58 administrarea salarizarii. analiza diagnostic a cheltuielilor salariale (s...
Plan de Dezvoltare Locala Alutus
1. MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
Direcţia Generală Dezvoltare Rurală
Autoritate de Management pentru PNDR
Plan de Dezvoltare Locală – „Alutus” 2011 - 2013
CUPRINS
I. Introducere ............................................................................................8
II. Dosarul de candidatură ........................................................................9
II.1. Lista localităţilor cuprinse în teritoriu ....................................................... 9
II.2. Planul de dezvoltare a teritoriului .......................................................... 14
II.3. Planul de finanţare .............................................................................. 306
III. Realizarea parteneriatului şi funcţionarea GAL ...............................311
III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Locală
(parteneriatul care realizează Planul de Dezvoltare Locală) ............. 311
III.2. Modurile de asociere a diferiţilor parteneri ......................................... 316
III.3. Prezentarea parteneriatului decizional............................................... 328
III.4. Resurse umane – animare - comunicare ........................................... 341
III.5. Implementarea proiectelor în cadrul GAL .......................................... 379
III.6. Implicarea GAL în acţiunile de cooperare şi în RNDR ....................... 393
IV. Bibliografie ...................................................................................... 398
301H
2. I. Introducere ............................................................................................8
II. Dosarul de candidatură ........................................................................9
II.1. Lista localităţilor cuprinse în teritoriu ....................................................... 9
II.2. Planul de dezvoltare a teritoriului .......................................................... 14
II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică ............................................................................14
II.2.2 Analiza Actorilor implicaţi.....................................................................................135
II.2.3 Tipul de strategie ales pe baza analizei SWOT...................................................157
II.2.4 Arborele problemelor ...........................................................................................157
II.2.5 Arborele obiectivelor............................................................................................170
II.2.6 Matricea Cadru Logic ..........................................................................................193
II.2.7 Analiza de risc .....................................................................................................198
II.2.8 Anexa 1 ...............................................................................................................203
II.2.9 Fişele tehnice ale măsurilor.................................................................................207
II.2.10 Consultări între toţi partenerii ............................................................................285
II.3. Planul de finanţare .............................................................................. 306
III. Realizarea parteneriatului şi funcţionarea GAL ...............................311
III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Locală
(parteneriatul care realizează Planul de Dezvoltare Locală) ............. 311
III.1.1 Consultări pe plan local ......................................................................................311
III.2. Modurile de asociere a diferiţilor parteneri ......................................... 316
III.2.1 Căutarea leader -ului; .........................................................................................317
III.2.2 O analiză sumară (localizare geografică, tipuri de localităţi – oraşe, comune, sate,
număr de locuitori etc.) a localităţilor cuprinse în teritoriului dorit pentru viitorul potenţial
GAL; .............................................................................................................................317
III.2.3 Identificarea persoanelor-resursă (cu care se va colabora). Acestea se vor stabili
cu ajutorul autorităţilor din localităţile respective şi al DADR –urilor;............................317
III.2.4 Pregătirea materialelor de prezentare a programului LEADER şi gruparea lor în
vederea prezentării în cadrul întâlnirilor ce vor avea loc la iniţiativa leader -ului în
prezenţa DADR -ului;....................................................................................................317
III.2.5 Organizarea grupurilor de lucru (combinarea competenţelor) şi adunarea acestora
în diferite întâlniri. .........................................................................................................317
III.3. Prezentarea parteneriatului decizional............................................... 328
III.3.1 Descrierea partenerilor .......................................................................................328
III.3.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului .....................................................................334
III.4. Resurse umane – animare - comunicare ........................................... 341
III.4.1 Resurse umane ..................................................................................................341
III.4.2 Resursele umane ale structurilor partenere .......................................................356
III.4.3 Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile) ..................361
III.4.4 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL .......................................................363
III.4.5 Dispozitivul de comunicare şi informare .............................................................368
III.5. Implementarea proiectelor în cadrul GAL .......................................... 379
III.5.1 Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL...............379
III.6. Implicarea GAL în acţiunile de cooperare şi în RNDR ....................... 393
III.6.1 Cooperare...........................................................................................................393
III.6.2 Crearea şi implementarea reţelei .......................................................................396
IV. Bibliografie ...................................................................................... 398 340H
3. I. Introducere ............................................................................................8
II. Dosarul de candidatură ........................................................................9
II.1. Lista localităţilor cuprinse în teritoriu ....................................................... 9
II.2. Planul de dezvoltare a teritoriului .......................................................... 14
PARTEA I: Prezentarea teritoriului – Analiza diagnostic ........................14
II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică ............................................................................14
II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice (amplasament, relief, altitudine,…)
.................................................................................................................................................. 14
II.2.1.1.1 Amplasarea teritoriului..........................................................................................................14
II.2.1.1.2 Relief ....................................................................................................................................14
II.2.1.1.3 Principalele tipuri de sol predominante.................................................................................15
II.2.1.1.4 Resursele naturale ...............................................................................................................16
II.2.1.1.5 Vegetaţia ..............................................................................................................................18
II.2.1.1.6 Comentarii privind principalele caracteristici geografice .......................................................19
II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului................................................................................ 20
II.2.1.3 Populaţie - demografie ................................................................................................. 22
II.2.1.3.1 Informaţii privind comunităţile prezente ................................................................................22
II.2.1.3.2 Tendinţele demografice ........................................................................................................24
II.2.1.3.3 Şomajul pe termen lung........................................................................................................29
II.2.1.3.4 Diversitate etnică ..................................................................................................................33
II.2.1.3.5 Comentarii privind populaţia - demografia ............................................................................33
II.2.1.4 Patrimoniu de mediu .................................................................................................... 35
II.2.1.4.1 Relief ....................................................................................................................................35
II.2.1.4.2 Geologie ...............................................................................................................................35
II.2.1.4.3 Biodiversitate........................................................................................................................36
II.2.1.4.4 Ape .......................................................................................................................................39
II.2.1.4.5 Comentarii privind patrimoniul de mediu ..............................................................................43
II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural ................................................................................. 45
II.2.1.5.1 biserici şi mănăstiri; ..............................................................................................................45
II.2.1.5.2 case memoriale; ...................................................................................................................49
II.2.1.5.3 monumente dispărute...........................................................................................................52
II.2.1.5.4 castre (roman, dacic etc.); ....................................................................................................52
II.2.1.5.5 cetăţi şi castele; ....................................................................................................................58
II.2.1.5.6 meşteşuguri specifice (pictură pe sticlă, cojocărit, port specific etc.);...................................60
II.2.1.5.7 herghelii de cai relevante (specifice); ...................................................................................62
II.2.1.5.8 tipuri de turism practicate .....................................................................................................62
II.2.1.5.9 obiceiuri locale, etc. ..............................................................................................................63
II.2.1.5.10 Comentarii privind patrimoniul arhitectural şi cultural .........................................................63
II.2.1.6 Economia locală ........................................................................................................... 64
II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active ..............................................................................................66
II.2.1.6.2 Agricultură ............................................................................................................................68
II.2.1.6.3 Comentarii privind economia locală......................................................................................78
II.2.1.6.4 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi....................................................................................80
II.2.1.6.5 Comentarii privind industria locală........................................................................................98
II.2.1.6.6 Comerţ şi sector de servicii ..................................................................................................99
II.2.1.6.7 Comentarii privind comerţul şi serviciile................................................................................99
II.2.1.6.8 Comentarii privind economia locală....................................................................................100
II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale ...................................................................... 101
