Cantitatea 1 Apă t 494.56 2 Deşeuri textile kg 0,262656 3 Viţe altoite stas mii buc. 3 456 4 Mraniţă t 10,368 5 Substanţă pentru stopit kg 371,496 33
  34. 34. AntemăsurătoareNr crt Cod Denumirea lucrării UM Cantitatea 1 300001623 Arătura de primăvară ha 18,5856 2 2349 Săpat după plantare ha 4.064 3 300001603 Cultivat solul ha 12,8136 Prăşitul pe rând după 4 2482 ha 4,1472 prăşitoare Ruperea scoarţei muşuroiului Mii 5 69,120 si refacerea lui buc. Copcit via in primul an de la Mii 6 2352 69,120 plantare buc. 7 2482 Praşilă manuală pe rând ha 4,1472 8 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136 9 2482 Praşilă manuală pe rând ha 4,1472 10 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136 Copcit via în primul an de la Mii 11 2352 69,120 plantare buc. Legatul viţei de vie şi plivit în Mii 12 2353 69,120 anul I buc. 13 Stropit cu vermorelul Ha 18,5856 Transportat cu căruţa apă sau 14 3451 soluţie în butoaie pe distanţa t 7,43424 de până la 2km 15 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,43424 16 Stropit cu vermorelul ha 18,5856 Transportat cu căruţa apă sau 17 3451 soluţie în butoaie pe distanţa t 7,43424 de până la 2km 18 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,43424 19 2482 Praşilă manuală pe rând ha 4,1472 20 Stropit cu vermorelul ha 18,5856 Transportat cu căruţa apă sau 21 3451 soluţie în butoaie pe distanţa t 27,8784 de până la 2km 22 Pregătit soluţie Ridomil t 27,8784 23 Stropit cu vermorelul ha 18,5856 24 3451 Transportat cu căruţa apă sau t 7,43424 34
  35. 35. soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2km25 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,4342426 300001603 Praşilă mecanică ha 12,813627 Stropit cu vermorelul ha 18,5856 Transportat cu căruţa apă sau28 3451 soluţie în butoaie pe distanţa t 27,8784 de până la 2km29 Pregătit soluţie Ridomil t 27, 878430 Stropit cu vermorelul ha 18,5856 Transportat cu căruţa apă sau31 3451 soluţie în butoaie pe distanţa t 7,43424 de până la 2km32 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,43424 Făcut gropi pentru completarea Mii33 2418 3,456 golurilor buc Încărcat, transport, descărcat34 3223 t 0,19 viţe altoite stas Fasonat şi verificat calitatea Mii35 2342 3,629 viţelor buc Mii36 2343 Mocirlitul viţelor 3,629 buc Încărcat, transport, descărcat37 3223 t 10,5 mraniţă Mii38 2345 Transportat viţe cu găleţi 3,629 buc. Mii39 2363 Plantatul viţei in goluri 3,456 buc.40 3451 Transportat apă t 34,6 Încărcat, transport cu căruţa şi41 3377 descărcat araci de vie din t 5,184 descărcătură la 2-5km Mii42 3295 Bătut tutori 3,456 buc. Udatul fiecărei viţe cu câte 10 l Mii43 2347 3,456 apă buc44 300001765 Arătura de toamnă ha 18,5856 35
  36. 36. Devizul lucrării 36
  37. 37. Nr. COD Denumirea lucrării UM TotalCr Cant. P.U. Val. Cant P.U. Val. Cant. P.U. Val.t Arătura de1 300001623 ha 18,5856 912 500 16 959 360 primăvară2 2349 Săpat după plantare ha 4.064 2 000 000 8 294 4003 300001603 Cultivat solul ha 12,8136 775 000 9 930 540 Prăşitul pe rând4 2482 ha 4,1472 685 714 2 843 793 după prăşitoare Ruperea scoarţei mii5 2351 muşuroiului si 69,120 100 000 6 912 000 buc. refacerea lui Copcit via in primul mii6 2352 69,120 240 000 15 759 360 an de la plantare buc. Praşilă manuală pe7 2482 ha 4,1472 685 714 2 843 793 rând8 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136 775 000 9 930 540 Praşilă manuală pe9 2482 ha 4,1472 685 714 2 843 793 rând10 