Grile fkt

5,408 views

Published on

  • Be the first to comment

Grile fkt

  1. 1. TESTE GRILĂ FIZIOKINETOTERAPIE 2006 TESTE GRILĂ EVALUAREA ÎN KINETOTERAPIE TEMA 1. BILANŢUL ARTICULAR UTILIZAT ÎN CADRUL EVALUĂRII DEFICITULUI FUNCŢIONAL Bibliografie: 1. Roxana Popescu, Luminiţa Marinescu, Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. Testarea musculo- articulară. Editura AGORA, Craiova, 1999, pag 43-75. 1. e. Aprecierea amplitudinii de mişcare articulară se poate realiza: a. b. c. d. e. goniometric radiologic fotografic prin firul cu plumb subiectiv, prin unghiuri imaginare Corect: a, b, d 5. Valoarea mobilităţii unei articulaţii poate fi comparată cu: a. b. c. d. e. cea a articulaţiei simetrice la nivelul membrelor valoarea standard valoarea generală a mobilităţii pe anumite tipuri de patologii cea a articulaţiilor supraiacente cea a articulaţiilor subiacente c. d. e. 6. b. c. d. e. aprecierea amplitudinii de mişcare a rahisului cervical aprecierea amplitudinii de mişcare a piciorului aprecierea amplitudinii de mişcare a şoldului aprecierea amplitudinii de mişcare a pronaţiei şi supinaţiei aprecierea amplitudinii de mişcare a rahisului dorso-lombar Care sunt mişcările proprii ale umărului: a. b. c. d. e. Selectaţi cazurile în care se folosesc poziţii de start preferenţiale, altele decât poziţia zero de testare articulară: a. Selectaţi enunţurile adevărate incluse în regulile generale ale bilanţului articular: a. b. c. d. cotul şi genunchiul nu au mişcări de extensie relaxarea şi instruirea pacientului aşezarea pacientului în poziţia preferată de acesta aplicarea goniometrului pe partea externă a articulaţiei testate(cu excepţia supinaţiei) antepulsie retropulsie extensie ridicare coborâre Corect: a, b, d, e 7. Cum se apreciază amplitudinea mişcărilor proprii ale umărului: a. b. c. d. e. Corect: b, c, d 4. deformarea articulară modificările de temperatură ale tegumentului supraiacent deviaţiile în ax tonusul muscular forţa musculară Corect: a, b, c Corect: a, b 3. Ce alte elemente, în afara amplitudinii de mişcare se apreciază la examenul obiectiv al unei articulaţii: a. b. Corect: a, b, d, e 2. aplicarea goniometrului în poziţie cât mai comodă pentru pacient goniometric cu ajutorul firului cu plumb prin măsurarea distanţei în centrimetri prin măsurarea distanţei în milimetri prin raportarea la valorile umărului opus Corect: c 8. Care afirmaţii sunt adevărate pentru aprecierea mobilităţii scapulo- humerale: a. b. c. d. e. abducţia şi adducţia se realizează în plan frontal anteducţia se realizează în plan sagital rotaţiile se realizează în jurul unui ax orizontal rotaţiile se realizează în plan orizontal anteducţia se realizează în plan frontal
  2. 2. Corect: a, b, d 9. Pentru măsurarea abducţiei în articulaţia scapulo- humerală, goniometrul se plasează: a. b. c. d. e. cu braţul fix pe linia axilară posterioară cu braţul fix pe linia axilară medie cu braţul mobil pe faţa posterioară a braţului cu braţul mobil pe faţa medială a braţului indiferent, astfel încât pacientul să aibă o poziţie comodă 14. Mişcarea de pronosupinaţie este realizată de articulaţiile: a. b. c. d. e. radiocubitală superioară radiocubitală inferioară humero-cubitală radio-carpiană toate articulaţiile de la nivelul antebraţului Corect: a, b 15. Mişcarea de supinaţie este mişcarea de: Corect: a, c 10. Pentru măsurarea rotaţiilor în articulaţia scapulo-humerală: a. b. c. d. e. goniometrul se plasează cu braţul fix orizontal goniometrul se plasează cu braţul mobil pe linia mediană a feţei mediale a antebraţului goniometrul se plasează cu braţul mobil pe linia mediană a feţei posterioare a antebraţului pozitia 0 este în şezând pozitia 0 este în decubit dorsal Corect: a, c, e 11. Care enunţuri sunt false despre amplitudinea mişcărilor în articulaţia scapulo- humerală: a. b. c. d. e. abducţia 180º extensia (retroducţia) 30º rotaţia internă 70º rotaţia externă 90º flexia 180º Corect: b, c 12. Care este poziţia de start pentru goniometria flexiei cotului: a. b. c. d. e. poziţia şezând cu braţul întins în decubit dorsal cu cotul în extensie completă în ortostatism cu cotul în extensie completă în decubit ventral cu cotul în extensie completă poziţia şezând cu braţul flectat Corect: b, c 13. Care afirmaţii sunt adevărate, referitor la bilanţul articular al cotului: a. b. c. d. e. la femei se poate întâlni cubitus varus fiziologic extensia nu e posibilă din poziţia anatomică la femei şi copii cu hiperlaxitate ligamentară poate fi o hiperextensie de 5º-10º flexia activă are o amplitudine de 145º flexia activă are o amplitudine de 180º Corect: b, c, d a. b. c. d. e. rotaţie spre interior orientare a palmei în sus rotaţie internă a pumnului orientare a palmei în jos orientarea palmei cu policele la zenit Corect: b 16. Cum se poziţionează goniometrul pentru aprecierea pronaţiei: a. b. c. d. e. braţul fix pe faţa palmară a pumnului, paralel cu humerusul braţul fix pe faţa dorsală a pumnului, paralel cu humerusul braţul mobil de-a lungul stiloidelor braţul mobil de-a lungul metacarpianului 3 braţul mobil de-a lungul metacapianului 1 Corect: b, c 17. Complexul articular al pumnului este format din: a. b. c. d. e. articulaţia mediocarpiană articulaţia radio-carpiană articulaţia carpo-metacarpiană articulaţia metacarpo-falangiană articulaţiile interfalangiene Corect: a, b 18. Care mişcări sunt posibile la nivelul pumnului: a. b. c. d. e. flexia şi extensia înclinarea cubitală şi deviaţia radială abducţia şi adducţia rotaţie pasivă circumducţia Corect: a, b, c, e 19. Selectaţi enunţurile adevărate în legătură cu bilanţul articular al articulaţiilor metacarpofalangiene: a. flexia activă are o amplitudine de 90º
  3. 3. b. c. d. e. flexia independentă a degetelor din art. MCF este ajutată de ligamentul palmar lateralitatea este mişcarea de abducţie şi adducţie a degetelor 2-5 faţă de axa ce trece prin medius lateralitatea are o amplitudine de 15º-20º nu se realizează circumducţie Corect: a, c, d 20. Care enunţuri sunt false, privind bilanţul articulaţiei trapezoido- metacarpiene: a. b. c. d. e. abducţia se realizează în planul palmei flexia se realizeze într-un plan perpendicular pe planul palmei flexia are 15º abducţia are 60º-70º participă la mişcarea de opozabilitate Corect: a, b TEMA NR. 2. Bilanţul muscular al membrului inferior Bibliografie: 1. Roxana Popescu, Luminiţa Marinescu, Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. Testarea musculo- articulară. Edit. AGORA, Craiova,1999, pag 76-79, 105-120. 