II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate ...........................................................................105
II.2.1.7.2 Comentarii privind serviciile şi infrastructurile medico-sociale ............................................109
II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale............................................................................... 110
II.2.1.8.1 Instituţii locale.....................................................................................................................110
II.2.1.8.2 Asociaţii de comune, de consilii..........................................................................................113
II.2.1.8.3 ONG-uri, asociaţii locale.....................................................................................................113
II.2.1.8.4 Comentarii privind activităţile sociale şi instituţii locale .......................................................116
II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu ..................................................................... 117
II.2.1.9.1 Concluzii privind Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu ...................................................125
II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului........................................ 126
II.2.1.10.1 Infrastructura rutieră .........................................................................................................126
II.2.1.10.2 Infrastructura de cale ferată..............................................................................................129
4. II.2.1.10.3 Infrastructura de comunicaţii ............................................................................................130
II.2.1.10.4 Infrastructura de utilităţi ....................................................................................................132
PARTEA a II-a: Analiza SWOT ............................................................135
II.2.2 Analiza Actorilor implicaţi.....................................................................................135
II.2.2.1 Evaluarea Actorilor implicaţi ....................................................................................... 139
II.2.2.2 Comentarii privind Evaluarea Actorilor implicaţi......................................................... 140
II.2.2.3 SWOT – TERITORIU ................................................................................................. 141
II.2.2.4 SWOT – POPULAŢIA ................................................................................................ 146
II.2.2.5 SWOT - ACTIVITĂŢI ECONOMICE........................................................................... 148
II.2.2.6 SWOT - ORGANIZAREA SOCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ........................................ 151
II.2.2.7 SWOT - Potenţialul de producţie agricolă (producţia primară) .................................. 153
II.2.2.8 SWOT – Calitatea vieţii – Dezvoltare rurală............................................................... 155
II.2.3 Tipul de strategie ales pe baza analizei SWOT...................................................157
PARTEA a – III - a: priorităţi .................................................................157
II.2.4 Arborele problemelor ...........................................................................................157
II.2.4.1 Definirea cauzelor primare ale problemelor ............................................................... 158
II.2.4.1.1 Cauzele ce pot fi grupate sub incidenţa Axei I....................................................................159
II.2.4.1.2 Cauzele ce pot fi grupate sub incidenţa Axei II...................................................................161
II.2.4.1.3 Cauzele ce pot fi grupate sub incidenţa Axei III..................................................................163
II.2.4.2 Structura arborelui problemă...................................................................................... 165
II.2.4.2.1 Arborele problemelor pentru Axa I......................................................................................166
II.2.4.2.2 Arborele problemelor pentru Axa II.....................................................................................167
II.2.4.2.3 Arborele problemelor pentru Axa III....................................................................................168
II.2.4.2.4 Arborele problemelor pentru Axa IV ...................................................................................169
II.2.5 Arborele obiectivelor............................................................................................170
II.2.5.1 Structura Arborelui obiectivelor .................................................................................. 170
II.2.5.1.1 Arborele obiectivelor pentru Axa I ......................................................................................171
II.2.5.1.2 Analiza sensibilităţii pentru Axa II .......................................................................................172
II.2.5.1.3 Arborele obiectivelor pentru Axa II .....................................................................................177
II.2.5.1.4 Analiza sensibilităţii pentru Axa II .......................................................................................178
II.2.5.1.5 Arborele obiectivelor pentru Axa III ....................................................................................183
II.2.5.1.6 Analiza sensibilităţii pentru Axa III ......................................................................................184
II.2.5.1.7 Arborele obiectivelor pentru Axa IV ....................................................................................188
II.2.5.1.8 Analiza sensibilităţii pentru Axa IV......................................................................................189
II.2.6 Matricea Cadru Logic ..........................................................................................193
II.2.7 Analiza de risc .....................................................................................................198
II.2.7.1 Riscuri globale asociate cu Proiectul.......................................................................... 198
II.2.7.2 Riscuri locale asociate cu Scopul Proiectului............................................................. 199
II.2.7.3 Analiza de Risk cu Metoda Monte Carlo .................................................................... 201
II.2.7.3.1 Riscul de cost .....................................................................................................................201
II.2.7.3.2 Riscul de durată .................................................................................................................202
II.2.8 Anexa 1 ...............................................................................................................203
II.2.8.1 LEADER ..................................................................................................................... 203
II.2.8.2 Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier............................................ 204
II.2.8.3 Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural.................................................................. 205
II.2.8.4 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale ............................. 206
PARTEA a – IV – a: Măsura.................................................................207
II.2.9 Fişele tehnice ale măsurilor.................................................................................207
II.2.9.1 Axa I Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier .................................. 207
II.2.9.1.1 Măsura: 111 Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe.............207
II.2.9.1.2 Măsura: 112 Instalarea tinerilor fermieri .............................................................................212
II.2.9.1.3 Măsura: 113 Pensionarea timpurie a fermierilor şi lucrătorilor agricoli ...............................215
II.2.9.1.4 Măsura: 114 Utilizarea serviciilor de consiliere...................................................................217
II.2.9.1.5 Măsura: 121 Modernizarea exploataţiilor agricole ..............................................................219
II.2.9.1.6 Măsura: 122 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii .....................................................223
II.2.9.1.7 Măsura: 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere.......................226
II.2.9.1.8 Măsura: 125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea
..........................................................................................................................................................231
5. II.2.9.1.9 Măsura: 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă ..........................................234
II.2.9.1.10 Măsura: 142 Înfiinţarea grupurilor de producători.............................................................238
II.2.9.2 Axa II Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural........................................................ 245
II.2.9.2.1 Măsura: 211 Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată ....................................................245
II.2.9.2.2 Măsura: 212 Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană ......................248
II.2.9.2.3 Măsura: 213 Plăţi Natura 2000 pe teren agricol .................................................................250
II.2.9.2.4 Măsura: 214 Plăţi de Agro-mediu .......................................................................................252
II.2.9.2.5 Măsura: 221 Prima împădurire a terenurilor agricole .........................................................256
II.2.9.2.6 Măsura: 223 Prima împădurire a terenurilor non-agricole ..................................................259
II.2.9.2.7 Măsura: 224 Plăţi Natura 2000 pe teren forestier ...............................................................260
II.2.9.3 Axa III Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale .................. 261
II.2.9.3.1 Măsura: 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi ..........................261
II.2.9.3.2 Măsura: 313 Încurajarea activităţilor turistice .....................................................................265
II.2.9.3.3 Măsura: 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale..............................................269
II.2.9.3.4 Măsura: 341 Dobândire de competenţe, animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare
locală.................................................................................................................................................274
II.2.9.4 Axa IV LEADER.......................................................................................................... 276
II.2.9.4.1 Măsura: 411 Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier................................276
II.2.9.4.2 Măsura: 412 Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural......................................................277
II.2.9.4.3 Măsura: 413 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale..................278
II.2.9.4.4 Măsura: 421 Încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu reprezentan ţii
altor ...................................................................................................................................................280
II.2.9.4.5 Măsura: 431.2 Stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea implementării
..........................................................................................................................................................283
II.2.10 Consultări între toţi partenerii ............................................................................285
II.2.10.1 Macheta chestionarului ............................................................................................ 285
II.2.10.2 Proiecte pe Localităţi ................................................................................................ 288
II.2.10.2.1 Chestionare completate....................................................................................................288
II.2.10.2.2 Idei de proiecte pe localităţi ..............................................................................................289
II.2.10.2.3 Tabel sintetic proiecte pe localităţi şi măsuri ....................................................................290
II.2.10.2.4 Tabel sintetic proiecte pe măsuri şi localităţi ....................................................................291
II.2.10.2.5 Pondere normalizată pe axe.............................................................................................293
II.2.10.2.6 Ponderea normalizată pe axe...........................................................................................293
II.2.10.2.7 Ponderea axelor pe localităţi ............................................................................................294
