Analizatorul vizual

7,538 views

Published on

.

1 Comment
3 Likes
Statistics
Notes
  • O prezentare reuşită, utilă pentru a fi folosită la clasă. Felicitări!
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
No Downloads
Views
Total views
7,538
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
93
Comments
1
Likes
3
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Analizatorul vizual

  1. 1. ANALIZATORUL VIZUAL
  2. 2. Analizatorul vizual <ul><li>a)Segmentul receptor este i nclus în retin ă , tunica intern ă a globul ui ocular </li></ul><ul><li>I nvelisurile globului ocular: </li></ul><ul><li>sclerotica ,este o formatiune conjunctivă,albă la exterior ,cu rol protector . P e ea se insera musculatura extrinseca a globului ocular (drept-superior,inferior si intern,oblic inferior,drept lateral,oblic superior). </li></ul><ul><li>coroida ,este pigmentată si vascularizată. Din ea se constituie in partea anterioara a globului ocular irisul, cu fibre circulare si radiare, </li></ul><ul><li>şi corpul ciliar (musculatura intrinseca a globului ocular) </li></ul><ul><li>retina , cuprinde celulele fotoreceptoare. </li></ul>
  3. 6. <ul><li>Retina ,constituita din zece straturi celulare. </li></ul><ul><li>Stratul profund,format din celule pigmentare,are funcţii de protecţie asigură sinteza pigmenţilor fotosensibili. </li></ul><ul><li>Al doilea strat cuprinde celulele fotosensibile cu conuri si bastonaşe. </li></ul><ul><li>Celulele cu conur i , aproximativ 7 mil/retina,predomina in pata galbena (macula lutea) si constituie fovea centralis, zona cu acuitate vizuala maxima.Pigmentul fotosensibil este iodopsina . Celulele cu conuri au rol important in vederea diurna,in perceperea culorilor si a formelor. </li></ul><ul><li>Celulele cu bastonase , aproximativ 130 mil/retina,sunt mai numeroase la periferie,mai puţine în pata galbenă şi lipsesc din foveea centralis. Pigmentul fotosensibil este rodopsina. Celulele cu bastonaş asigură vederea la lumina slabă,vederea nocturnă. </li></ul><ul><li>Urmează stratul neuronilor bipolari si al neuronilor multipolari. </li></ul><ul><li>- Fiecare celulă cu con face sinapsă cu un singur neuron bipolar şi acesta cu un singur neuron multipolar. </li></ul><ul><li>- Mai multe celule cu bastonaşe fac sinapsă cu un singur neuron bipolar, iar mai mulţi neuroni bipolari fac sinapsă cu un singur neuron multipolar. </li></ul>
  4. 8. b) Segmentul de conducere – format din 3 neuroni <ul><li>Primul neuron este reprezentat de celulele bipolare din retina. Dendritele acestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare. </li></ul><ul><li>Al doilea neuron îl constituie celulele multipolare retiniene. Axonii lor formează nervii optici. Fibrele acestora se încrucişează parţial în chiasma optică,apoi continuă sub numele de tracturi optice până la corpii geniculaţi laterali metatalamici </li></ul><ul><li>Al treilea neuron este localizat în corpii geniculaţi laterali metatalamici Din corpii geniculaţi se desprind colaterale spre: </li></ul><ul><ul><li>nucleii nervilor cranieni III,IV,VI </li></ul></ul><ul><ul><li>măduva cervico-dorsală </li></ul></ul><ul><ul><li>coliculii cvadrigemeni superiori </li></ul></ul><ul><ul><li>Acestea constituie căile reflexelor optice de orientare (reflexul oculocefalogir), adaptare (reflexul pupilar fotomotor) si acomodare. </li></ul></ul>
  5. 10. c) Segmentul central <ul><li>Este localizat în lobii occipitali ai emisferelor cerebrale,de o parte şi de alta a scizurii calcarine, în aria optică primară. </li></ul><ul><li>Distrugerea acestuia determină orbirea (cecitatea centrală). </li></ul>
  6. 11. Formarea imaginilor <ul><li>În realizarea acestui proces participă: </li></ul><ul><li>Irisul – dozează cantitatea de lumină care pătrunde în ochi (prin contracţia şi relaxarea muşchilor circulari şi radiari) </li></ul><ul><li>Aparatul optic : - cornee </li></ul><ul><li> - umoare apoasă </li></ul><ul><li> - cristalin </li></ul><ul><li> - corpul vitros </li></ul><ul><li>Razele de lumină suferă o triplă refracţie: </li></ul><ul><li>- la interfaţa aer-cornee </li></ul><ul><li>- pe faţa anterioară a cristalinului </li></ul><ul><li>- pe faţa posterioară a cristalinului </li></ul>