21. Care sunt condiţiile obligatorii pentru realizarea unui bilanţ muscular: a. b. c. d. e. să preceadă bilanţul articular pozitionarea corectă a pacientului asigurarea unui microclimat de confort termic înregistrarea valorilor în sistem internaţional 0-5 pacient cooperant b. c. d. e. muşchiul se contractă (vizibil sau palpabil), dar forţa e insuficientă să deplaseze segmentul pe toată amplitudinea într-un plan fără gravitaţie muşchiul nu prezintă contracţii muşchiul deplasează segmentul doar pe o anumit sector de mobilitate articulară în plan antigravitaţional muşchiul deplasează segmentul în plan antigravitaţional Corect: b, c, d, e Corect: b 22. Selectaţi afirmaţiile adevărate, privind obiectivele bilanţului muscular: a. b. c. d. e. realizarea unui diagnostic neurologic realizarea unui diagnostic funcţional corect evaluarea corectă a amplitudinii de mişcare pentru stabilirea prognosticului funcţional alcătuirea şi evaluarea programului de recuperare aprecierea end-feel 25. Regulile bilanţului muscular, în sistemul 0-5, prevăd: a. b. c. Corect: a, b, d d. 23. Care sunt posibilele erori care pot sa apară în cursul bilanţului muscular: a. b. c. d. e. substituţie musculară limitarea amplitudinii de mişcare variaţiile forţei musculare funcţie de vârstă, sex, gradul de antrenament variaţiile forţei musculare funcţie de patologia locală facilitarea amplitudinii de mişcare Corect: a, c 24. Ce semnifică valoarea 1 a forţei musculare: a. muşchiul se contractă, deplasând segmentul pe toată amplitudinea într-un plan fără gravitaţie e. poziţionarea corectă pentru mişcările realizate antigravitaţional pentru forţa 3, 4, 5 stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv pentru aprecierea forţelor 3-5, rezistenţa se opune în treimea distală a segmentului spre capătul cursei de mişcare stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv Corect: a, c, d 26. Care sunt muşchii care realizează abducţia şoldului: a. b. c. d. e. fesierul mijlociu fesierul mic iliac fesierul mare tensorul fasciei late Corect: a, b, e
  4. 4. 27. Selectaţi enunţurile greşite în ce priveşte testarea muşchiului psoasiliac: a. b. c. d. e. poziţia FG de testare este cu pacientul în decubit heterolateral cu genunchiul în flexie se stabilizează bazinul se execută flexia coapsei cu genunchiul flectat poziţia AG este cu pacientul în decubit ventral pentru forţa 3,4,5 se opune rezistenţă în treimea distală a coapsei pe faţa anterioară Corect: a, c, d 32. Care sunt muşchii care realizează flexia dorsală apiciorului: a. b. c. d. e. Corect: a, c, d 28. Ce muşchi realizează rotaţia externă a şoldului: a. b. c. d. e. psoas obturator intern şi extern gemen superior şi inferior piramidal şi pătrat femural tensor fascia latae gambierul anterior gambierul posterior extensor propriu al halucelui lungul peronier extensor comun al degetelor Corect: a, c, e 33. Mişcarea de inversie a piciorului este realizată de următorii muşchi: a. b. c. d. e. gemenul intern gambierul posterior lumbricali extensor comun al degetelor flexorul comun al degetelor Corect: b, c, d 29. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor adductori ai şoldului: a. b. c. d. e. poziţia FG este cu pacientul în decubit dorsal cu ambele membre inferioare în abducţie şi cu genunchii în extensie se stabilizează pelvisul pentru F1 se palpează muşchii pe faţa anterioară a coapsei pentru F2 se palpează muşchii pe faţa laterală a coapsei se identifică contracţii pentru valoarea 1 la palparea muşchilor pe faţa posterioară a coapsei Corect: a, b 30. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor rotatori interni ai şoldului: a. b. c. d. e. se stabilizează pelvisul poziţia FG este în decubit dorsal cu membrul inferior de testat cu şoldul şi genunchiul flectate la 90 grade din FG, valoarea este 2 dacă face rotaţia internă a coapsei, deplasând gamba spre exterior în AG se opune rezistenţă în treimea distală a feţei interne a gambei se stabilizează gamba Corect: b, c, d 31. Care sunt muşchii care realizează flexia gambei: a. b. c. d. e. biceps femural drept anterior semitendinos semimembranos cvadriceps Corect: b 34. Mişcarea de eversie este realizată de următorii muşchi: a. b. c. d. e. scurtul peronier lungul peronier pedios extensor al halucelui extensor comun al degetelor Corect: a, b 35. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchiului triceps sural: a. b. c. d. e. realizează flexia dorsală a piciorului se stabilizează gamba se stabilizează genunchiul poziţia FG este în decubit homolateral, cu genunchiul flectat şi piciorul în poziţie neutră se opune rezistenţă în treimea distală a piciorului pe faţa plantară Corect: b, d, e 36. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchiului cvadriceps: a. b. c. d. e. este alcătuit din: dreptul anterior, vastul intern, vastul extern şi vastul intermediar în timpul testării se stabilizează pelvisul în timpul testării se stabilizează coapsa poziţia FG este în decubit homolateral cu genunchiul flectat la 90º poziţia AG este în decubit ventral cu genunchiul flectat Corect: a, c, d
  5. 5. 37. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu o excepţie. Care este aceasta: a. b. c. d. e. muşchii ischiogambieri fac flexia gambei poziţia AG pentru cvadriceps este în şezând la marginea planului de testare cu picioarele atârnate pentru muşchiul gambier posterior se opune rezistenţă pe marginea externă a piciorului pentru muşchiul iliopsoas se opune rezistenţă pe faţa anterioară a coapsei în treimea distală muşchiul iliopsoas face flexia coapsei pe bazin 38. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor abductori ai şoldului: a. b. c. d. e. Corect: c se stabilizează pelvisul poziţia FG este în decubit dorsal cu genunchiul flectat poziţia AG este în decubit heterolateral cu genunchiul extins pentru membrul testat şi cu şoldul şi genunchiul membrului de sprijin flectate se palpează muşchii (pentru forţa 1) pe faţa anterioară a coapsei se palpează muşchii (pentru forţa 2) pe faţa laterală a coapsei Corect: a, c TEMA NR. 3 EVALUAREA ALINIAMENTULUI ŞI POSTURII ORTOSTATICE Bibliografie: 1. Roxana Popescu, Luminiţa Marinescu, Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. Testarea musculo- articulară. Edit. AGORA, Craiova,1999, pag 125-128. 39. Care sunt factorii care influenţează postura şi aliniamentul segmentelor corpului: a. b. c. d. e. ereditatea alimentaţia obişnuinţa ( posturi vicioase) afecţiuni ale aparatului locomotor boli generale ale organismului 42. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru înclinările laterale: a. b. c. d. e. apofiza spinoasă C7 trohanter pliul interfesier pe marginea axilară a omoplatului între condilii interni ai genunchilor Corect: a, c, d, e 40. Care sunt elementele care intervin în aspectul general morfologic al corpului: a. b. c. d. e. atitudinea corpului creşterea în raport cu vârsta şi sexul dezvoltarea organismului raportat la caracteristicile vârstei şi sexului forţa musculară rezistenţa musculară Corect: b, d 43. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din lateral, pentru înclinările sagitale: a. b. c. d. e. anterior de umăr lateral de trohanter de-a lungul liniei albe medial de condilii interni femurali la nivelul liniei Chopart Corect: a, b, c Corect: c, d 41. Poziţia ortostatică se evaluează prin: a. b. c. d. e. aprecierea liniei gravitaţiei în plan frontal şi sagital cu firul cu plumb măsurarea înălţimii şi a taliei şezând evaluarea alinierii segmentelor din faţă, din lateral şi din spate aprecierea liniei gravitaţiei în plan orizontal cu firul cu plumb aprecierea liniei gravitaţiei în plan oblic cu firul cu plumb Corect: a, c 44. La examinarea din faţă se pot aprecia: a. b. c. d. e. linia mamelonară linia spinelor scapulare linia spinelor iliace antero-superioare genu recurvatum halus valgus Corect: a, c, e 45. La examinarea din lateral se pot întâlni următoarele modificări patologice: a. b. genu valgum genu flexum