II.2.10.2.8 Ponderea măsurilor pe localităţi .......................................................................................294
II.2.10.2.9 Clase de măsuri ...............................................................................................................298
II.2.10.2.10 Idei de proiecte ...............................................................................................................300
II.2.10.2.11 Harta tematică cu idei de proiecte ..................................................................................305
II.3. Planul de finanţare .............................................................................. 306
III. Realizarea parteneriatului şi funcţionarea GAL ...............................311
PARTEA a – V – a: Parteneriatul .........................................................311
III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Locală
(parteneriatul care realizează Planul de Dezvoltare Locală) ............. 311
III.1.1 Consultări pe plan local ......................................................................................311
III.2. Modurile de asociere a diferiţilor parteneri ......................................... 316
III.2.1 Căutarea leader -ului; .........................................................................................317
III.2.2 O analiză sumară (localizare geografică, tipuri de localităţi – oraşe, comune, sate,
număr de locuitori etc.) a localităţilor cuprinse în teritoriului dorit pentru viitorul potenţial
GAL; .............................................................................................................................317
III.2.3 Identificarea persoanelor-resursă (cu care se va colabora). Acestea se vor stabili
cu ajutorul autorităţilor din localităţile respective şi al DADR –urilor;............................317
III.2.4 Pregătirea materialelor de prezentare a programului LEADER şi gruparea lor în
vederea prezentării în cadrul întâlnirilor ce vor avea loc la iniţiativa leader -ului în
prezenţa DADR -ului;....................................................................................................317
III.2.5 Organizarea grupurilor de lucru (combinarea competenţelor) şi adunarea acestora
în diferite întâlniri. .........................................................................................................317
III.2.5.1 Temele grupurilor de lucru ........................................................................................ 317
III.2.5.2 Componenţa grupurilor de lucru................................................................................ 318
6. III.2.5.3 Prima întâlnire ........................................................................................................... 319
III.2.5.4 A doua întâlnire ......................................................................................................... 325
III.2.5.5 A treia întâlnire: ......................................................................................................... 326
III.3. Prezentarea parteneriatului decizional............................................... 328
III.3.1 Descrierea partenerilor .......................................................................................328
III.3.1.1 Membrii supleanţi ...................................................................................................... 330
III.3.1.2 Regula „dublului cvorum” .......................................................................................... 331
III.3.1.2.1 Prezenţă minimă obligatorie ..............................................................................................331
III.3.1.2.2 Prezenţă peste cvorumul minim obligatoriu + 1.................................................................331
III.3.1.2.3 Prezenţă peste cvorumul minim obligatoriu + 2.................................................................332
III.3.1.2.4 Prezenţă peste cvorumul minim obligatoriu + 3.................................................................332
III.3.1.2.5 Prezenţă peste cvorumul minim obligatoriu + 4.................................................................333
III.3.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului .....................................................................334
III.3.2.1 Organele Asociaţiei ................................................................................................... 334
III.3.2.2 Adunarea generala .................................................................................................... 335
III.3.2.3 Consiliul director ........................................................................................................ 336
III.3.2.4 Cenzorul .................................................................................................................... 337
III.3.2.5 Comitetul de selectare a proiectelor.......................................................................... 338
III.3.2.6 Compartimentul administrativ.................................................................................... 339
III.4. Resurse umane – animare - comunicare ........................................... 341
PARTEA a – VI – a: Organizarea GAL-ului ..........................................341
III.4.1 Resurse umane ..................................................................................................341
III.4.1.1 Activităţi desfăşurate la nivelul GAL .......................................................................... 341
III.4.1.1.1 FIŞA POSTULUI - Responsabil administrativ – Director executiv al Asociaţiei .................342
III.4.1.1.2 FIŞA POSTULUI - Consultant extern financiar - contabil ..................................................347
III.4.1.1.3 FIŞA POSTULUI - Consultant extern Dezvoltare Rurală & Identitate Vizuală & Informare348
III.4.1.1.4 FIŞA POSTULUI - Activităţi de secretariat ........................................................................349
III.4.1.1.5 FIŞA POSTULUI - Animator ..............................................................................................351
III.4.1.1.6 FIŞA POSTULUI - Expert Tehnic ......................................................................................353
III.4.2 Resursele umane ale structurilor partenere .......................................................356
III.4.3 Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile) ..................361
III.4.3.1 Sediul central - Bodoc ............................................................................................... 361
III.4.3.2 Punct de lucru - Baraolt............................................................................................. 362
III.4.4 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL .......................................................363
III.4.4.1 Circuitul financiar pentru măsura 431 (sub-măsura 431.2)....................................... 366
III.4.5 Dispozitivul de comunicare şi informare .............................................................368
III.4.5.1 Metodologia ............................................................................................................... 369
III.4.5.2 Instrumentele necesare pentru informare şi comunicare .......................................... 370
III.4.5.2.1 întâlniri – conferinţe tematice.............................................................................................371
III.4.5.2.2 seminarii ad-hoc ................................................................................................................371
III.4.5.2.3 grupuri de lucru .................................................................................................................372
III.4.5.2.4 afişe, publicaţii...................................................................................................................375
III.4.5.2.5 acces la baze de date........................................................................................................375
III.4.5.2.6 elaborare şi diseminare de materiale.................................................................................376
III.4.5.2.7 mas-media.........................................................................................................................377
III.5. Implementarea proiectelor în cadrul GAL .......................................... 379
PARTEA a – VII – a: Mecanismul de implementare.............................379
III.5.1 Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL...............379
III.5.1.1 Monitorizare............................................................................................................... 379
III.5.1.1.1 Logica de intervenţie şi indicatorii......................................................................................380
III.5.1.1.2 M1.1-E3.8 FISA DE VERIFICARE PE TEREN..................................................................381
III.5.1.2 Evaluare .................................................................................................................... 384
III.5.1.2.1 Evaluarea Ex - Ante...........................................................................................................384
III.5.1.2.2 Evaluarea intermediară .....................................................................................................385
III.5.1.2.3 Întrebări de evaluare..........................................................................................................385
III.5.1.2.4 Evaluarea Ex - Post...........................................................................................................389
III.5.1.2.5 Activităţile dispozitivului de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL...........389
7. III.5.1.2.6 Controlul ............................................................................................................................390
III.5.1.2.7 Sarcinile dispozitivului de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL .............391
III.6. Implicarea GAL în acţiunile de cooperare şi în RNDR ....................... 393
PARTEA a -VIII – a: Cooperare şi crearea şi implementarea reţelei.... 393
III.6.1 Cooperare...........................................................................................................393
III.6.1.1 Aspecte financiare ..................................................................................................... 393
III.6.2 Crearea şi implementarea reţelei .......................................................................396
III.6.2.1 modul în care GAL intenţionează să participe la crearea şi implementarea reţelei la
nivel naţional şi european....................................................................................................... 396
III.6.2.2 Resursele pe care GAL intenţionează să le aloce .................................................... 396
III.6.2.2.1 Resurse umane .................................................................................................................396
III.6.2.2.2 Contribuţie „în natură”........................................................................................................396
III.6.2.3 Iniţiativele GAL pe care le va avea pentru a-şi face cunoscute teritoriul .................. 396
III.6.2.4 Acţiunile GAL pe care le realizează pentru a-şi face cunoscute teritoriul ................. 397
IV. Bibliografie ...................................................................................... 398 57H
8. I. Introducere
Spaţiul rural românesc se confruntă cu numeroase carenţe, acestea reprezentând şi motivul
pentru disparităţile între urban-rural prin prisma tuturor componentelor sale: economia rurală,
potenţialul demografic, sănătate, şcoală, cultură, etc.
Pentru reducerea acestor disparităţi, una dintre soluţii o reprezintă elaborarea şi
implementarea unor strategii integrate de dezvoltare de către comunităţile locale, având ca
punct de plecare nevoile identificate la nivel local şi potenţialul endogen.
Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea unei
dezvoltări dinamice, sprijinită de o strategie de dezvoltare locală elaborată şi implementată
local şi administrată de reprezentanţi ai GAL-ului, care vor reprezenta interlocutorii populaţiei
din teritoriile respective, în vederea îmbunătăţirii continue a strategiei şi a acţiunilor ce vor fi
implementate.
Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea LEADER, va fi programată şi
coordonată de actorii locali ce vor reprezenta factorul decizional şi care vor purta
responsabilitatea evoluţiei în timp.
Prezenta lucrare este rezultat ale eforturilor conjugate depuse de către partenerii instituţionali,
iniţiatori ai Asociaţiei „Alutus” pe de o parte, pe de altă parte a ajutorului pe care participanţii
la întâlnirile organizate pe parcursul derulării proiectului ni l-au oferit prin completarea
chestionarelor şi formularea unor opinii şi observaţii legate de conţinutul prezentei Strategii
de dezvoltare locală.
Nutrim speranţa că această comunitate va reuşi să fructifice oportunităţile pe care Politica
Agrară Comună prin pilonul Dezvoltării rurale ni l-a oferit.
