2. A văzut lumina zilei la Bucureşti, în strada Livada cu Duzi din cartierul Cărămidarii de Jos, în dimineaţa zilei de 25 septembrie 1913. Era al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârţa (Făgăraş) şi al lui Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei.
3.
4.
5. A fost distribuită într-un grup vocal, alături de Lia Bogdan, Marcel Emilian, Milica Milian şi Ştefan Glodariu. Prin toamna lui 1934, în casa regizorului- gazetar Sandu Eliad din apropierea grădinii Cişmigiu, a cunoscut o pleiadă de poeţi şi scriitori ai vremii: Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, Cicerone Teodorescu, Gheorghe Dinu (Ştefan Roll), Zaharia Stancu.
6.
7. Piesa intitulată Romanţa mansardei, imprimată sub îndrumarea directorului muzical, compozitorul Mişu Iancu, şi cu concursul direct al lui C. Brăiloiu, s-a bucurat de un succes extraordinar. Ulterior, a fost invitată şi de „Columbia“, în studioul căreia (strada Udricani) a înregistrat Nunta ţigănească, epuizată în numai câteva săptămâni. Reeditată într-un tiraj impresionant, melodia a avut un succes formidabil.
8.
9.
10.
11.
12.
13. În lunile octombrie şi noiembrie ale aceluiaşi an, a apărut pe estrada Restaurantului „Neptun“ din Piaţa Buzeşti, unde cântă acompaniată de taraful Vasile Julea. Acolo au venit s-o asculte şi scriitorii Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, Ion Pillat.
14. În urma audiţiei de la „Hanul Ancuţei“ (juriul era compus din dirijorul George Georgescu, compozitorul Mihail Jora, arhitecţii Gheorghe Cantacuzino şi Octav Doicescu, precum şi etnomuzicologul Constantin Brăiloiu), Maria Tănase, acompaniată admirabil de maestrul Grigoraş Dinicu, a fost aleasă în unanimitate să reprezinte cântecul popular românesc pe continentul american, în cadrul Expoziţiei Internaţionale de la New York (1939).
15. A cântat în faţa fostului preşedinte american Hoover, a lui André Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuşi, George Enescu, Jascha Heifetz s.a., în acompaniamentul formaţiei instrumentale conduse de Fănică Luca şi a orchestrei dirijate de Grigoraş Dinicu. In 1939, la Expoziţia Internaţională de la New York, folclorul românesc era reprezentat de cea supranumită de Nicolae Iorga "Pasărea Măiastră":
16.
17.
18.
19. Luna ianuarie a anului 1944 marchează debutul său în opereta “Mascota” de Edmond Audran, în care deţine rolul principal feminin, alături de tenorul Ion Dacian şi sub bagheta dirijorului Egizio Massini.
20.
21. Acelaşi dramaturg, încrezător în talentul actriţei-cântareţe, dramatizează „Nana” lui Emile Zola, ce a văzut lumina rampei la 6 decembrie 1946, la acelaşi teatru, Maria Tănase interpretând câteva şansonete franţuzeşti.
22.
23. La 14 aprilie 1959, la Teatrul Satiric Muzical „Constantin Tănase“ are loc concertul omagial Bucureşti 500, în care Maria Tănase prezintă un potpuriu festiv din melodiile compozitorilor Ion Vasilescu şi Gherase Dendrino.
24.
25. Dar răpusă de boală, părăseşte definitiv scena vieţii la 22 iunie 1963. Nu împlinise încă 50 de ani, dar lăsa în urma sa un monument artistic ce va înfrunta veacurile...