  6. 6. c. d. e. cifoză dorsală accentuată hipolordoză lombară picior plat Corect: b, c, d, e 46. La examinarea din posterior se pot întâlni următoarele modificări patologice: a. b. c. d. e. atitudine scoliotică scolioză structurală flexum de şold picior var picior scobit Corect: a, b, d 47. La examinarea din spate se pot aprecia: a. b. c. d. e. linia tendoanelor ahiliene linia spinelor scapulare bolta longitudinală a piciorului bolta orizontală a piciorului relieful genunchiului Corect: a, b
  7. 7. TESTE GRILĂ ELECTROTERAPIE Bibliografie 1. Rădulescu A.: Electroterapia, Editura Medicala, Bucureşti, 1993. 2. Popescu R., Bighea A.: Curs de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală, Editura ACSA Craiova, 1995 1. După natura particulelor încărcate electric, curentul electric poate fi: a. b. c. d. e. de conducţie de convecţie de conversie de deplasare de polaritate sau molecular Corect: b, d 6. a. b. c. d. e. Corect: a, b, d, e 2. Intensitatea curentului electric: a. b. c. d. e. reprezintă fluxul densităţii pe unitatea de timp reprezintă fluxul densităţii pe unitatea de suprafaţă se măsoară în amperi se măsoară în volţi se măsoară în amperi/m2 7. d. e. soluţiile electrolitice sângele fanerele umorile aponevrozele 8. în circuit continuu se măsoară în ohmi în circuit continuu se măsoară în volţi în circuit alternativ poartă numele de impedanţă este invers proporţională cu intensitatea curentului este direct proporţională cu intensitatea curentului Corect: a, c, d 5. Masa de substanţă depusă la un electrod: a. b. c. d. e. Rezistenţa electrică: a. b. c. d. e. 1 volt este: a. b. c. d. e. puterea egală cu unitatea aplicată la capetele unui conductor tensiunea egală cu unitatea aplicată la capetele unui conductor =1 amper x 1 hertz =1 amper x 1 ohm =1 watt x 1 joule sisteme omogene solide, lichide sau gazoase constituite din cel puţin două substanţe constituite din substanţe care îşi păstrează individualitatea chimică formate dintr-un solvent şi un dizolvant formate dintr-un solvent şi un dizolvat Corect: a, c, d, e Corect: a, b, d 4. Soluţiile sunt: a. b. c. Structuri foarte bune conducătoare de curent din corpul omenesc sunt: a. b. c. d. e. determină efecte calorice determină scăderea rezistenţei determină efecte luminoase determină scăderea conductibilităţii determină efecte electromagnetice Corect: a, c, e Corect: a, c 3. Transformarea energiei electrice în alte forme de energie: rezultă din Legea I a lui Faraday este proporţională cu cantitatea de electricitate rezultă din Legea a II-a a lui Faraday este proporţională cu echivalentul electrochimic este invers proporţională cu echivalentul electrochimic Corect: a, b, d 9. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. b. c. d. e. un ţesut este un conductor uniform cu cat un segment este situat mai departe de electrozi, intensitatea curentului ajuns la el este mai mică pe regiunea cuprinsă între electrozi, intensitatea curentului este egală cantitatea cea mai mare de curent trece prin zonele ce opun rezistenţa cea mai mică conductibilitatea electrică a unui ţesut este direct proporţională cu conţinutul lui în apă Corect: b, d, e
  8. 8. 10. Masa de substanţă depusă la un electrod: a. b. c. d. e. rezultă din Legea I a lui Faraday este proporţională cu cantitatea de electricitate rezultă din Legea a II-a a lui Faraday este proporţională cu echivalentul electrochimic este invers proporţională cu echivalentul electrochimic Corect: a, b, d 11. Care sunt calităţile stimulului electric pentru a declanşa o excitaţie ? a. b. c. d. e. intensitate maxim suportabilă intensitatea să fie egală cu timpul să acţioneze un anumit timp minim intensitate sub prag, timp de 1 minut intensitatea sa depăşească “pragul” Corect: a, b, c 16. Ce este restituţia? (refacerea potenţialului de repaus) a. b. c. d. e. Corect: a, c, e 17. Stimularea electrică se produce astfel: a. b. Corect: c, e 12. Potenţialul de repaus este determinat de: a. b. c. d. e. raportul Na+ extracelular/ intracelular de 12/1 raportul Na+ intracelular/extracelular de 12/1 raportul K+ extracelular/ intracelular de 1/38 raportul K+ intracelular/extracelular de 1/38 raportul Na+/ K+ egal cu 1 c. d. e. 18. Ce semnificaţie are electrotonusul ? a. b. a. b. c. d. e. migrarea masivă a Na+ dinspre exteriorul spre interiorul membranei creşterea foarte mare a permeabilităţii pentru K+ viteza de migrare transmembranară a Na+ este de 7 ori mai mare decât cea a K+ reducerea potenţialului de repaus la -65mV declanşarea potenţialului de acţiune Corect: a, c, d, e 14. Ce reprezintă reobaza ? a. b. c. d. e. intensitatea minimă necesară declanşării excitaţiei permeabilitatea celulară intensitatea “prag” potenţialul de acţiune al celulei pozitivitatea crescută din interiorul membranei Corect: a, c 15. Ce este repolarizarea ? a. b. c. d. e. procesul de revenire la potenţialul de membrană inactivarea mecanismului de transport al sodiului creşterea fluxului de ieşire a K+ din celulă creşterea fluxului de intrare a K+ în celulă modificarea durează 19 ms la variaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă scurtă de timp la variaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă lungă de timp la intensitate sub valoarea “prag“ la intensitate peste valoarea “prag“ la intensităţi mari ale curentului în timp prelungit Corect: a, d Corect: a, c 13. Stimularea membranei celulare permite următoarele: prin pompa de Na-K , Na+ suplimentar iese din celulă prin pompa de Na-K , Na+ suplimentar intră în celulă prin pompa de ioni, K+ se reîntoarce în celulă prin pompa de ioni, K+ iese din celulă refacerea potenţialului de repaus de –80 mV c. d. e. modificările caracteristice ale proprietăţilor fizice ale ţesuturilor determinate de sensul curentului modificările caracteristice ale proprietăţilor fiziologice ale ţesuturilor determinate de sensul curentului catelectrotonusul semnifică creşterea excitabilităţii tisulare (la catod) pragul de excitabilitate este mai coborât la catod excitaţia la catod este la deschiderea circuitului Corect: a, b, c, d 19. Masurarea excitabilităţii unui nerv/muschi se face prin: a. b. c. d. e. închiderea unui curent continuu aplicarea unui stimul dreptunghiular aplicarea unui stimul subliminal aplicarea impulsurilor de curent “în treaptă“ aplicarea unui stimul triunghiular Corect: a, b 20. Parametrii electrofiziologici uzuali sunt: a. b. c. d. e. temperatura reobaza timpul util cronaxia cronofagia Corect: b, c, d