János DEMETER István CSUTAK
Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Coordonator
Covasna
9. II. Dosarul de candidatură
II.1. Lista localităţilor cuprinse în teritoriu
Anexa 3 - Lista localităţilor
Teritoriu
Suprafaţa
Codul Numele localităţii Nr. locuitori Densitate
totală
comunelor
Din Total
INSSE Comune Oraşe Sate km2 loc./km2
oraşe teritoriu
63777 AITA MARE 1,777 67.97 26
63786 AITA MARE 935
63795 AITA MEDIE 842
65113 ARCUŞ 1,305 33.53 39
64924 ARCUŞ 1,305
63802 BĂŢANI 4,521 280.00 16
63820 AITA SEACĂ 906
63811 BĂŢANII MARI 1,912
63839 BĂŢANII MICI 572
63848 HERCULIAN 1,075
63857 OZUNCA-BĂI 56
63866 BELIN 2,652 70.70 38
63875 BELIN 1,575
63884 BELIN-VALE 1,077
65121 BIXAD 1,789 60.57 30
64522 BIXAD 1,789
10. Suprafaţa
Codul Numele localităţii Nr. locuitori Densitate
totală
comunelor
Din Total
INSSE Comune Oraşe Sate km2 loc./km2
oraşe teritoriu
63893 BODOC 2,503 81.65 31
63900 BODOC 1,299
63919 OLTENI 593
63928 ZĂLAN 611
64041 BRĂDUŢ 4,686 173.36 27
64050 BRĂDUŢ 1,036
64069 DOBOŞENI 1,472
64078 FILIA 1,371
64087 TĂLIŞOARA 807
64345 GHIDFALĂU 2,607 42.00 62
64363 ANGHELUŞ 695
64372 FOTOŞ 388
64354 GHIDFALĂU 1,136
64381 ZOLTAN 388
64504 MALNAŞ 1,211 37.30 32
64531 MALNAŞ 570
64540 MALNAŞ-BĂI 462
64559 VALEA ZĂLANULUI 179
65139 MICFALĂU 1,877 35.58 53
64513 MICFALĂU 1,877
11. Suprafaţa
Codul Numele localităţii Nr. locuitori Densitate
totală
comunelor
Din Total
INSSE Comune Oraşe Sate km2 loc./km2
oraşe teritoriu
63447 ORAŞ BARAOLT 3,673 128.48 29
63456 BARAOLT 5,940
63465 BIBORŢENI 756
63474 BODOŞ 398
63483 CĂPENI 1,111
63492 MICLOŞOARA 496
63508 RACOŞUL DE SUS 913
64906 VALEA CRIŞULUI 2,152 27.85 77
64933 CALNIC 1,607
64915 VALEA CRIŞULUI 545
64997 VÂRGHIŞ 1,904 70.24 27
65002 VÂRGHIŞ 1,904
Total 5,940 32,657 1,109.23 29
%
locuitori
oraşe din
18 - - -
total
locuitori
(≤25%) - - -
12. Prin domeniul de intervenţie şi domeniul de activitate ONG reprezintă temele de interes
pentru locuitorii zonei. Desigur aceste organizaţii îşi desfăşoară activitate bazându-se pe
segmentul de cea mai mar mobilitate a locuitorilor. Acest segment – din fericire – nu poate fi
clasificat ca aparţinând unui segment de vârstă, de pregătire sau orice alt criteriu. Componenţa
membrilor activi este atât de diversificată, încât se poate afirma că este reprezentativă pentru
locuitorii zonei.
La cooptarea sectorului privat s-a avut în vedere atragerea unor organizaţii acoperind o cât
mai mare diversitate de activităţi relevante pentru zonă.
Totodată dispersia diferiţilor actori instituţionali ai GAL (NGO, privat, public) este destul de
uniformă în ceea ce priveşte acoperirea geografică. Astfel din 13 localităţi reşedinţă
cuprinzând în total 35 de localităţi componente, dispersia geografică arată în felul următor
Tip de actor În localităţi
ONG 15
Culte 4
IMM 13
public 11
13. Din totalul de 13 localităţi reşedinţă cuprinzând 35 localităţi componente 14 localităţi
componente nu sunt reprezentate de către nici un actor printre fondatorii GAL. Desigur
fiecare dintre cele 13 localităţi reşedinţă sunt reprezentate în GAL.
Tabelul de mai jos prezintă distribuţia tipurilor de actorilor GAL pe localităţi. Localităţile
componente care nu au actori sunt semnalate prin „!!!”.
Grand
SIRUTA apl cult imm ong Total
AITA MARE 63786 1 1 2
AITA MARE
AITA MEDIE 63795 1 1
ARCUŞ ARCUŞ 64924 1 2 1 3 7
AITA SEACĂ 63820 !!!
BĂŢANII MARI 63811 1 1 2
BĂŢANI BĂŢANII MICI 63839 1 1
HERCULIAN 63848 !!!
OZUNCA-BĂI 63857 !!!
BELIN 63875 1 1 1 3
BELIN
BELIN-VALE 63884 !!!
BIXAD BIXAD 64522 1 1 1 1 4
BODOC 63900 1 3 4
BODOC OLTENI 63919 !!!
ZĂLAN 63928 !!!
BRĂDUŢ 64050 1 1
DOBOŞENI 64069 !!!
BRĂDUŢ
FILIA 64078 1 1 2
TĂLIŞOARA 64087 1 1
ANGHELUŞ 64363 1 1
FOTOŞ 64372 1 1 2
GHIDFALĂU
GHIDFALĂU 64354 1 2 1 4
ZOLTAN 64381 !!!
MALNAŞ 64531 1 1
MALNAŞ MALNAŞ-BĂI 64540 !!!
VALEA ZĂLANULUI 64559 !!!
MICFALĂU MICFALĂU 64513 1 2 2 2 7
BARAOLT 63456 3 5 8
BIBORŢENI 63465 !!!
BODOŞ 63474 !!!
ORAŞ BARAOLT
CĂPENI 63483 1 1
MICLOŞOARA 63492 !!!
RACOŞUL DE SUS 63508 1 1
CALNIC 64933 1 1
VALEA CRIŞULUI
VALEA CRIŞULUI 64915 !!!
VÂRGHIŞ VÂRGHIŞ 65002 1 1 2
Grand Total 10 6 18 22
14. II.2. Planul de dezvoltare a teritoriului
PARTEA I: Prezentarea teritoriului – Analiza diagnostic
II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică
II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice
(amplasament, relief, altitudine,…)
II.2.1.1.1 Amplasarea teritoriului
Referinţe cardinale
Din punct de vedere geografic judeţul Covasna se află aproape în centrul României (între
meridianele 43o04' şi 44 o05' longitudine estică şi paralela 45 o032' şi 46 o 018' latitudine
nordică), în partea interioară a arcului Carpaţilor Orientali. Vecinătăţile judeţului sunt: la est
judeţele Bacău, Vrancea si Buzău, la sud şi vest judeţul Braşov, iar la nord judeţul Harghita.
Centrul ariei geografice acoperite de către potenţialul GAL „Alutus” este la paralela 46o
latitudine nordică şi meridianul 25o5’ longitudine estică.
Intersecţia cu unele căi de comunicare
Zona acoperită de potenţialul GAL este străbătută de DN 12 respectiv calea ferată 400. Cel
mai apropiat centru urban important este Braşov la cca. 60 km distanţă de la cel mai
îndepărtat punct al zonei în discuţie.
De fapt aria geografică este formată din două microregiuni tradiţionale „Depresiunea Baraolt”
şi „Oltul superior”.
Aceste două microregiuni au limite naturale: depresiunea Baraolt şi partea superioară a
depresiunii văii Oltului, râul Olt fiind „firul de legătură” între cele două entităţi. De aici şi
numele potenţialului GAL: „Alutus”.
II.2.1.1.2 Relief
Suprafaţa totală a judeţului este de 3,705 km2 (dintre cele mai mici din ţară, depăşind din
acest punct de vedere doar judeţele Ilfov şi Giurgiu). Suprafaţa totală a potenţialului GAL este
de 915,60 km2, adică o suprafaţă relativ mică.
Relieful potenţialului GAL ”Alutus” aparţine unei singure unităţi de relief – Carpaţii
Orientali, cu următoarele subunităţi:
Munţii Harghita – situaţi în N-V GAL, cu altitudinea medie cuprinsă între 520 – 1558 m,
pantă între 10 –50 %, suprafaţă de 33,900 ha, au pe teritoriul GAL următoarea subdiviziune:
etajul platoului vulcanic, depresiunea Ozunca – Bixad
15. Munţii Bodoc - situaţi în partea sudică a GAL cu altitudinea medie cuprinsă între 600 – 1,240
m, panta între 20 –50 %, suprafaţă de 40,500 ha, sunt delimitaţi spre V, S si E de depresiuni
tectonice (Bixad si Braşov)
Munţii Baraolt - situaţi în partea de V a GAL, cu altitudinea medie cuprinsă între 490 – 1,019
m, pantă între 20 –50 %, suprafaţa de 44,000 ha, puternic afectaţi de o reţea de falii tectonice,
rezultând, prin urmare, o serie de subunităţi:
a) subunităţi muntoase (Hatod, Şugaş, Ariuşd Dealul Fagului) separate prin depresiuni;
b) subunităţi depresionare tectonice cu altitudine medie de 608 m (Băţani, Bodoş, Aita Seacă,
Aita Medie, Cocoş, Valea Mică, Belin Vale – toate alcătuind culoarul depresionar Băţani –
Belin Vale; Iarăş, Debren, Vâlcele);
c) subunităţi depresionare de eroziune (670 m)- reprezintă nişte lărgiri ale unor văi – Hetea si
Valea Zălanului.