  7. 12. Defecte ale vederii <ul><li>Ochiul normal (emetrop) are distanţa focală </li></ul><ul><li>(dintre cristalin si retina) de 17mm şi diametrul antero-posterior de 24mm. </li></ul><ul><li>MIOPIA -razele de lumină focalizează în faţa retinei </li></ul><ul><li>-miopii au dificultăţi în vederea la distanţă, dar văd bine de aproape. </li></ul><ul><li>-se corectează cu lentile biconcave. </li></ul><ul><li>HIPERMETROPIA -razele de lumină sunt focalizate în spatele retinei, </li></ul><ul><li>-hipermetropii au dificultăţi în vederea obiectelor din apropiere. </li></ul><ul><li>- se corectează cu lentile biconvexe </li></ul>
  8. 13. <ul><li>ASTIGMATISMUL -razele luminoase nu sunt focalizate într-un singur punct, ci într-o serie de puncte, fiecare meridian având focarul său propriu; -Se datorează corneei de formă alungită şi nu sferică, aşa cum ar fi normal; -Poate însoţi miopia sau hipermetropia. </li></ul><ul><li>- Se corectează cu lentile cilindrice. </li></ul>
  9. 14. Acomodarea <ul><li>Este necesară în cazul obiectelor situate la distanţe mai mici de 6m </li></ul><ul><li>Se realizează prin: </li></ul><ul><ul><li>modificarea curburii cristalinului </li></ul></ul><ul><ul><li>prin corectarea axelor oculare prin contracţia musculaturii extrinseci a globului ocular </li></ul></ul><ul><ul><li>În procesul de acomodare există 2 puncte de reper: </li></ul></ul><ul><ul><li>- punctum remotum (distanţa maximă la care un obiect poate văzut clar fără acomodare – 6m) </li></ul></ul><ul><ul><li>- punctum proximum (situat aproape de ochi, la care capacitatea de acomodare este depăşită). </li></ul></ul>
  10. 15. Baza fotochimică a vederii <ul><li>Razele luminoase pătrund în ochi prin sistemul dioptric, străbat retina de la nivelul neuronilor multipolari şi ajung la nivelul celulelor fotoreceptoare. Aici determină descompunerea pigmenţilor fotosensibili (rodopsina şi iodopsina) generează impuls nervos ajunge la nivel cortical unde apare senzaţia de culoare. </li></ul><ul><li>Ambele tipuri de vedere – monocromatică şi colorată – implică acelaşi tip de pigment – retinenul (se sintetizează în prezenţa vitaminei A) </li></ul><ul><ul><li>Retinenul se combină cu proteine: - scotopsină în bastonaşe </li></ul></ul><ul><ul><li> - fotopsină în conuri </li></ul></ul><ul><ul><li>Când lumina ajunge la nivelul celulelor fotoreceptoare determină ruperea legăturii chimice dintre retinen şi proteina asociată, generând un potenţial de acţiune. </li></ul></ul>
  11. 16. Baza fotochimică a vederii <ul><li>Rodopsina - este responsabilă pentru vederea scotopică, în lumină difuză, când nu se disting culorile, detaliile şi conturul obiectelor, </li></ul><ul><li>- sensibilizează bastonaşele pentru radiaţiile albastre, </li></ul><ul><li>- refacerea ei are loc în prezenţa vitaminei A, </li></ul><ul><li>- lipsa vit. A determină hemeralopia (orbul găinilor). </li></ul><ul><li>Iodopsina – este responsabilă pentru vederea fotopică, diurnă, colorată, </li></ul><ul><li>- există trei tipuri de conuri, care conţin 3 tipuri de pigmenţi sensibili la: - albastru (445nm) </li></ul><ul><li> - verde (530nm) </li></ul><ul><li> - roşu (570nm) </li></ul><ul><li> </li></ul>
  12. 17. Mecanismul vederii cromatice – teoria tricromatică Young-Holmholz <ul><li>Stimularea unei singure categorii de conuri determină senzaaţia culorii absorbite; </li></ul><ul><li>Stimularea concomitentă şi inegală a celor trei categorii de conuri dă diferitele senzaţii cromatice; </li></ul><ul><li>Stimularea concomitentă şi egală a celor trei categorii de conuri dă senzaţia de culoare albă; </li></ul><ul><li>În lipsa stimulării luminoase se produce senzaţia de negru. </li></ul><ul><li>- anomalii de percepere a culorilor: </li></ul><ul><li> - daltonismul </li></ul><ul><li> - acromatopsia (imposibilitatea de a percepe culorile) </li></ul>
  13. 18. Adaptarea celulelor fotoreceptoare <ul><li>Se realizează prin descompunerea pigmenţilor fotosensibili sub acţiunea luminii şi refacerea pigmenţilor la întuneric </li></ul><ul><li>Depinde de cantitatea de pigment fotosensibil din celule şi de durata expunerii lor la lumină sau la întuneric </li></ul><ul><li>Adaptarea la întuneric durează 30-40 minute </li></ul><ul><li>Adaptarea la lumină durează 5 minute </li></ul>

×