  9. 9. 21. Condiţiile esenţiale de răspuns la stimularea electrică sunt: a. b. c. d. e. intensitatea curentului timpul util bruscheţea curentului aplicat creşterea lentă a intensităţii impulsul să fie triunghiular, trapezoidal sau exponenţial Corect: a, b, c, d 26. Curentul galvanic reprezintă: a. b. c. d. e. o deplasare de sarcini electrice de-a lungul unui conductor deplasarea electronilor de-a lungul unui conductor deplasarea ionilor de-a lungul unui conductor producerea de curent electric variabil producerea de curent electric continuu Corect: a, b, c Corect: a, b, c, e 22. Acomodarea este: a. b. c. d. e. o proprietate a muşchilor normal inervaţi oprită de un curent cu pantă bruscă absentă la muşchii denervaţi proporţională cu forţa măsurată cu coeficientul de acomodare Corect: a, b, c, e 23. Frecvenţa stimulilor este importantă în producerea excitaţiei electrice pentru că: a. b. c. d. e. frecvenţa stimulilor este proporţională cu intensitatea există o perioadă de timp refractară la o nouă excitaţie musculatura netedă nu reacţionează la impulsuri izolate musculatura netedă reacţionează la sumaţia temporară a impulsurilor organele inervate de parasimpatic necesită o frecvenţă mai mare a excitaţiilor Corect: b, c, d, e 27. Efectele fiziologice ale curentului galvanic a. b. c. d. e. acţiunea analgezică se produce la nivelul polului pozitiv acţiunea analgezică se produce la nivelul polului negativ acţiunea analgezică se produce la nivelul ambilor poli la polul pozitiv, membranele celulare se hiperpolarizează la polul pozitiv, scade excitabilitatea Corect: a, d, e 28. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii a. b. c. d. e. polul negativ produce o creştere a pragului de excitaţie polul negativ este utilizat ca electrod activ polul negativ produce o scădere a pragului de excitaţie creşterea bruscă a intensităţii curentului determină o contracţie musculară promptă polul negativ produce scăderea excitabilităţii 24. Creşterea excitabilităţii se produce : a. b. c. d. e. fiziologic, în perioada de revenire lentă la potenţialul de repaus prin scăderea ionilor de calciu prin creşterea ionilor de calciu în spasmofilie prin substanţe anestezice. Corect: b, c, d 29. Efectele curentului galvanic asupra sistemului nervos central: a. b. Corect: a, b, d c. 25. Ce este conductibilitatea şi cum se manifestă ? a. b. c. d. e. proprietatea membranei excitabile de a conduce unda de depolarizare în fibrele amielinice excitaţia se transmite din aproape in aproape în fibrele mielinizate excitaţia se transmite saltator sensul de propagare al excitaţiei în axonii nemielinizaţi şi mielinizaţi este bidirectional sensul de propagare al excitaţiei în axonii nemielinizati si mielinizati este unidirectional d. e. galvanizarea ascendentă - polul pozitiv cranial şi negativ caudal galvanizarea descendentă - polul pozitiv cranial şi negativ caudal galvanizarea ascendentă - apare creşterea excitabilităţii organele de simţ nu reacţionează la aplicarea curenului galvanic galvanizarea descendentă - apare creşterea excitabilităţii Corect: b, c 30. Efectele terapeutice ale aplicării curentului galvanic a. vasoconstrictor
  10. 10. b. c. d. e. analgezic la polul pozitiv hiperemie activă la nivelul circulaţiei superficiale şi profunde analgezic la nivelul electrodului negativ antialgic prin creşterea excitabilităţii nervoase la nivelul polului pozitiv Corect: b, c Corect: a, c, e 36. Contraindicaţiile galvanoterapiei a. b. c. d. e. 31. Modalităţi de aplicare a galvanizărilor a. b. c. d. e. cu ajutorul unor electrozi sub formă de plăci baie galvanică parţială baie galvanică generală iontoforeza nici una din cele de mai sus Corect: a, b, c, d Corect: d, e 37. Curenţii de joasă frecvenţă sunt: a. b. c. d. e. 32. Galvanizarea simplă în scop antialgic: a. b. c. d. e. electrodul activ este electrodul negativ electrodul activ este electrodul pozitiv electrodul activ este de dimensiuni mai reduse electrodul activ este indiferent electrodul activ este de dimensiuni mai mari Corect: b, c 33. Modalităţi de aplicare a curentului galvanic: a. b. c. d. e. intensitatea se reglează la ”înţepătură” aşezarea electrozilor se face longitudinal nu se utilizează stratul hidrofil între electrod şi tegument pacientul va fi poziţionat în posturi antialgice electrodul se aplică pe zona păroasă a capului Corect: b, d 34. Băile galvanice a. b. c. d. e. temperatura apei va fi mai mare de 39ºC temperatura apei va fi 34-38°C direcţia curentului va fi numai ascendentă durata şedinţelor va fi de 10-30 minute ritmul şedinţelor la 3 zile artrite distonii neurovegetative nevralgii şi nevrite diferite eczeme supuraţii forme de curent continuu curenţi cu impulsuri dreptunghiulare impulsuri triunghiulare curent galvanic impulsuri exponenţiale Corect: b, c, e 38. Tehnica de aplicare a curenţilor de joasă frecvenţă a. b. c. d. e. electrozii nu se plasează la nivelul inserţiilor musculare electrozii se plasează la nivelul zonei de trecere muşchi-tendon electrodul pozitiv se plasează proximal de muşchiul afectat electrodul pozitiv se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii electrodul negativ se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii Corect: b, c, e 39. Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face cu: a. b. c. d. e. Curenţi exponenţiali de joasă frecvenţă Curenţi de medie frecvenţă Impuls cu durata de 500 ms cu panta de creştere de 1000 m Impuls cu durata de 200 ms urmat de pauză de 600 ms Ultrasunet Corect: b, d Corect: a, d 35. Avantajele aplicării iontoforezei a. b. c. d. e. este posibilă o acţiune locală reflexă la nivelul dermatomioamelor cantitatea de substanţă care pătrunde este necontrolabilă au efect local demonstrat şi recunoscut cantitatea de substanţă care pătrunde nu poate fi dozată se cumulează cu efectul analgezic al curentului galvanic 40. Musculatura total denervată a. b. c. d. e. răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de lungă durată răspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurtă durată răspunde la impulsuri de scurtă durată nu răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurtă durată răspunde la impulsuri cu panta de creştere rapidă
