organe e simt clasa a 7a

1. ANALIZATORUL VIZUAL
STIMULI VIZUALI.
Grigoreanu Svetlana, profesor de biologie și chimie, grad didactic I
LiceulTeoretic ,, Mihai Eminescu” Leova

2. ANALIZATORUL VIZUAL:REPREZINTĂ UNITATEA
MORFOFUNCȚIONALĂ CARE ASIGURĂ:
Recepționarea stimulilor luminoși și transformarea lor
în impulsuri nervoase de către celulele fotoreceptoare
din retină;
Transmiterea impulsurilor nervoase prin nervi optici și
căi nervoase, la scoarța cerebrală;
Transformarea impulsurilor nervoase în senzații de văz,
la nivelul ariei vizuale de pe scoarța cerebrală;

3. ROLUL OCHIULUI
Asigură orientarea în spațiu;
Recepționează forma, culoarea,
luminozitatea, forma obiectelor;
Contribuie la realizarea tonusului
cortical ( atenția )

4. ANALIZATORUL VIZUAL:
 80-90% din informațiile mediului înconjurător este recepționată
de analizatorul vizual;
 Structura analizatorului vizual
Segmentul
periferic
Segmentul
intermediar
Segmentul
central
Ochiul- aparatul
fotoreceptor
Calea nervoasă de
conducere- nervul
optic
Aria vizuală
primară și aria
vizuală asociativă

5. STRUCTURA OCHIULUI:

6. STRUCTURA OCHIULUI:

7. • Cornee
• Sclerotică
Tunica
externă
• Iris
• Coroidă
• Corpul ciliar
Tunica
medie
• Retina( stratul pigmentat
și retina senzorială)
Tunica
internă
• Corneea
• Cristalinul
• Umoarea apoasă
• Corpul vitros
Mediile
refringente

8. TUNICA EXTERNĂ:
Corneea -transparentă, lipsită de vase sangvine, dar
puternic inervată de fibre amielinice. La atingerea ei
se declanșează automat clipitul și secreția lacrimală,
având rol de protecție.
Sclerotica ( albul ochiului)- de culoare albă-sidefie,
opacă, formează cea mai mare parte a tunicii, are rol
de protecție de factorii mecanici și păstrează forma
globului ocular.

9. TUNICA MEDIE:
Conține celule
pigmentare ce dau
culoare ochiului, are
forma unui disc.Este
format din mușchi
netezi, circulară și
radiari.
Asigură pătrunderea
fluxului de lumină în
ochi și adaptează
ochiul la intensitatea
fluxului luminos.
Mușchii irisului
măresc și micșorează
diametrul pupilei.
Membrană bogat
vascularizată cu rol în
nutriția globului ocular.
Celulele pigmentare a
acesteia contribuie la
formarea camerei obscure;
Reprezintă fibre
musculare netede,
circulare și radiare, care
participă la acomodarea
vizuală.

10. TUNICA INTERNĂ:
Retina este formată din
stratul pigmentat și
retina senzorială.Este
fină, transparentă, de
origine nervoasă. Se
găsește doar în partea
posterioară a globului
ocular. Conține 10
straturi printre care și
celule fotoreceptoare cu
conuri și bastonașe care
transformă energia
luminoasă în impuls
nervos.
Celulele cu conuri sunt
responsabile de vederea diurnă,
cromatică. Se găsesc în număr
mare în pata galbenă
Celulele cu bastonașe
sunt dispuse spre
periferia retinei și
sunt responsabile de
vederea nocturnă.
Pata orabă- punctul lipsit
de celule senzoriale prin
care nervul optic și
vasele sangvine ies din
globul ocular.

11. MEDIILE REFRINGENTE:
 Formează calea parcursă de razele luminoase din mediul extern spre retină și
sunt reprezentate de :
Corneea
Are rol fundamental în
refracția oculară
Cristalinul
Lentila principală a
ochiului.Are formă
biconvexă, ce
cauzează formarea
imaginii inversate pe
retină
Corpul vitros
Se află în camera
obscură, menține
forma globului ocular,
are rol trofic.
Umoarea apoasă
Umple camera
anterioară și
posterioară a globului
ocular. Are rol de
nutriție, determină
presiunea în interiorul
globului ocular.

12. SEGMENTUL CENTRAL

13. FORMAREA IMAGINII PE RETINĂ
Procesele prin care se realizează
vederea au la bază următoarele
etape:
1. Recepția senzorială: Razele de lumină provenite de la corpurile din natură străbat mediile transparente ( corneea,
umoarea apoasă, cristalinul și umoarea sticloasă). La trecerea prin aceste medii, lumina suferă trei refracții principale: la
nivelul corneei ( cea mai importantă) și celelalte două pe cele două fețe ale cristalinului. Razele de lumină se refractă și
ajung pe retină, în pata galbenă, unde se formează o imagine reală, mai mică și inversată.

14. 2. Transmiterea vizuală: Imaginea formată pe retină se menține scurt timp (1/30-1/50 s) apărând în continuare noi
imagini, iar cele anterioare dispar. Pe cale vizuală în encefal sosesc informații provenite de la cei doi ochi ( această vedere
binoculară asigură elementul de relief al obiectului ( vedere stereotipică). Pe traseul lor spre aria vizuală cei doi nervi își
încrucișează fibrele care vin din regiunea nazală a retinei, rezultând tracturi optice; acestea pleacă de la chiasma optică
până la metatalamus, în corpii geniculați laterali ( externi )

15. 3. Formarea senzației de văz: Pe retina fiecărui ochi se formează o imagine a obiectului; cele două imagini se contopesc
la nivelul creerului, unde se formează senzația de văz. Imaginile de la cei doi ochi sunt proiectate într-o zonă a creerului
unde se află arii vizuale primare și secundare localizate în lobul occipital. La nivelul creerului cele două imagini
fuzionează rezultând o singură imagine, reală, a obiectului privit.
Câmpul vizual reprezintă spațiul cuprins cu privirea când privim fix un obiect.

16. CÂMPULVIZUAL:

17. ACOMODAREAVIZUALĂ:
 Reprezintă modificarea
curburii cristalinului în
corespundere cu distanța
până la obiectul vizualizat.
Imaginile obiectelor situate
mai aproape de 6 m sunt
proiectate pe retină.
 Este un proces automat de
adaptare a ochiului pentru
vederea clară a obiectelor
situate mai aproape;

18. Vederea de aproape presupune: Vederea la distanță presupune:
 Contracția fibrelor circulare ale
mușchiului ciliar;
 Eliberarea de sub tensiune a
ligamentului suspensor al
cristalinului;
 Creșterea curburii cristalinului
( bombare ), în special a feței
anterioare, datorată
elasticității acestuia
 Micșorarea pupilei
• Relaxarea mușchiului ciliar;
• Tensionarea ligamentului
suspensor al cristalinului;
• Scăderea curburii cristalinului
( aplatizare );
• Dilatarea pupilei

19. SARCINĂ DIDACTICĂ:
Completează legenda imaginii