Munţii Perşani ( denumiţi si Munţii Vârghişului)- situaţi în extremitatea vestică a GAL, cu
altitudinea medie cuprinsă între 470 – 893 m, pantă între 20 – 50 %, suprafaţa de 7,180 ha, au
relief mai variat datorită apariţiei unor suprafeţe cu roci mai dure – calcare si magmatite
mezozoice.
Clima predominantă
Poziţia geografică a potenţialului GAL, aproximativ în centrul ţării, unde se interferează
influenţele climatice estice cu cele vestice şi particularităţile suprafeţei subiacente creează
premisele unui topoclimat specific de depresiune intramontană, cu nuanţe excesive,
caracterizat prin frecvente şi intense inversiuni termice, temperaturi minime foarte scăzute şi o
circulaţie a aerului diminuată. Temperatura medie anuală a aerului oscilează între 7,1oC şi
7,6oC.
Caracteristice, îndeosebi pentru sezonul rece, sunt frecvenţa şi intensitatea mare a
inversiunilor termice. Prezenţa lor poate explica de ce temperatura medie din luna ianuarie
este egală sau chiar mai scăzută pe fundul depresiunii, decât pe înălţimile de peste 1,000 m
din jur.
Îngheţul este, de asemenea, un fenomen caracteristic depresiunii. Primul îngheţ apare de
regulă la sfârşitul lunii septembrie pe fundul depresiunii, şi în a doua jumătate a lunii
octombrie pe piemont. Primăvara, ultimul îngheţ se poate produce, în medie, la sfârşitul lunii
aprilie. În aceste condiţii, intervalul afectat de îngheţ depăşeşte 200 de zile anual. În condiţii
sinoptice speciale (invazii de aer polar), îngheţul poate să apară chiar de la începutul lunii
septembrie (Sfîntu Gheorghe, 15 septembrie 1960), iar primăvara se poate produce până în
luna iunie (Târgu Secuiesc, 8 iunie 1958, Sfîntu Gheorghe, 13 iunie 1950).
Cantitatea precipitaţiilor, raportată la altitudinea medie este scăzută. În medie cad anual 500-
580 mm pe fundul depresiunii şi 700-800 mm pe piemonturile înalte. Cele mai reduse cantităţi
de precipitaţii se produc iarna, sub 30 mm în partea joasă şi peste 130 mm pe piemont,
minimul fiind în luna februarie (20 mm). În intervalul mai-august cad cele mai abundente
precipitaţii (peste 80-100 mm), luna cea mai ploioasă fiind iunie.
II.2.1.1.3 Principalele tipuri de sol predominante 1
Solurile brune si brune acide de pădure au o răspândire mai mare in munţii Baraolt, dar apar
insular şi în munţii Bodoc.
Aceste soluri s-au format in condiţiile unui climat rece şi umed, sub păduri de fag, gorun sau
amestec. Se remarcă o repartiţie diferenţiată a solurilor din această grupă, astfel pe versanţii
cu o pantă mai accentuată întâlnim soluri brune acide, în timp ce pe versanţii cu pante mai
domoale se găsesc soluri cu caractere podzolice evidente.
1
http://www.apmcv.ro/veche/html/2007.html
16. Cea mai mare extindere pe judeţ o reprezintă solurile brune şi argiloiluviale podzolice, aceste
soluri le întâlnim în special pe culmile largi şi joase, precum şi pe versanţii slab înclinaţi ai
munţilor Bodoc şi Baraolt. De asemenea aceste soluri se găsesc şi pe relieful depresionar unde
acoperă in întregime zona piemontană, şi o parte din terasele Oltului şi Râului Negru, ele fiind
caracteristice etajului de pădure in care predomină stejarul, gorunul şi uneori in amestec cu
fagul. O parte din aceste soluri sunt folosite pentru culturi de cartofi, secară, orz, ovăz, pajisti
şi fâneţe naturale.
II.2.1.1.4 Resursele naturale
Izvoarele minerale sunt o caracteristică remarcabilă a regiunii. La contactul munţilor cu
depresiunea, pe Valea Oltului şi în bazinul Râului Negru, izvoarele minerale au o compoziţie
carbogazoasă, clorosodică, calcică.
Din sol
Zăcăminte naturale - Resurse de cărbune
Bazinul carbonifer Baraolt - este situat pe partea de N.V. a judeţului Covasna şi în general
coincide cu Depresiunea Baraolt. În extindere spre S îi aparţine şi ulucul Oltului pe
aliniamentul Căpeni – Ariuşd.
Accesul în regiune se face pe calea ferată Bucureşti – Braşov – Teiuş (linia 300), gara cea mai
apropiată fiind Augustin la cca. 6 km de oraşul Baraolt, centrul industrial şi cultural al acestui
bazin. Căile de comunicaţie principale sunt: drumul nr. 131 Măieruş – Baraolt – Odorheiu
Secuiesc şi drumul nr. 131 B Baraolt – Malnaş Băi.
Depresiunea este străbătută în partea sudică de râul Olt precum şi de afluenţii săi: pârâul
Baraolt, Cormoş şi Vârghiş. Rama muntoasă ce înconjoară bazinul este formată din lanţul
Munţilor Baraolt la este, Harghita de Sud şi la N.E. şi N. Şi Munţii Perşani la V. Morfologic
depresiunea, are un aspect deluros, cu altitudini cuprinse între 500 şi 600 m.
Cu toate că acest bazin a fost cercetat de foarte multă vreme, nici în momentul de faţă nu
posedă o hartă geologică la scara potrivită care să reflecte rezumativ rezultatele cercetărilor
efectuate.
Prin lucrările de prospecţiune şi explorare prin sondaje s-a constatat în acest bazin prezenţa a
5 straturi de cărbune, numerotate de la I – V în ordinea depunerii.
Lignitul din bazinul Baraolt – Căpeni are culoarea şi urma brună închis şi aspect foarte
compact şi dur. Este format dintr-o masă de bază cărbunoasă în care se observă incluziuni de
benzi şi filamente fine de xylit şi metoxylit cu grosimi de la 0,1 – 2 mm, foarte rar ajungând la
4 mm. Metoxylitul este semilucios, iar vitritul are luciu puternic. Săpătura este
semiconcoidală, iar textura paralelă din cauza benzilor de xylit şi metaxylit, orientate paralel
cu stratificaţia. Cu ochiul liber se pot observa rare cuiburi de fuzit cu luciu mătăsos şi de
culoare neagră. Ca substanţe minerale s-au observat rare cuiburi de pirită cu dimensiuni până
la 0,5 mm şi pelicule formate din minerale argiloase. În masa de bază cărbunoasă se observă
macro şi microscopic cuticule şi incluziuni fine de răşină.
Calitatea zăcământului a fost stabilită pe cale de laborator în baza unor analize colectate atât
din lucrările de explorare, cât şi din cele de exploatare. Conţinutul de cenuşă medie pe bazin
oscilează între 22 – 26% (raportată la proba de laborator), iar umiditatea totală ajunge la 52%.
Puterea calorifică medie superioară este de 2400 kg cal/kg.
S-au conturat următoarele câmpuri miniere:
1. Câmpul minier Vârghiş Est
2. Câmpul minier Vârghiş Vest
3. Câmpul minier Vârghiş Sud
4. Câmpul minier Racoş
17. 5. Câmpul minier Baraolt Nord
6. Câmpul minier Baraolt Sud
7. Câmpul minier Căpeni Nord
8. Câmpul minier Bodoş
9. Câmpul minier Aita Seacă
Primele exploatări sporadice plasate în zonele de afloriment datează încă din anul 1839.
În aceste câmpuri miniere în perioada 1951 – 1970 au fost executate cca. 90.000 ml foraje cu
un număr de peste 500 de sondaje. La aceasta se adaugă programul de cercetări efectuate
prin lucrări miniere geologice, foraje subterane şi lucrări de asecare.