  11. 11. Corect: a 41. Tehnica de aplicare a electrostimulării pentru musculatura total denervată a. b. c. d. e. în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică proximal, electrodul pozitiv distal în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică distal, electrodul pozitiv proximal tehnica bipolară este indicată la denervările accentuate în tehnica monopolară, electrodul negativ se aplică pe muşchiul afectat nu se recomandă masajul sau curentul galvanic înainte de stimulare Corect: b, c, d 42. Principiul de acţiune al terapiei musculaturii spastice: a. b. c. d. e. se induce un efect de inhibiţie a motoneuronilor muşchilor spastici nu se produce relaxare se aplică două circuite de excitaţie separate, sincronizate se utilizează un electrod nu este indicată în tratamentul paraliziilor spastice Corect: a, c 43. Curenţii diadinamici au efecte: a. b. c. d. e. contracţii musculare în muşchii denervaţi analgetice hiperemiante dinamogene nu are efect excitomotor Corect: b, c, d 44. Curenţii Träbert: a. b. c. d. e. nu sunt indicaţi în lombalgii au efect analgetic şi hiperemiant electrodul negativ se plasează pe locul dureros timpul de aplicare este de 30 minute au durata de 2 ms urmaţi de o pauză de 5 ms Corect: b, c, e b. c. d. e. a. b. c. d. e. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasă frecvenţă polul pozitiv este activ polaritatea electrozilor nu are importanţă plasarea electrozilor se face pe zona dureroasă aplicaţia poate dura mai multe ore Corect: a, c, d, e curenţii de medie frecvenţă nu prezintă acţiune vasoactivă curenţii de medie frecvenţă produc contracţii asupra musculaturii scheletice şi muşchilor netezi singura formă de aplicare este cu un curent unic de medie frecvenţă curenţii de medie frecvenţă produc analgezie curenţii de medie frecvenţă produc contracţii musculare dureroase Corect: b, d 47. Efectele fiziologice ale curenţilor interferenţiali a. b. c. d. e. excitomotor pe muşchi sănătoşi, normoinervaţi decontracturant vasoconstrictor analgetic excitomotor pe musculatura netedă Corect: a, b, d, e 48. Contraindicaţii ale aplicării electroterapiei prin curenţi interferenţiali: a. b. c. d. e. procese inflamatorii articulare afecţiuni febrile de diferite etiologii tuberculoza activă neoplazii caşexie Corect: b, c, d, e 49. Tehnici de aplicare a curenţilor interferenţiali a. b. c. d. e. tehnica interfero triplex tehnica statică tehnica cinetică tehnica mixtă nici una din cele de mai sus Corect: b, c 50. La aplicaţia de curenţi interferenţiali: a. b. c. 45. TENS a. 46. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: d. e. la începutul şedinţei intensitatea se creşte lent şi la sfârşit se scade brusc la începutul şedinţei intensitatea se creşte lent şi la sfârşit se scade tot lent este necesară creşterea intensităţii pe parcursul procedurii nu este necesară creşterea intensităţii pe parcursul procedurii intensitatea se dozează pentru obţinerea senzaţiei de furnicătură Corect: b, d, e
  12. 12. 51. Procedeul curenţilor interferenţiali: a. b. c. d. e. se bazează pe încrucişarea a doi curenţi de medie frecvenţă, cu frecvenţe diferite se bazează pe încrucişarea a patru curenţi de medie frecvenţă, cu frecvenţe diferite prin interferenţă va rezulta tot un curent de medie frecvenţă, dar cu amplitudine variabilă prin interferenţă va rezulta un curent de joasă frecvenţă, între 1 şi 100 Hz la locul interferenţei direcţia şi intensitatea curentului se modifică repetitiv Corect: a, c, e 52. Acţiunile fiziologice ale undelor scurte sunt: a. b. c. d. e. efecte calorice de profunzime fără a produce leziuni cutanate analgetic miorelaxant-antispastic activarea metabolismului nici una de mai sus Corect: a, b, c, d 53. Modalităţi de aplicare a undelor scurte a. b. c. d. e. metoda interfero- triplex metoda în câmp condensator metoda cu frecvenţe modulate metoda în câmp inductor metoda în cuplaj indirect Corect: b, d 54. În terapia cu unde scurte, electrozii pot fi poziţionaţi: a. b. c. d. e. în acelaşi plan transversal longitudinal oblic în oricare din poziţiile de mai sus Corect: b, c 55. Dozarea intensităţii câmpului de unde scurte. Notaţi afirmaţiile adevărate: a. b. c. d. e. doza I atermică are efect revulsiv doza III se aplică în afecţiunile acute doza II este oligotermică cu acţiune antispastică doza I, II se recomandă în stadiile acute numărul şedinţelor este fix b. c. d. e. undele scurte se pot aplica la pacienţi cu pacemakere, sau obiecte metalice se recomandă undele scurte la pacientele cu sarcină se evită zonele cu sensibilitate cutanată pacientul trebuie supravegheat permanent Corect: b, c 57. Terapia cu înaltă frecvenţă pulsatilă are următoarele efecte: a. b. c. d. e. ameliorează osteoporoza accelerează vindecarea unor plăgi creşte spasmele musculaturii netede previne şi tratează cicatricile cheloide accentuează edemul tisular Corect: a, b, d 58. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la aplicaţia Diapulse: a. b. c. d. e. se indică în afecţiunile pelvine inflamatorii cronice: anexite, parametrite, metroanexite se indică în herpes zoster vindecă fracturile într-un timp cu 10% mai scurt 4-8 aplicaţii în suferinţele acute şi subacute 10-14 aplicaţii în suferinţele cronice Corect: a, b, d, e 59. Avantajele utilizării terapiei de înaltă frecvenţă pulsatilă a. b. c. d. e. produce efecte calorice locale, hipertermie se poate utiliza la pacienţii cu pace maker cardiac poate fi aplicat la orice vârstă, fără riscul de a provoca tulburări trofice poate fi tratată orice regiune a corpului nu produce nici o stare de discomfort Corect: c, d, e 60. Sunt false următoarele afirmaţii privind tehnica terapiei cu unde scurte; a. b. c. d. e. electrozii se aplică direct pe piele electrozii se aplică la 2-3 cm faţă de regiunea de tratat poziţia electrozilor nu are importanţă efectul de vârf se produce la nivelul suprafeţelor plane electrozii au dimensiuni diferite, electrodul activ fiind de dimensiuni mai reduse Corect: c, d Corect: a, c, d 56. Sunt false următoarele afirmaţii: a. la metoda în câmp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni acoperite de vestimentaţie 61. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetului sunt: a. efectul mecanic
  13. 13. b. c. d. e. efectul termic efectul de cavitaţie efectul de difuziune efectul radioactiv 67. Alegeţi formularea corectă: a. b. Corect: a, b, c, d 62. Acţiunea biologică a ultrasunetului determină: a. b. c. d. e. scăderea permeabilităţii membranelor celulare hiperemie tegumentară efecte fibrolitice creşterea metabolismului celular la doze mari, produc distrucţii celulare şi rupturi capilare c. d. e. Corect: a, c, d Corect: b, c, d, e 63. Efectele fiziologice ale ultrasunetului sunt: a. b. c. d. e. analgetice excito-motorii miorelaxante hiperemiante sedative nu este indicată succesiunea terapeutică masajultrasunet sau ultrasunet-masaj pacienţilor prezentând stări febrile li se recomandă tratament cu ultrasunet paravertebral toracic aplicaţiile cu ultrasunet pot precede şedinţele de kinetoterapie, datorită acţiunii analgetice şi miorelaxante se poate recomanda terapia combinată ultrasunetcurenţi de joasă frecvenţă este indicată aplicarea concomitentă a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe aceeaşi regiune 68. Intensitatea energiei ultrasonore, utilizată în practică, depinde de: a. b. c. d. e. regiunea de tratat profunzimea locului de tratat forma de cuplaj tensiunea de reţea starea generală a pacienţilor Corect: a, c, d Corect: a, b, c, e 64. Modalităţi de aplicare a ultrasunetului: a. b. c. d. e. segmentare indirecte, pe zone paravertebrale corespunzătoare rădăcinilor nervoase medulare segmentare directe pe cale neurală aplicaţii reflexe pe dermatoamele corespunzătoare organelor interne aplicaţii reflexe la distanţă pe ganglionii simpatici aplicaţii pe proeminenţele osoase 69. Indicaţiile ultrasonoterapiei sunt: a. b. c. d. e. reumatism degenerativ fracturi recente cicatrici cheloide TBC afecţiuni neurologice Corect: a, b, c, e Corect: a, b, c, d 65. Metodele de aplicare ale ultrasunetului sunt: a. b. c. d. e. prin câmp inductor cuplaj direct, utilizând o substanţă de contact prin strat hidrofil cuplaj direct utilizând substanţe medicamentoase cuplaj indirect prin intermediul apei 70. Contraindicaţiile ultrasonoterapiei sunt: a. b. c. d. e. stări inflamatorii neoplazii stare generală alterată boala artrozică tromboflebite Corect: a, b, c, e Corect: b, d, e 66. Alegeţi formele de ultrasunet utilizate în terapie: a. b. c. d. e. în câmp inductor în regim continuu în câmp condensator în regim discontinuu toate răspunsurile sunt incorecte Corect: b, d