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136 775 000 9 930 540 Copcit via în primul mii11 2352 69,120 240 000 15 759 360 an de la plantare buc. Legatul viţei de vie mii12 2353 65,664 120 000 7 879 680 şi plivit în anul I buc. Stropit cu13 t 7,43424 300 000 2 230 272 vermorelul Transportat cu căruţa apă sau14 8002007 soluţie în butoaie pe t 7,43424 433 000 3 129 026 distanţa de până la 2km Pregătit Zeamă15 t 7,43424 24 000 174 576 Bordeleză Stropit cu16 t 7,43424 300 000 2 230 272 vermorelul Transportat cu
  38. 38. 38
  39. 39. Lucrări de întreţinere a plantaţiei viticole în anul al II-lea Dezmuşuroitul şi arătura de primăvară Dezmuşuroitul se execută primăvara, de timpuriu, după ce a trecut pericolul ca temperaturaaerului să scadă sub -8 – -9° C. Lucrarea se execută manual cu sapa, prin descoperirea viţelor de viede pământ, până sub punctul de altoire, cu grijă pentru a nu se produce vătămarea viţelor. Arătura de primăvară Această lucrare se execută la „cormană” la o adâncime de 14-16 cm. Arătura de primăvarăpoate fi înlocuită prin afânarea solului la aceeaşi adâncime, folosind plugul cultivator echipat cugheare de afânare. Tăierea în uscat şi copcitul viţelor Începând cu anul al II-lea se aplică tăieri de forme specifice diferitelor tipuri de tăiereadoptate. În cazul conducerii butucilor în forme semiînalte şi înalte se lasă o cordiţă de 5-6 ochi,care se leagă în poziţie verticală, restul creşterilor eliminându-se. Tăierea în uscat se execută imediatdupă dezmuşuroit şi trebuie încheiată înainte de pornirea în vegetaţie a mugurilor. Odată cu tăierease execută şi copcitul viţelor, care se repetă în luna august. Plivitul şi legarea lăstarilor În momentul în care lăstarii au atins o lungime de 8-10 cm se îndepărteză cei de prisos,reţinând numai pe cei corespunzători sub raportul creşterii, în număr de 3-4 la viţele viguroase,pentru a le asigura o creştere normală şi numai 2 la viţele slab dezvoltate, pentru a favorizacreşterea. Pe măsură ce lăstarii cresc în lungime vor fi dirijaţi printre rândurile de sârme duble alemijlocului de susţinere. Completarea golurilor Golurile existente la începutul anului al II-lea vor fi completate cu viţe altoite stas viguroase.Viţele plantate în goluri vor fi supuse unor îngrijiri atente pentru a reduce decalajul de creştere şi înfinal pentru a obţine butuci uniformi ca vigoare. Golurile apărute în cursul perioadei de vegetaţievor fi completate în luna august cu viţe de un an, fortificate la ghivece sau toamna după cădereafrunzelor cu viţe viguroase.
  40. 40. • Cod 300001623: Arătură de primăvară P.U. = 0,75 x 550 000 + 500 000 = 912 500 lei/ha P.T. = 912 500 x 18,5856 = 16 959 360 lei• Cod 2356: Desfăcutul muşuroiului primăvara P.U. = 100 000 / 1,3 = 761 923 lei/1000 buc. P.t. = 761 923 x 69,120 = 49 540 813 lei• Cod 300001603: Cultivat solul (lucrarea se face de 4 ori/an) P.U.=0,5 x 550 000 + 500 000 = 775 000lei/ha P.t.=775 000 x 12,8136 = 9 930 540 x 4 = 39 722 160 lei• Cod 2482: Prăşitul pe rând după prăşitoare (lucrarea se face de 3 ori/an) P.U. = 120 000 / 0,175 = 685 714 lei/ha P.T. = 685 714 x 4,1472 = 2 843 794 x 3 = 8 531 380 lei• Cod 2361: Tăiatul şi copcitul viţei de vie în anul 2 P.U. = 120 000 / 0,8 = 150 000 lei/1000 buc P.T. = 150 000 x 69,120 = 10 368 000 lei• Cod 2352: Copcitul viţei de vie în august P.U. = 120 000 / 05 = 240 000 lei/1000 buc. P.T. = 240 000 x 69,120 = 16 588 800 leiCompletatul golurilor goluri 3% Necesarul de viţe = 69 120 x 3 % = 2 074 Preţul total viţe = 2 074 x 50 000 = 10 370 000 lei Necesar apă = 20 740 l• Cod 2418: Făcut gropi P.U. = 120 000 / 0,15 = 800 000 lei/1000 buc. P.T. = 800 000 x 2,074 = 1 659 200 lei• Cod 2345: Transportat viţe cu găleţi P.U. = 80 000 / 17 = 4 706 lei/1000 buc. P.T. = 4 706 x 2,074 = 9 760 lei• Cod 2363: Plantatul viţei în goluri 40
