2. Introducere
Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale
Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale
Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi
antropice) ale localităţii rurale
Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului
turistic în localitatea rurală
Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor
turistice din localitatea rurală
Concluzii şi recomandări
Bibliografie
3. Turismul rural este cel mai popular în
Moldova. Cei mai mulţi străini care ne
vizitează ţara aleg ca primă destinaţie
Parcul Naţional “Orheiul Vechi”.
4. Monumentele istorice şi peşterile
transformă zona dată în destinaţia
preferată a celor care aleg să vină
în vacanţă în ţara noastră.
5. Totodată, străinii optează pentru
satele Trebujeni şi Butuceni
pentru că aici au ocazia să
cunoască specificul
moldovenesc.
6. Să analizez premisele dezvoltării turismului în
cadrul localității Trebujeni
Să evidențiez importanța valorificării turistice a
destinației date.
Să depistez problemele întîlnite de către turiști în
zona turistică Orheiul Vechi
Să propun careva idei de ameliorare a situațiilor
apărute
7. Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale
Trebujeni este o localitate -centru de comună în
raionul Orhei. (Trebujeni, Butuceni, Morovaia)
8. Trebujeni, Butuceni şi Morovaia au fost
construite în aceeaşi perioadă, având o
vârstă de aproximativ 400-500 de ani.
9. Aceste trei sate sunt separate de nişte
stânci calcaroase înzestrate cu peşteri.
Stâncile date au fost sculptate de cândva
existata aici mare – Sarmatică.
10. Pentru început, Trebujeniul avea o suprafaţă mai mare
şi era târg, unde veneau localnicii din satele vecine.
Satul Trebujeni a fost menționat documentar în anul
1575 cu denumirea Tărbușeni, Trăbujeni.
11. Cele mai vechi urme de locuire umană de
pe teritoriul actual al comunei Trebujeni
datează din sec. XIV, ele fiind evidențiate
îndeosebi pe teritoriul acutalului complex
arhitectural „Orheiul Vechi”, unde s-au
descoperit numeroase rămășițe
arheologice.
12. Aici s-au păstrat urme de viaţă umană din cele mai vechi
timpuri şi pînă în evul mediu tîrziu. Straturile de cultură ale
acestui monument oglindesc toată istoria neamului şi al
meleagului, ilustrînd-o cu vestigii arheologice de o mare
valoare muzeistică.
13. Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale
Economia locală este bazată pe agricultură
și turism. Majoritatea locuitorilor (1778
oameni) sunt implicați în activități
economice, dintre care 98% lucrează în
cadrul unei gospodării țărănești.
14. Sectorul serviciilor este reprezentat de 6 unități
comerciale și 5 pensiuni turistice (Casa de sub stâncă,
Casa din Luncă, Casa Verde, Vila Roz, La Popas)
15. Agro-pensiunea „Casa de sub Stâncă” se află în
satul Trebujeni, situată chiar sub stâncă ceea ce
trezeşte şi mai mult interesul vizitatorilor. Ea oferă
posibilitatea turiştilor din străinătate cît şi celor din
ţară să petreacă un sejur de neuitat într-o ambianţă
rustică cu bucate tradiţionale şi multă voie bună.
16. Casa din Luncă este prima
pensiune rurală, creată în mai,
2000, în gospodăria familiei
Benzin, din satul Trebujeni
17. Casa Verde este o gospodărie ce dispune de un potențial
turistic dezvoltat și constă din: terasa de vară ; casa
separată pentru cazare ; dormitoare a cîte 2 locuri;
bucătărie, "Casa Mare", grup sanitar; grădină cu flori, pomi
fructiferi și legume care sunt folosite pentru prepararea
bucatelor.
18. Vila Roz, situată pe partea
stângă la intrare în satul
Trebujeni. Este locul potrivit
unde fiecare oaspete va fi
întâlnit cu braţele deschise,
cu ospitalitate şi căldură.
20. Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice) ale
localităţii rurale
Obiectivele naturale se
grupează în patru subdiviziuni
distincte: geologice, hidrologice,
vegetale şi faunistice.
26. Coloniile de popândăi pestriţi
Pe suprafaţa promontoriului Peştera, locul fostului oraş
medieval Orheiul Vechi se află câteva grupuri de colonii de
popândăi pestriţi, animal vertebrat protejat la nivel
european, fiind înscris în Lista Roşie a Europei
27. Obiectivele antropice se împart în opt unităţi de
bază: istorico-arheologice, vestigii de arhitectură
istorică, complexe rupestre, locaşe bisericeşti în
funcţiune, construcţii vernaculare, patrimoniu
etnografic funcţional, moşteniri folclorice şi
obiecte de patrimoniu mobil expuse în cadrul
muzeal.
33. Schitul Peştera
Monument de arhitectură rupestră medievală;
cuprinde circa 100 de chilii monahale de tip
peşteră şi o biserică monumentală săpată în
stâncă – biserica Peştera.
36. Manifestările folclorice tradiţionale reprezintă o
componentă inalienabilă a activităţilor populaţiei locale din
comuna Trebujeni, acestea fiind organizate periodic, în
special cu ocazia sărbătorilor creştine.
37. Festivalul „Gustar" este un spaţiu în care diferite culturi se strâng
sub același cer frumos, cu muzică bună, unde are loc schimbul
intercultural prin turiștii care vin, prin persoanele din întreaga
lume care participă și prin trupele de muzică de pe tot globul,
care-și cântă cultura și o împart cu toată lumea.
38. Denumirea festivalului „Gustar" vine de la
un cuvânt vechi, cu rădăcini în limba latină
şi înseamnă August în versiunea populară.