  14. 14. TESTE GRILĂ HIDROTERMOTERAPIE ŞI BALNEOLOGIE Bibliografie: 1. 2. 3. 4. 5. 1. T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura Medicală, Bucureşti, 1987; Roxana Popescu, Simona Pătru, Hidrotermoterapie şi Balneologie, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2003; Roxana Popescu, Adrian Bighea, Noţiuni practice de medicină recuperatorie, Editura Agora, 1997. Antoaneta Creţu, Ghid clinic şi terapeutic fizical-kinetic în bolile reumatice b. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. Care? a. b. c. d. e. Iradierea este transferul de energie calorică prin radiaţii infraroşii Convecţia are două componente: internă şi externă Evaporarea se activează în condiţii de confort termic şi căldură umedă Evaporarea constă în: secreţie sudoripară, perspiraţie insensibilă şi evaporare la nivelul suprafeţelor respiratorii Conducţia este transferul de căldură prin contact direct între obiecte cu temperaturi diferite c. d. e. Corect: b 5. Alegeţi răspunsul corect: a. b. c. d. e. Tipul constituţional microkinetic încadrează persoanele cu extremităţi calde şi tendinţă la vasodilataţie periferică Reacţia dermovasculară reprezintă modalitatea de răspuns a circulaţiei superficiale la aplicarea locală a factorului termic Aplicaţiile termice de scurtă durată scad excitabilitatea nervilor periferici Aplicaţiile calde de lungă durată cresc randamentul muscular Băile fierbinţi uşurează munca inimii, iar băile moderat reci solicită foarte mult cordul Corect: b 3. 6. Funcţiile zonei periferice sunt: a. b. c. d. e. 7. Alegeţi răspunsurile corecte: a. De indiferenţă Rece Caldă Hipertermă Intens hipertermă b. c. d. e. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. Care? a. Băile de mâini determină vasodilataţie coronariană şi bronhodilataţie De receptor caloric De tampon termic De comutator De organ efector al termogenezei într-un mediu cald De izolator caloric variabil Corect: a, b, c, e Corect: a 4. Tegument Organe interne toraco-abdominale Ţesut celular subcutanat Muşchi Organe intracraniene Corect: a, c, d Baia cu peria se efectuează la temperatura: a. b. c. d. e. Zona periferică este alcătuită din: a. b. c. d. e. Corect: c 2. Băile alternante de mâini activează circulaţia periferică şi descongestionează organele intraabdominale Băile Hauffe la membrele superioare sunt indicate în arteriopatii obstructive ale membrelor inferioare Băile calde de şezut sunt indicate în colici uterine, vezicale, intestinale Băile reci de şezut sunt contraindicate în cistite Termogeneza se realizează prin reacţii chimice celulare tip redox Termoliza se realizează prin procese fizice Termogeneza netremurândă intervine la temperaturi mai mici de 14˚ C Frisoanele sunt mecanisme de urgenţă în termogeneză, mari consumatoare de energie Tremurăturile sunt contracţii individuale ale fibrelor musculare Corect: a, b, d 8. Termoreceptorii periferici sunt: a. Receptorii de tip A
  15. 15. b. c. d. e. Corpusculii Krause şi Ruffini Receptorii de tip B Terminaţiile nervoase libere amielinice din tegumente şi mucoase Terminaţiile nervoase libere de la nivelul viscerelor Corect: b, d, e 9. Corect: a, e 14. Baia de sare are următoarele efecte: a. b. c. d. e. Aplicaţii generale de căldură sunt contraindicate în: a. b. c. d. e. Afecţiuni reumatismale degenerative Sechele posttraumatice Afecţiuni neurologice însoţite de spasticitate TBC Tumori maligne Corect: d, e 10. Efectele aplicaţiilor locale de căldură sunt următoarele: a. b. c. d. e. Antialgic Rezorbtiv Spasmolitic De asuplizare Hemostatic Corect: a, b, c, d 11. Crioterapia are următoarele efecte: a. b. c. d. e. Creşte metabolismul local Scade temperatura cutanată, subcutanată şi musculară Antiinflamator Antispastic De asuplizare Corect: c, d, e 15. Efectele băilor cu CO2 sunt: a. b. c. d. e. a. b. c. d. e. Locale Ascendente Alternante Parţiale Generale Corect: a, d, e 13. Băile calde includ: a. b. c. d. e. Baia de 36˚ C Baia cu valuri Baia de jumătate Baia de imersiune Baia de 37˚ C Hipotensor Sedativ De antrenare economică a cordului Realizează un masaj fin la nivelul tegumentelor Astringent asupra tegumentelor Corect: a, b, c, d 16. Alegeţi răspunsurile corecte: a. b. c. d. e. Afuziunile sunt proceduri prin care asupra corpului se proiectează o coloană de apă fără presiune Duşul scoţian este un duş sul sub formă alternantă Perierile pot fi: complete, parţiale, uscate şi umede Compresele stimulante au o durată de aplicare de 6 ore Duşurile sunt proceduri prin care se aplică apă, aburi, aer cald cu jetul foarte aproape de tegument Corect: a, b, c, d 17. Alegeţi răspunsurile corecte: a. Corect: b, c, d 12. În funcţie de suprafaţa pe care se aplică factorul termic, procedurile de termoterapie se împart în: Creşte capacitatea de apărare a organismului Efect hemostatic Antiinflamator Creşte eliminarea de acid uric Vasodilataţie cutanată b. c. d. e. Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare, baie de parafină pentru mâini şi picioare, feşi parafinate, plăci de parafină Temperatura la care se utilizează este de 70˚C Parafina are proprietăţi termopexice Împachetările cu parafină sunt indicate în artroze, sechele posttraumatice ale aparatului locomotor, articulaţii inflamate Se poate refolosi cu condiţia să fie sterilizată Corect: a, c, e 18. Termoterapia contrastantă cuprinde: a. b. c. d. e. Hidroterapia mică Hidroterapia mare Hidrofoare Cataplasme Cura Kneipp Corect: a, b, e
  16. 16. 19. Balneaţia cu ape minerale clorurate sodice este indicată în: a. b. c. d. e. Afecţiuni reumatismale degenerative Afecţiuni ORL şi bronhopulmonare Afecţiuni ginecologice Reumatisme abarticulare Afecţiuni neurologice şi posttraumatice Corect: a, c, d, e 20. Modalităţile de terapie cu nămoluri teraputice sunt: a. b. c. d. e. Cataplasme Oncţiuni Împachetări Băi Aerosoli Corect: a, b, c, d