În ultimii ani au fost închise majoritatea exploatărilor miniere şi ecologizate fostele mine:
Baraolt, Vârghiş, Căpeni, Racoş.
Din apă
Zăcăminte naturale - Rezerve hidrominerale
O caracteristică specifică zonei (situând-o pe unele din primele locuri din ţară) este abundenţa
şi varietatea izvoarelor minerale pe care le întâlnim pe toata raza judeţului (Bixad, Malnaş–
Băi, Bodoc, Biborţeni, etc.).
Izvoarele de apă minerală şi emanaţiile uscate de gaze mofetice reprezintă principala bogăţie
naturală ale zonei. Acestea au fost folosite de localnici încă din timpurile străvechi în scopuri
curative, sub formă de băi reci şi/sau calde, sau pur şi simplu, consumate ca atare.
Această bogăţie naturală unică a constituit bazele unei activităţi balneare înfloritoare încă din
secolul al XVIII-lea, când s-a început crearea unei întregi reţele de mici staţiuni balneare.
Apele minerale exploatate şi îmbuteliate (Malnaş-Băi, Bodoc, Biborţeni, Belin, etc.) au
căpătat renume ca ape de consum şi ape medicinale.
Astăzi, majoritatea acestor mici staţiuni balneare şi balneoclimaterice sunt într-o stare de
degradare avansată. Reabilitarea şi revitalizarea acestora reprezintă probabil cea mai
stringentă prioritate pentru zonă, atât din considerente economice, cât şi sociale.
Multe fapte sugerează o afiliaţie genetică a apelor minerale cu procese magmatice profunde,
sunt:
- cantitatea mare de CO2, şi chimismul apei mineralizate de adâncime, ce apare strict pe
fracturi (Viorica Iancu şi A. Apostol, 1978);
- excesul de Na+;
- prezenţa acidului metasilicic;
- prezenţa unor elemente minore ca: Pb, Cu, Zn;
- prezenţa unor elemente ca: As, B (sub formă de HBO2);
- pH-ul ridicat, care după Rankama şi Sahama (1970) creşte la sursele cu apă de adâncime;
- depunerile de sulf, realgar, auripigment, şi aragonit din cimentul breciei ce însoţeşte falia
Covasna.
18. În ceea ce priveşte distribuţia geografică a aureolelor mofetice şi solfatariene, respectiv a
izvoarelor de ape minerale carbogazoase, acestea pot fi grupate pe aliniamente, dirijate în
general pe direcţii nord-sudice:
Aliniamentul central constituit din ivirile de pe pârâul Bradului, zona Ozunca, Micfalău,
Malnaş, Zălan şi Bodoc este situat de-a lungul Oltului şi pe versanţii acestuia, reprezentat la
est de Munţii Bodocului, iar la vest de Munţii Baraoltului. Pe acest aliniament, bioxidul de
carbon adus spre suprafaţă pe fracturi de cuvertură dirijate aproximativ V-E, impregnează
complexele acvifere din formaţiunile vulcanogen-sedimentare, din cele cretacice şi în sfârşit
pe cele din depozitele sedimentare ale luncii Oltului. Cele mai nordice iviri apar în masivul
Baraolt în bazinele pârâurilor Bradului şi Şarpelui unde apa minerală, dar mai ales puternicele
barbotări de CO2, au fost puse în legătură cu o linie de fractură orientată NNV-SSE, care se
continuă spre Băile Ozunca şi Malnaş. Apele minerale din acest aliniament sunt în general
bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, uneori clorurate şi sodice, cu depuneri de
hidroxizi de fier.
Aliniamentul vestic înglobează izvoarele naturale şi sondele din depresiunea Baraolt. Pe rama
estică a acestei depresiuni, la contactul cu flişul sau în interiorul acestuia, apar o serie de
izvoare naturale (Herculian, Băţani, Aita Seacă), iar în interiorul bazinului, prin puţuri şi
foraje se cunoaşte existenţa în formaţiuni pliocene şi cuaternare, a unor strate acvifere
mineralizate cu CO2 (Biborţeni şi Vârghiş). Apele minerale au caracter bicarbonatat, alcalin,
calcic-magnezian şi carbogazos.
Din aer
In cursul anului 2007 nu au fost identificate zone critice sub aspectul poluării atmosferice.
Luând în considerare rezultatele analizelor precum si a calculelor din declaraţia utilizatorilor
de combustibil precum şi a celorlalte substanţe generatoare de gaze evacuabile putem s-a
constatat că în judeţul Covasna (implicit în aria potenţialului GAL) aerul nu este contaminat.
Reţeaua hidrografică
Potenţialul GAL este amplasat în bazinul mijlociu al Oltului.
Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,45 - 0,70 km/km2 în depresiuni şi de
0,60 - 0,80 km/km2 în munţi.
Scurgerea medie lichidă are valori mici, de 2-3 l/s/km2 (63-95 mm/an) în cea mai mare parte a
zonei, Munţii Baraolt şi Bodoc; valori medii de 3-7 l/s/kmp (95- 220 mm/an) şi chiar mari, de
7-20 l/s/km2 (220-630 mm/an) – în munţi.
Scurgerea medie de aluviuni în suspensie are valori mici de 0,5 –1,0 t/ha/an - în Munţii
Baraolt şi valori foarte mici în restul munţilor. Aceste valori reflectă eroziunea actuală redusă
pe ansamblul terenurilor judeţului.
Râurile din judeţ aparţin tipului carpatic (ape mari de lungă durată), subtipului cu ape mari de
primăvară şi viituri de vară şi iarnă, alimentare pluvial.
II.2.1.1.5 Vegetaţia
Vegetaţia naturală este variată, prezentând o etajare altitudinală. Astfel, în regiunile mai
joase se întâlnesc păduri de foioase, iar la altitudini mari, păşuni subalpine şi alpine, etajele
intermediare fiind ocupate de pădurile de amestec de foioase şi conifere şi de pădurile de
conifere.
Vegetaţia silvică a favorizat şi dezvoltarea unei variate şi bogate faune de animale sălbatice
pentru vânat.
Relieful muntos care ocupă o parte însemnată a teritoriului, favorizează menţinerea vegetaţiei
naturale.
19. II.2.1.1.6 Comentarii privind principalele caracteristici geografice
Se constată deci, că din punct de vedere al circumstanţelor geografice şi de mediu
• relief (forme, pondere – suprafaţă etc.);
• clima predominantă (temperatură, umiditate etc.);
• principalele tipuri de sol predominante;
• resursele naturale (din sol, apă, aer etc.);
• vegetaţia (peisajul natural şi cultivat etc.).
potenţialul GAL este omogen şi unitar.
20. II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului
Cea mai mare localitate: Oraş Baraolt, fără cale ferată. Localităţile de pa malul râului Olt
(Bixad, Micfalău, Malnaş, Bodoc, Ghidfalău) sun legate de DN12 (E578)
21.
22. II.2.1.3 Populaţie - demografie
II.2.1.3.1 Informaţii privind comunităţile prezente
Soldul Soldul Populaţia
Soldul Soldul natural natural Sub 14 Peste activă
Evoluţie/
Populaţie 1999 2008 2009 migrării migrării (natalitatea- (natalitatea- ani 60 ani (persoanele
Regresie
1999 2008 mortalitate) mortalitate) 2008 2008 între 14 -60
1999 2008 de ani)
AITA MARE 1,735
1,750 1,790 40 1 -23 -5 283 425 1,042
ARCUŞ 1,372 1,300 -72 1 -1 212 224 936
BĂŢANI 4,314 4,580 4,509 -71 -1 -1 1 943 900 2,737
BELIN 2,508 2,746 2,652 -94 30 14 685 438 1,623
BIXAD 1,949 1,817 -132 295 432 1,222
BODOC 2,705 2,421 2,500 79 15 3 401 485 1,535
BRĂDUŢ 4,667 4,812 4,671 -141 33 41 1,032 887 2,893
GHIDFALĂU 2,615 2,684 2,537 -147 11 6 438 499 1,747
MALNAŞ 4,900 1,149 600 -549 -1 1 -43 3 182 253 714
MICFALĂU 1,875 1,871 -4 -15 227 469 1,179
ORAŞ BARAOLT 10,531 9,526 6,483 -3,043 -1 -1 -4 -11 1,431 1,768 6,327
VALEA CRIŞULUI 3,308 2,357 1,538 -819 1 -34 15 452 419 1,486
VÂRGHIŞ 1,964 1,826 1,904 78 1 1 -23 278 414 1,134
TOTAL 39,247 39,047 34,172 -4,875 -1 2 -15 28 6,859 7,613 24,575
Obs. 1. Direcţia Judeţeană de Statistică a judeţului Covasna nu a putut furniza date defalcate referitoare la şomaj. Rata şomajului pe
judeţ la finele anului 2006 a fost de 7,1%. Din totalul populaţiei de 223,770 persoana 6,561 au fost şomeri înregistraţi, din care
4,453 ne-indemnizaţi.