Este luna în care se coc şi se gustă
majoritatea fructelor, care cresc în
Republica Moldova.
39. Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului
turistic în localitatea rurală
La dispoziţia vizitatorilor sunt puse următoarele structuri:
•Centru de Vizitatori, echipat cu utilaj tehnic modern
(televizor, calculator, videomagnitofon) (2 încăperi de circa
160 m.p.)
•Centru de expoziţie şi de vânzare a pieselor de artizanat
•Centru de Informare şi promovare muzeală (1 edificiu)
•Popasuri la aer liber amenajate pentru vizitatori (2 unităţi)
•Vicee moderne (4 unităţi pentru 12 persoane)
•Parcări amenajate (2 parcări pentru 30-40 de unităţi de
transport)
40. În cadrul Complexului Orheiul Vechi vizitatorii pot beneficia
de următoarele servicii:
•Excursii realizate de către ghizii Complexului Muzeal în limbile
română şi rusă.
•Excursiile în alte limbi (engleză, franceză, germană etc.) sunt
organizate cu translatori şi ghizi invitaţi din oraşul Chişinău.
•Materiale informative (broşuri, ghid turistic în limba română şi limba
engleză, pliante, alte materiale ilustrative).
•Expoziţie arheologică (circa 120 m.p.).
•Expoziţie etnografică (casă-muzeu)
•Plimbări cu căruţa
•Plimbări cu calul
•Excursii tematice în cadrul ariilor protejate, inclusiv cu căruţa
•Excursii tematice în cadrul complexelor rupestre
•Plimbări cu barca pe râul Răut
•Pescuit sportiv
•Alpinism cultural
41. Deficiențe
• Accesibilitate redusă
• Lipsa de informare
• Stare degradată avansată a unor obiective de arhitectură medievală
şi de arhitectură rupestră
• Lipsa unor dotări de acumulare şi prelucrare a deşeurilor pentru
satele comunei Trebujeni,
• Lipsa unui plan de amenajare turistică teritorială a complexului,
• Lipsa unei colaborări sistematice cu Agenţiile de Turism din
Republica Moldova
• Insuficienţă de parcări amenajate în jurul complexului,
42. Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor
turistice din localitatea rurală
1. Amenajarea căilor de acces general în zona Orheiului Vechi
2. Amenajarea accesului pietonal către obiectivele de interes turistic
3. Elaborarea şi amplasarea indicatoarelor şi a panourilor informaţionale
necesare la toate obiectivele de interes turistic
4. Construcţia sistemelor de canalizare în zona complexului Orheiul Vechi
5. Amenajarea sistemelor de acumulare şi prelucrare a deşeurilor
6. Asigurarea transportului public permanent pe ruta Chişinău - Orheiul Vechi
7. Elaborarea şi realizarea proiectelor de conservare şi de protecţie a
monumentelor din cadrul Complexului
8. Conservarea şi dezvoltarea potenţialului etnofolcloric, a tradiţiilor şi
obiceiurilor populare, amenajarea centrelor de artizanat
9. Asigurarea complexului Orheiul Vechi cu specialişti de performanţă pentru
ghidaj în limbi de circulaţie internaţională
10. Asigurarea unei colaborări sistematice dintre complexul Orheiul Vechi şi
Agenţiile de Turism.
43. Concluzii şi recomandări
Complexul turistic “Orheiul Vechi” fiind una dintre cele mai
vizitate destinații din Republica Moldova de turiștii străini, dar
și de cei interni, necesită schimbări majore în prestarea
serviciilor turistice.
Dacă se vor aplica direcții strategice bine stabilite în
dezvoltarea complexului dat se vor obține beneficii atît pentru
populația locală, cît și pentru activitatea turismului în zona
dată în general:
44. Complexul muzeal va obţine surse financiare suplimentare,
care vor putea fi aplicate la cercetarea, protejarea, conservarea şi
restaurarea obiectivelor de patrimoniu;
Populaţia locală va obţine posibilităţi speciale pentru
organizarea şi desfăşurarea micului bussines în domeniul
turismului rural, cultural şi ecologic,
Obţinerea unor venituri noi în scopul asigurării unor condiţii
decente de viaţă;
Comunitatea locală va obţine o nouă imagine pe plan naţional
şi internaţional
45. BIBLIOGRAFIE
• Postică Gh. Orheiul Vechi. Ghid turistic, Chişinău, PNUD, 2004. 24 pag.
• Postică Gh. Orheiul Vechi: cercetări arheologice 1996-2001, Iaşi, Ed. Univ.
Al. I. Cuza, 2006, 224 pag.
•Turcov E. Direcţiile de dezvoltare şi promovare a turismului în Republica
Moldova, Chişinău, Ed. ASEM, 2002, 136 p.
•Turcov E. Plan de valorificare turistică : Complexul istorico-natural
Orheiul Vechi, Chişinău, Ed. ASEM, 2009, 78 p.
•Glăvan V., Strategii de valorificare a potenţialului rural şi de dezvoltare a
agroturismului, Ministerul Turismului, 1997
•Cultural Orheiul Vechi - coordonator şi autor Gheorghe Postică, Chişinău,
2010, 138 p.
•Site-ografia
http://turism.gov.md/index.php?pag=sec&id=68
http://ro.wikipedia.org/wiki/Orheiul_Vechi
http://www.pensiuneabutuceni.md/ro/pages/Orheiul_vechi
http://www.casaorhei.com/usadiba_ro.html
http://www.lapensiuni.ro/cazare-republica-moldova/moldova/Casa-
Verde-2110468/index.html