  17. 17. TESTE GRILĂ METODOLOGIA DE KINETOTERAPIE Bibliografie 1. Sbenghe T: Kinesiologia-ştiinţa mişcării., Editura Medicală, Bucureşti, 2002 2. Sbenghe, Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare, Ed.Medicală, 1987. 3. Popescu R., Bighea A.: Curs de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală, Editura ACSA Craiova, 1995 4. Sidenco E L: Bilanţul articular şi muscular. Ed A.P.P. Bucureşti 1999. 5. Nemeş I. D. A: Metode de explorare şi evaluare în kinetoterapie. 2001, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, ISBN 9738109-87-6. 6. Kiss I: Fiziokinetoterapie şi recuperare medicală. Ed Med., Bucureşti, 2002, ISBN 973-39-0338-8. 7. Zdrenghea D, Branea I: Recuperarea bolnavilor cardiovasculari, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 1995 1. Capacitatea de mişcare articulară se apreciază prin: a. b. c. d. e. 5. Bilanţul muscular apreciază: a. b. c. d. e. bilanţ clinic istoricul bolii disponibilităţile de comunicare bilanţ articular bilanţ muscular tonusul muscular gradul maxim de mobilitate forţa musculară unghiul funcţional rezistenţa musculară Corect: a, c, e Corect: d 2. a. b. c. d. e. hipotrofii musculare laxitatea ligamentară care poate duce la hiperextensie (ex. genu recurvatum) contractura în flexie cu apariţia unui flexum, care în stadiul ireductibil face imposibilă extensia. laxitate complexă capsulo-ligamentară atrofii musculare Corect: b, c, d 3. b. c. d. e. În analiza mobilităţii articulare se apreciază: a. b. c. d. e. gradul maxim de mobilitate unghiul funcţional forţa musculară spasticitatea abilitatea Corect: a, b 0-1 0-5 0-10 0-100 0-3 Corect: b 7. Care din următoarele tehnici aparţin imobilizării: a. b. c. d. e. prin testarea forţei musculare a muşchilor adiacenţi unei articulaţii. cu ajutorul goniometrului. prin comparaţie cu mobilitatea normală contralaterală cu ajutorul artroscopului cu ajutorul firului cu plumb Corect: b, c, e Bilanţul muscular are un sistem de cotare internaţională. Sistemul are scala: a. b. c. d. e. Bilanţul articular se realizează: a. 4. 6. Odată cu bilanţul articular se pun în evidenţă: poziţia de corecţie punerea în repaus posturile de facilitare contenţia contracţia izometrică Corect: b, d 8. Tehnicile anakinetice apelează la: a. b. c. d. e. mobilizare pasivă imobilizare posturare contracţie izometrică contracţie izotonă Corect: b, c
  18. 18. 9. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive: a. b. c. d. e. mobilizarea liberă contracţia izometrică relaxarea musculară mobilizarea pasivă pură asistată mobilizarea auto-pasivă Corect: d, e 10. Mobilizarea pasivo-activă aparţine: a. b. c. d. e. tehnicilor anakinetice mobilizărilor active tehnici kinetice statice mobilizărilor pasive tehnicilor de facilitare Corect: d 11. Contracţia reflexă din cadrul mobilizărilor active reflexe este provocată prin: a. b. c. d. e. reflex de întindere (stretch-reflex) mişcarea voluntară cu modificarea lungimii muşchiului reflex de echilibru reflexe de poziţie creşterea tensiunii muşchiului Corect: a, c, d 12. Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul: a. b. c. d. e. mobilizării active reflexe mobilizării pasive kineziei statice mobilizării active voluntare tehnicilor anakinetice Corect: d 13. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor active voluntare: a. b. c. d. e. mobilizarea activă liberă mobilizarea activo-pasivă mobilizarea pasivo-activă mobilizarea activă cu rezistenţă contracţia izokinetică Corect: a, b, d 14. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive: a. b. c. mobilizarea pasivă mecanică manipulările tracţiunile d. e. mobilizarea activă reflexă mobilizarea autopasivă Corect: a, b, c, e 15. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive: a. b. c. d. e. contracţia izometrică relaxarea tracţiunile mobilizarea pasivo-activă mobilizarea pasivă pură asistată Corect: c, d, e 16. Stretchingul are următoarele avantaje: a. b. c. d. e. scade flexibilitatea ţesuturilor creşte abilitatea de a învăţa sau performa diferite mişcări determină relaxarea fizică şi psihică determină o conştientizare asupra propriului corp creşte riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin muncă sau sport Corect: b, c, d 17. Care din următoarele reguli pentru stretching sunt adevărate? a. b. c. d. e. încălzirea prealabilă a ţesutului aplicarea unor tehnici de relaxare poziţionarea corectă a pacientului iniţial se întinde doar o singură articulaţie, apoi se poate executa stretching peste 2 sau 3 articulaţii se începe cu articulaţiile proximale şi apoi cele distale Corect: a, b, c, d 18. Ce tipuri de stretching pentru muşchi cunoaşteţi? a. b. c. d. e. izotonic balistic dinamic activ sau stato-activ static sau pasiv Corect: b, c, d, e 19. Mişcările jocului articular sunt: a. b. c. d. e. rulare alunecare flexia compresie tracţiune Corect: a, b, d, e
  19. 19. 20. Efectele jocului articular sunt: a. b. c. d. e. asigură mişcările segmentelor în articulaţiile periferice asigură o repartiţie fiziologică a lichidului sinovial permite formarea de aderenţe în articulaţie transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular efect antialgic Corect: a, b, d, e 21. Indicaţiile refacerii jocului articular sunt: a. b. c. d. e. ameliorarea sensibilităţii locale limitarea mişcărilor articulare prin afectare capsulară articulară dureri articulare menţinerea unei biologii normale articulare rol profilactic în imobilizările prelungite mai ales prin paralizii Corect: b, c, d, e d. e. Corect: a, c, e 25. Capacitatea de a manifesta valori mari de forţă în cea mai mică unitate de timp se numeşte: a. b. c. d. e. c. d. e. poziţia pacientului să fie comodă, relaxată poziţia articulaţiei care va fi mobilizată să permită o cât mai bună relaxare locală kinetoterapeutul să aibă o poziţie comodă cu posibilitate de abordare uşoară a pacientului mâna kinetoterapeutului care face mobilizarea nu va avea contact cu articulaţia segmentul articular care nu va fi mobilizat va trebui stabilizat printr-o curea, de către un ajutor, sau de o mână a kinetoterapeutului forţă maximă relativă forţă maximă absolută forţă explozivă forţă dinamică forţă de rotaţie Corect: c 26. Mărimea forţei musculare depinde de mai mulţi parametri, dintre care: a. b. c. d. e. 22. În timpul mobilizărilor vom ţine seama de o serie de reguli: a. b. impulsul cortical impulsul manipulativ diametrul de secţiune al muşchiului numărul unităţilor motorii în acţiune frecvenţa impulsurilor nervoase tipul articulaţiei aranjamentul fibrelor musculare Corect: a, b, c, e 27. Dezavantajele contracţiilor izometrice sunt: a. b. c. d. e. măresc munca ventriculului stâng, tensiunea arterială, frecvenţa cardiacă ameliorează supleţea ţesuturilor periarticulare tonifică în special fibrele musculare activate la unghiul la care s-a produs izometria antrenează muşchi pentru o contracţie mai lentă nu ameliorează coordonarea pentru mişcări mai complexe Corect: a, c, d, e Corect: a, b, c, e 23. Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele corecte: a. b. c. d. e. Gradul 1: amplitudini maxime ritmice la începutul excursiei de mişcare Gradul 2: mişcări mai ample care însă nu ating extremele valorilor de mobilitate Gradul 3: mişcări ample spre excursia maximă, la nivelul rezistenţei tisulare Gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii Gradul 5:mici amplitudini la limita mobilităţii care forţează rezistenţa tisulară (stretching) Corect: b, c, d, e 24. Tehnica manipulării. Alegeţi cei 3 timpi corecţi: a. b. c. punerea în poziţie punerea în relaxare punerea în tensiune 28. Avantajele contracţiilor izometrice: a. b. c. d. e. sunt foarte eficiente reduc edemul prin efect de pompă tehnica este simplă durata exerciţiilor este scurtă solicită articulaţiile Corect: a, b, c, d 29. Care din următoarele afirmaţii este falsă cu privire la contracţia izometrică? a. b. c. d. e. muşchiul nu-şi schimbă lungimea fibra musculară îşi măreşte tensiunea se scutură ritmic membrul respectiv creşteri marcate ale forţei şi rezistenţei musculare se suspendă circulaţia muşchiului Corect: c, d