Obs. 2. Comunele fără populaţie în 1999, s-au desprins ulterior.
23. Don graficul ponderilor populaţiei se constată, că Oraşul Baraolt reprezintă 19% din populaţie potenţialului GAL.
Populaţie
VÂRGHIŞ AITA MARE
VALEA CRIŞULUI 6% 5% ARCUŞ
5% 4%
BĂŢANI
13%
ORAŞ BARAOLT
19%
BELIN
8%
MICFALĂU BIXAD
5% 5%
MALNAŞ
2%
GHIDFALĂU BODOC
7% 7%
BRĂDUŢ
14%
26. Soldul migrării 1999 Soldul migrării 2008
0.1000%
0.0800%
ARCUŞ
0.0600%
0.0400%
VALEA CRIŞULUI
0.0200%
0.0000%
AITA MARE VÂRGHIŞ MEDIA
ORAŞ BARAOLT
-0.0200%
BĂŢANI MALNAŞ
-0.0400%
Datele reprezentate nu întotdeauna sunt concludente, de exemplu în cazul comunei Malnaş, al cărei solduri în valori absolute sunt
egale. Datorită scindării comunei, pentru aceeaşi valoare absolută, în 2008 apare un procentaj mult mai mare decât în anul 1999.
27. Evoluţie/ Regresie raportat la 2008
10.00%
VÂRGHIŞ
BODOC
AITA MARE
0.00%
MICFALĂU
BĂŢANI
BELIN BRĂDUŢ
ARCUŞ GHIDFALĂU
BIXAD
-10.00%
MEDIA
-20.00%
-30.00%
ORAŞ BARAOLT
VALEA CRIŞULUI
-40.00%
-50.00% MALNAŞ
Din graficul de mai sus se constată că în medie populaţia potenţialului GAL a scăzut cu peste 10%.
Evoluţia/regresia a fost calculată pentru anii 2009 – 2008, ca să poată fi examinate şi localităţile scindate/nou apărute de la 1999.
Regresie semnificativă, mult peste media teritoriului înregistrează 3 localităţi.
28. Se prognozează reduceri semnificative ale populaţiei şcolare (faţă de 2003):
Grupă de vârstă 2003 2013 2025
7 - 14 100.00% -15.00% -29.10%
15 - 24 100.00% -28.10% -38.93%
14 - 18 100.00% -35.70% -38.93%
Cel mai însemnat declin se proiectează pentru grupul ţintă principal , în care se
încadrează elevii de liceu / şcoală de arte şi meserii.
100.00%
90.00%
7 - 14, 85.00%
80.00%
15 - 24, 71.90% 7 - 14, 70.90%
70.00%
14 - 18, 64.30%
15 - 24, 61.07%
14 - 18, 61.07%
60.00%
50.00%
2003 2013 2025
29. II.2.1.3.3 Şomajul pe termen lung 2
Incidenţa şomajului pe termen lung este deosebit de ridicată în judeţ – cu mult peste
media regională, naţională şi comunitară.
Incidenţa şomajului pe termen lung (%).
EU15* EU12* România* Regiunea Covasna*
* CENTRU *
**
Mai mult - - 69,9 66,7 71,0
de 6 luni
Mai mult 46,1 47,0 47,1 39,5 52,1
de 12 luni
*Sursă: CE, Unity, solidarity, diversity for Europe, its people and its territory. Second report on
Economic and Social Cohesion. Statistical annex, 2001.
**Sursa: Raportul asupra Dezvoltării Umane 2001-2002, PNUD.
Malnaş
La mijlocul sec. XVIII aceste izvoare şi băi erau enumerate în lucrările de specialitate.
Localitatea şi-a câştigat un bine meritat renume pentru izvoarele şi băile de apă minerală.
În ultimele două decenii întreaga infrastructură balneară şi turistică, precum şi piaţă de
muncă legată de serviciile aferente s-a distrus.
O semnificativă parte a forţei de muncă a fost nevoită să părăsească localitate, datorită
reducerea drastică a exploatării andezitului 3, cu toate că aceste valuri de migrare/emigrare
nu s-au înregistrat formal.
Conform strategiei de dezvoltare a localităţii: „Malnaş poate fi invocat ca un exemplu al
migraţiei forţei de munca spre Ungaria sau Israel – destinaţie populara în aceste sate,
datorita unei reţele informale bine organizate în acest sens – munca de îngrijitor pentru
oameni în vârsta sau bolnavi, care primesc ajutor de stat pentru a-şi plăti un îngrijitor.” 4
Valea Crişului
Conform strategiei de dezvoltare a localităţii 5 structura populaţiei se prezintă astfel:
Populaţia activă
Populaţia Populaţia
totală Total Ocupată Şomeri inactivă
100.00% 38.67% 20.51% 18.16% 61.33%
Evident majoritatea şomerilor şi a populaţiei inactive (cca. 60%) sunt femei. Se constată
cu jumătate din populaţia activă este în şomaj.
2
Strategia de dezvoltare pe termen mediu a judeţului Covasna, pag. 39
3
Strategia de dezvoltare pe termen mediu a judeţului Covasna, pag. 188
4
Strategia de dezvoltare pe termen lung a comunei Malnaş, pag. 59
5
Structura primului draft, Comuna Valea Crişului – Strategia 2020, pag. 11
30. Localitatea situându-se în apropiere de reşedinţei de judeţ, iar populaţia majoritară fiind
rromă, s-a generat un adevărat val de migraţiune spre „oraş
Baraolt
Prima exploatare de lignit din Baraolt a fost deschisă la 1839. În ultimii ani au fost
închise majoritatea exploatărilor miniere şi ecologizate fostele mine : Baraolt, Vârghiş,
Căpeni, Racoş. 6 În Oraşul Baraolt funcţionează doar un liceu industrial, motiv pentru care
tinerii mai dotaţi sunt aproape constrânşi să părăsească de timpuriu zona.
Scădere a ponderii populaţiei urbane este cu totul contrară tendinţei internaţionale şi ne
atrage atenţia asupra gravelor probleme economice generate de restructurarea industrială.
Migraţia dinspre oraşe spre sate înseamnă de fapt acceptarea condiţiilor sociale şi de
locuit inferioare, în schimbul unei siguranţe de trai mai ridicate. 7
6
PLAN DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI COVASNA PE TERMEN MEDIU (2006 – 2013),
AGENDA 21 LOCALĂ A JUDEŢULUI COVASNA, pag. 41
7
Strategia de dezvoltare pe termen mediu a judeţului Covasna, pag. 14
31. Soldul natural (natalitatea-mortalitate) 1999 Soldul natural (natalitatea-mortalitate) 2008
1.50%
1.00%
GHIDFALĂU
0.50%
ORAŞ BARAOLT
0.00%
BĂŢANI BELIN MEDIA
ARCUŞ BODOC BRĂDUŢ
-0.50%
MICFALĂU
MALNAŞ
-1.00%
VALEA CRIŞULUI
VÂRGHIŞ
AITA MARE
-1.50%
32. Sub 14 ani 2008 Peste 60 ani 2008 Populaţia activă (persoanele între 14 -60 de ani)
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
AITA MARE
ARCUŞ
MALNAŞ
VÂRGHIŞ
MEDIA
BELIN
BIXAD
BODOC
GHIDFALĂU
BRĂDUŢ
MICFALĂU
BĂŢANI
ORAŞ BARAOLT
VALEA CRIŞULUI
33. II.2.1.3.4 Diversitate etnică
La nivelul judeţului Covasna
Altele,
Rromi, 0.51% Romani,
4.19% 20.90%
Maghiari,
74.40%
Proporţia maghiarilor este peste 95% în localităţile Baraolt (95,9%), Bodoc (96,3%),
Ghidfalău (97,4%), Lemnia (98,5%), Malnaş (96,3%), Moacşa (98,0%), Poian (98,8%), Valea
Crişului (97,2%) şi Vârghiş (98,2%).