  41. 41. P.U. = 120 000 / 0,1 = 1 200 000 lei/1000 buc. P.T. = 1 200 000 x 2,074 = 2 488 800 lei• Cod 3452: Transport cu căruţa apă sau soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2 km P.U. = 130 00 x 2 / 6,75 = 38 518,5 lei/t P.t. = 38 518,5 x 20,740 = 798 874 leiÎnlocuit tutori 2% Necesar tutori = 69 120 x 2% = 1 383 Greutatea totală a viţelor = 1 383 x 50g = 0,06915 t• Cod 3223: Încărcat gunoi de grajd în remorcă şi descărcat în câmp, distanţa detransportpână la 2 km – pentru viţe P.U. = 1,18 × 550 000 + 500 000 = 599 000 lei/t P.T. = 599 000 x 0,06915 = 41 421 lei• Cod 2395: Bătut tutori P.U. = 100 000 / 0,5 = 200 000 lei/1000 buc. P.T. = 200 000 x 1,383 = 276 600 lei• Cod 2369: Fasonat şi ascuţit picheţi P.U. = 80 000 / 0,6 = 133 333 lei/1000 buc. P.T. = 133 333 x 1,383 = 184 400 leiCombaterea bolilor şi dăunătorilor Împotriva făinării: Sulf muiabil 50 kg/ha M sulf muiabil = 50 x 18,5856 / 10³ = 0,929 t Împotriva manei:8 tratamente = 5 cu Ridomil 48 Wp 3 cu zeamă bordeleză Ridomil 48WP 2,25kg/ha, 0,15%, aracet 0,15% M Ridomil = M aracet = 2,25 x 18,5856 = 41,8176 kg/tratament Mt Ridomil = Mt aracet = 41,8176 x 5 = 209,088 kg V soluţie = 2,25 x 100/0,15 = 1 500 l/ha Vt soluţie = 1 500 x 18,5856 = 27 878,4 l/1 tratament x 5 = 139 392 l Vt apă = 27 878,4 – 83,6352 = 27 794,7648 x 5 = 138 973,824 l Zeamă bordeleză = 5kg/ha CuSO4 41
  42. 42. 2,5kg/ha var nestins 0,2% aracet = 400 l soluţie/ha M CuSO4 = 5 x 18,5856 = 92,928 kg/1 tratament Mt. CuSO4 = 92,928 x 3 = 278,784 kg M var nestins = 2,5 x 18,5856 = 46,464 kg M t. var nestins = 46,464 x 3 = 139,3921kg V soluţie = 400 x 18,5856 = 7 434,24 l/1 tratament Vt. Soluţie = 7 434,24 x 3 = 22 302,72 l M aracet = 7 343,24 x 0,2/100 = 14,69 kg/1 tratament M t.aracet = 14,69 x 3 = 44,07 kg V apă = 7 434,24 – 14,69 -92,928 – 46,464 = 7 280,158 l/1tratament Vt. apă = 7 280,158 x 3 = 21 840,474 l V tot. apă pt toate tratamentele=138 873,824 + 21 840,474 = 160 714,3 l = 160,8 t• Cod 8002007: Transport apă pt preparat soluţii P.U. = 0,06 x 550 000 + 400 000 = 433 000 lei/t P.T. = 433 000 x 160,8 = 69 626 400 lei• Cod : Pregătit soluţie (Ridomil) P.U. = 120 000 / 10 = 12 000 lei/t P.T. = 12 000 x 138 973,824 = 1 667 686 lei• Cod : Pregătit zeamă bordeleză P.U. = 120 000 / 5 = 24 000 lei/t P.T. = 24 000 x 21.841 = 524 184 lei• Cod : Stropit cu vermorelul P.U. = 120 000 / 0,4 = 300 000 lei/1000 l soluţie P.T. = 300 000 x 160,8 = 48 240 000 lei• Cod 300001765: Arătura de toamnă P.U. = 0,58 x 550 000 + 500 000 = 819 000 lei/ha P.T. = 819 000 x 18,5856 = 15 221 607 lei 42
  43. 43. Extras de materialeNr. crt. Denumirea materialului UM Cantitatea 1 Substanţă pentru stropit kg 1 416,872 2 Apă t 23,740 3 Viţe altoite stas mii buc. 2074 4 Mraniţă t 6,222 5 Deşeuri textile t 1,9735 AntemăsurătoareNr crt Cod Denumirea lucrării UM Cantitatea Mii 1 2358 Dezmuşuroit 65,664 buc. Ruperea crustei şi refacerea Mii 2 2351 3,456 muşuroiului buc Mii 3 2407 Tăierea în uscat a viţelor 65,664 buc Mii 4 2352 Copcit via 69,120 buc. 5 300001623 Arătura de primăvară ha 18,5856 6 2482 Prăşitul pe rând după prăşitoare ha 4,1472 6 300001603 Cultivat solul ha 12,8136 7 Stropit cu vermorelul Ha 18,5856 Transportat cu căruţa apă sau 8 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 7,43424 până la 2km 9 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,43424 10 Stropit cu vermorelul Ha 18,5856 Transportat cu căruţa apă sau 11 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 7,43424 până la 2km 12 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,43424 13 2482 Praşilă manuală pe rând ha 4,1472 Mii 14 2352 Copcit via 69,120 buc. 43
  44. 44. Mii15 2353 Legatul viţei de vie 69,120 buc.16 300001603 Praşilă mecanică ha 12,813617 Stropit cu vermorelul ha 18,5856 Transportat cu căruţa apă sau18 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 27,8784 până la 2km19 Pregătit soluţie Ridomil t 27,8784 Mii20 2353 Legatul viţei de vie 69,120 buc.21 Stropit cu vermorelul ha 18,5856 Transportat cu căruţa apă sau22 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 7,43424 până la 2km23 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,4342424 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136 Mii25 2353 Legatul viţei de vie şi plivit 69,120 buc.26 Stropit cu vermorelul ha 18,5856 Transportat cu căruţa apă sau27 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 27,8784 până la 2km28 Pregătit soluţie Ridomil t 27,878429 300001603 Praşilă mecanică ha 12,813630 Stropit cu vermorelul ha 18,5856 Transportat cu căruţa apă sau31 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 7,43424 până la 2km32 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,4342433 2482 Praşilă manuală pe rând ha 4,1472 Făcut gropi pentru completarea Mii34 2418 2,074 golurilor buc Încărcat, transport, descărcat35 3223 t 0.1037 viţe altoite stas Fasonat şi verificat calitatea Mii36 2342 2,074 viţelor buc Mii37 2343 Mocirlitul viţelor 2,074 buc 44
  45. 45. Încărcat, transpor, descărcat38 3223 t 6,222 mraniţă Mii39 2345 Transportat viţe cu galeţi 2,074 buc. Mii40 2363 Plantatul vitei in goluri 2074 buc.41 3451 Transportat apă t 20,740 Incarcat, transport cu căruţa şi42 3377 descărcat araci de vie din t 20,740 descărcătură la 2-5km Mii43 3295 Bătut tutori 2,074 buc. Udatul fiecărei viţe cu câte 10 l Mii44 2347 2,074 apă buc45 300001765 Arătura de toamnă ha 18,5856 45
  46. 46. Nrcrt COD Denumirea lucrării UM Total Cant. P.U. Val. Cant P.U. Val. Cant. P.U. Val. - mii1 2356 Dezmuşuroit 65,664 761 923 50 030 912 buc. Ruperea crustei şi mii2 2351 refacerea 3,456 100 000 345 600 buc muşuroiului Tăierea în uscat a mii3 2407 65,664 150 000 9 849 600 viţelor buc mii4 2352 Copcit via 69,120 240 000 16 588 800 buc. Arătura de5 300001623 ha 18,5856 912 500 16 959 360 primăvară Prăşitul pe rând6 2482 ha 4,1472 685 714 2 843 794 după prăşitoare6 300001603 Cultivat solul ha 12,8136 775 000 9 930 540 Stropit cu7 t 7,274 300 000 2 182 200 vermorelul Transportat cu căruţa apă sau8 3451 soluţie în butoaie pe t 7,274 433 000 3 149 642 distanţa de până la 2km Pregătit Zeamă9 t 7,274 24 000 174 576 Bordeleză Stropit cu10 t 7,43424 300 000 2 230 272 vermorelul Transportat cu căruţa apă sau11 3451 soluţie în butoaie pe t 7,43424 433 000 3 129 026 distanţa de până la 2km Pregătit Zeamă12 t 7,43424 24 000 178 422 Bordeleză Praşilă manuală pe13 2482 ha 4,1472 685 714 2 843 794 rând mii14 2352 Copcit via 69,120 240 000 16 588 800 buc.
  47. 47. 47

×