Localitatea unde românii sunt prezenţi în număr mai mare estet Belin (39,4%).
II.2.1.3.5 Comentarii privind populaţia - demografia
Există diversitate etnică care poate fi pusă în valoare datorită abordării LEADER.
Populaţia cunoaşte la ora actuală un proces de regres accentuat datorat îmbătrânirii, scăderii
fertilităţii şi migraţiei. În perspectivă, aceste fenomene vor creşte în intensitate şi vor genera
efecte multiple în societate.
Se pot distinge două intervale distincte ca evoluţie, şi anume perioada 2003-2010, cu o
scădere moderată într-un ritm mediu de 0,2%/an şi 2010-2025, perioadă în care fenomenele
demografice intră în declin accentuat-scădere cu 0,54%/an. Factorul cel mai important care va
influenţa acest fenomen este scăderea naturală.
La nivel naţional, judeţul Covasna va avea şi în anul 2025 ca şi în anul 2003, cel mai mic
număr de tineri, conform prognosticului complex.
Populaţia vârstnică a crescut continuu în ultimii 50 ani, atât numeric cât şi procentual.
Procesul de îmbătrânire demografică va continua.
Raportul de dependenţă arată că în 2003, la 1,000 persoane potenţial active (15-64 ani)
reveneau 437 persoane inactive (0-14 ani şi peste 65 ani). În 2025, la numărul persoanelor
inactive va creşte la 453.
Din punct de vedere a raportului tineri/bătrâni, în 2003, la nivel regional, la 1,000 de tineri
reveneau 719 bătrâni, iar în 2025, raportul se va modifica în favoarea bătrânilor (1,282 bătrâni
la 1,000 tineri) datorită procesului de îmbătrânire accelerată.
Declinul demografic va afecta judeţul Covasna, dar nu scăderea în sine a numărului populaţiei
este evoluţia cea mai îngrijorătoare, ci faptul că acestei evoluţii i se asociază o degradare
continuă a structurii pe vârste datorată procesului de îmbătrânire a populaţiei, ceea ce
înseamnă, că grupele tinere de vârstă se vor diminua, în schimb cele de vârstă înaintată vor
creşte.
Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei coroborat cu migraţia populaţiei tinere în afara
judeţului va cauza în termeni de zece ani diminuarea populaţiei în vârstă de muncă cu 10,000-
14,000 de persoane.
34. În viitorul apropiat pe piaţa forţei de muncă se va resimţi un deficit de forţă tânără de lucru,
grupa de vârstă între 15 şi 25 de ani se va reduce în mod evident. Pe piaţă vor lipsi tinerii
specializaţi în diverse profesii, datorită insuficienţei numărului de persoane. Profesiile cele
mai afectate vor fi cele din domeniul IT, medicină, automatizări, construcţii şi instalaţii, etc.
Reducerea numărului populaţiei tinere, care reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea unei
anumite zone, poate deveni un factor perturbator de limitare al dezvoltării. Se constată o
tendinţă contrară privind migraţia internă, aceasta manifestându-se dinspre rural spre urban.
Rata netă de migrare internaţională este, de asemenea, semnificativă şi este legată în principal
de categoria de vârstă mai tânără, din spaţiul rural.
Migrarea în străinătate se manifestă, dar nu creează probleme sociale. Nu se manifestă
separări ale membrilor familiilor, nu există copiii ce rămân în grija rudelor din ţară.
Cu toate acestea migrarea în exterior a populaţiei tinere, alături de îmbătrânirea populaţiei
rurale, conduce la un declin al forţei de muncă disponibile.
Investiţiile din mediul rural trebuie bine fundamentate datorită procesului de îmbătrânire a
populaţiei de la sate şi lipsei de atractivitate pentru acele aşezări care nu au potenţial de
dezvoltare.
35. II.2.1.4 Patrimoniu de mediu 8
II.2.1.4.1 Relief
Relieful potenţialului GAL ”Alutus” aparţine unei singure unităţi de relief – Carpaţii
Orientali, cu următoarele subunităţi:
Munţii Harghita – situaţi în N-V GAL, cu altitudinea medie cuprinsă între 520 – 1558 m,
pantă între 10 –50 %, suprafaţă de 33,900 ha, au pe teritoriul GAL următoarea
subdiviziune: etajul platoului vulcanic, depresiunea Ozunca – Bixad
Munţii Bodoc - situaţi în partea sudică a GAL cu altitudinea medie cuprinsă între 600 –
1,240 m, panta între 20 –50 %, suprafaţă de 40,500 ha, sunt delimitaţi spre V, S si E de
depresiuni tectonice (Bixad si Braşov)
Munţii Baraolt - situaţi în partea de V a GAL, cu altitudinea medie cuprinsă între 490 –
1,019 m, pantă între 20 –50 %, suprafaţa de 44,000 ha, puternic afectaţi de o reţea de falii
tectonice, rezultând, prin urmare, o serie de subunităţi:
a) subunităţi muntoase (Hatod, Şugaş, Ariuşd Dealul Fagului) separate prin depresiuni;
b) subunităţi depresionare tectonice cu altitudine medie de 608 m (Băţani, Bodoş, Aita
Seacă, Aita Medie, Cocoş, Valea Mică, Belin Vale – toate alcătuind culoarul depresionar
Băţani – Belin Vale; Iarăş, Debren, Vâlcele);
c) subunităţi depresionare de eroziune (670 m)- reprezintă nişte lărgiri ale unor văi –
Hetea si Valea Zălanului.
Munţii Perşani ( denumiţi si Munţii Vârghişului)- situaţi în extremitatea vestică a GAL,
cu altitudinea medie cuprinsă între 470 – 893 m, pantă între 20 – 50 %, suprafaţa de
7,180 ha, au relief mai variat datorită apariţiei unor suprafeţe cu roci mai dure – calcare si
magmatite mezozoice.
II.2.1.4.2 Geologie
Din punct de vedere geologic, zona aparţine unităţii Carpaţilor Orientali a cărei evoluţie
desfăşurată în mai multe cicluri de sedimentare afectate de cicluri tectonice, faze de
activitate vulcanică si eroziune, au determinat complexitatea structurală si petrografia.
Sub aspect stratigrafic, depozitele acumulate aparţin mezozoicului si paleogen –
neogenului (zona flişului, zona vulcanitelor neogene si extremitatea vestică a zonei
cristalino-mezozoice, care se suprapun reliefului muntos).
În ansamblu, formaţiunile geologice de suprafaţă din sunt reprezentate de:
1. roci eruptive
2. roci sedimentare mezozoice
3. roci sedimentare paleogene
4. roci sedimentare cuaternare
Din punct de vedere morfostructural teritoriul judeţului Covasna aparţine unităţii
Carpatice muntoase care în acest sector are 3 subunităţi:
a) subunitatea de flis (munţii din sudul Carpaţilor Orientali)
b) subunitatea neovulcanică (munţii Harghita)
8
http://www.apmcv.ro/veche/html/2007.html
36. II.2.1.4.3 Biodiversitate
Habitate naturale 9
Nr. Cod NATURA
Tip de habitat
crt. 2000
Categoria 2 Habitate de ape dulci
1 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau 3150
Hydrocharition
2 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane 3220
3 Tufărişuri dacice de cătină mică 3230
Nr. Cod NATURA
Tip de habitat
crt. 2000
Categoria 3 Habitate de pajişti si tufărişuri
4 Pajişti alpine si boreale 4060
5 Tufărişuri sud-est carpatice de afin cu iarbă neagră 4030
6 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn cu smirdar 4070
7 Tufărişuri ponto panonice de migdal pitic 40A0*
Pajişti naturale
8 Pajişti boreale si alpine pe substrat silicios 6150
9 Pajişti calcifile alpine si subalpine 6170
10 Pajişti uscate seminaturale si faciesuri de acoperire cu tufişuri pe 6210
substrat calcaros
11 Pajişti montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi 6230
silicioase
12 Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte de la nivelul câmpiilor la cel 6430
montan si alpin
13 Pajişti aluviale de Chidion dubii 6440
14 Pajişti de altitudine joasă 6510
15 Fâneţe montane 6520
Nr. Cod NATURA
Tip de habitat
crt. 2000
Categoria 4 Habitate din turbării si mlaştini
16 Turbării active 7110
17 Mlaştini turboase de tranziţie si turbării oscilante 7140
9
OUG 57/2007 referitor la regimul ariilor protejate, anexa 2