  20. 20. 30. Pentru a creşte forţa musculară se execută: a. b. c. d. e. exerciţii izometrice tehnici de facilitare proprioceptivă neuromusculară pentru a creşte direct forţa musculară posturile declanşatoare de reflexe tonice exerciţii dinamice cu rezistenţă coordonările paliative 35. Tehnica De Lorme-Watkins are în structură următoarele seturi de exerciţii: a. b. c. d. e. setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM setul II: 10 ridicări cu ¾ 10RM setul III: 10 ridicări cu 10 RM setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM setul V : 5 ridicări cu ½ 10 RM Corect: a, b, c Corect: a, c, d 31. Exerciţiile izometrice practicate pentru creşterea forţei musculare sunt: a. b. c. d. e. exerciţii unice scurte izometrice zilnice exerciţiul maximal scurt exerciţii repetitive scurte izometrice zilnice exerciţii rezistive regresive exerciţiul maximal cu repetiţie 36. În cazul tehnicii de Lorme-Watkins a. b. c. d. e. între seturi se intercalează o pauză de 2-4 minute între seturi se intercalează o pauză de 10 minute cele 3 seturi se execută o data pe zi, de 4 ori pe săptămână în ziua a 5-a se retestează 10 RM seturile se execută de 5 ori pe zi Corect: a, c, d Corect: a, c 32. Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice constau în: a. b. c. d. e. o contracţie de 6 secunde pe zi 20 de contracţii a 6 secunde cu o pauza de 20 de secunde intre ele-o şedinţă pe zi grupaj de 3 contracţii a 6 secunde, cu o pauză de 30-60 de secunde între contracţii o contracţie de 12 secunde pe zi o contracţie de 10 secunde pe zi 37. Din câte seturi de exerciţii este compusă schema tehnicii Oxford? a. b. c. d. e. 2 seturi 3 seturi 5 seturi 4 seturi 5 seturi Corect: d 38. În cazul exerciţiilor regresive: Corect: a 33. Dintre exerciţiile dinamice cu rezistenţă fac parte: a. b. c. d. e. exerciţiul maximal scurt exerciţiul maximal cu repetiţie exerciţiile rezistive regresive exerciţiile repetitive scurte izometrice grupajul de 3 contracţii a 6 secunde a. b. c. d. e. muşchiul oboseşte treptat progresia este asigurată prin retestarea 10RM la 57 zile numărul de repetări într-o repriză depinde de greutate schimbarea frecventă a greutăţilor face ca tehnica să nu fie agreată de pacient şi de kinetoterapeut se obţine o performanţă aproape maximă pentru starea fiziologică a muşchiului în momentul respectiv Corect: a, b, c Corect: a, b, d, e 34. Exerciţiul maximal cu repetiţie : a. b. c. d. e. se urmăreşte prin creşterea progresivă a greutăţilor se testează acea greutate care poate fi ridicată de10 ori la 5-7 zile se retestează noua rezistenţă pentru 10 RM se execută 4 seturi de 10 RM pe zi de trei ori pe săptămână se numeşte tehnica Oxford Corect: a, b, c, d 39. Schema tehnicii Oxford este compusă din: a. b. c. d. e. setul I: 10 ridicări cu 10 RM setul II: 10 ridicări cu 90% 10 RM setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM setul V: 10 ridicări cu 5 RM Corect: a, b, c, d 40. Schema exerciţiilor cu 10 rm (repetiţii minime) este: a. seria I: de 10 ridicări cu 2 x 10 rm
  21. 21. b. c. d. e. seria II: de 10 ridicări cu 1,5 x 10 rm seria III: de 10 ridicări cu10 rm seria IV: de 5 ridicări cu 2 x 5 rm seria V : de 5 ridicări cu 2 x 5 rm b. c. d. e. capacitatea de a susţine un efort capacitatea muşchiului de a susţine o contracţie capacitatea muşchiului de a executa o activitate sau exerciţiu pe o perioadă prelungită de timp incapacitatea muşchiului de a susţine o contracţie Corect: a, b, c Corect: b, c, d 41. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă sunt indicate pentru : a. b. c. d. e. hipertofia musculară hipotrofia musculară ameliorarea mobilităţii articulare creşterea rezistentei musculare scăderea rezistentei musculare 46. Rezistenţa musculară depinde de: a. b. c. d. e. Corect: a, b, c, d Corect: a, c, d 42. Izometria este exerciţiul: a. b. c. d. e. care nu reuşeşte să realizeze creşterea forţei musculare care asigură creşterea cea mai rapidă a forţei musculare solicită articulaţia realizează o hipertrofie musculara realizează o hipotrofie musculară Corect: b, d 47. Testarea rezistenţei muşchiului se face: a. b. c. d. e. 43. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă presupun: a. b. c. d. e. viteza mişcărilor nu are importanţă durata exerciţiilor nu reprezintă un parametru de dozare urmărirea atentă, zilnică a semnelor de oboseală musculară durata exerciţiilor este un parametru de dozare la începutul exerciţiilor se testează forţa grupului muscular simetric Corect: c, d, e 44. În situaţiile deficitelor mari de forţă musculară este necesar să se apeleze şi la: a. b. c. d. e. posturi declanşatoare de reflexe tonice întinderea prelungită la muşchii posturali extensori slabi tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii elemente facilitatorii de creştere a răspunsului motor nu se utilizează tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii a. “o rezistenţă locală”, executată de un segment cu ½ din masa musculară a corpului testarea se face cu greutăţi între 60-70% din forţa maximă prin testarea capacităţii de menţinere a unei contracţii testarea se face cu greutăţi între 15%-40% din forţa maximă cronometrându-se timpul menţinerii contracţiei testarea se face cu greutăţi între 50%-60% din forţa maximă calculând numărul de repetări posibile la încărcare şi la un ritm de metronom precizat Corect: b, c, e 48. Pentru a realiza creşterea rezistenţei musculare: a. b. c. d. e. scădem durata exerciţiilor creştem durata exerciţiului utilizăm terapia ocupaţională se lucrează la intensităţi mai joase de efort dar prelungite în timp se lucrează la intensităţi mari de efort Corect: b, c, d 49. Bolnavii care beneficiază de antrenamentul la efort sunt: a. b. c. d. e. bolnavii cardiovasculari, mai ales coronarienii după infarctul de miocard bolnavii respiratori sechelarii unor afecţiuni ale aparatului locomotor sedentarii bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III Corect: a, b, c, d Corect: a, c, d 45. Rezistenţa musculară reprezintă : forţa musculară valoarea circulaţiei musculare integritatea metabolismului muscular starea generală a organismului pH-ul sângelui 50. Metodele antrenamentului la efort utilizează: a. b. electroterapia mersul
  22. 22. c. d. e. urcatul scărilor şi pantelor terapia ocupaţională crioterapia Corect: b, c, d 51. Cea mai modernă exprimare a intensităţii unui efort se face prin: a. b. c. d. e. urcatul scărilor alergare echivalentul metabolic covorul rulant bicicleta ergometrică Corect: b 56. Metodica unei şedinţe de antrenament la efort împarte programul în: a. b. c. d. e. prima parte 6-15 minute încălzire partea a doua alcătuită din exerciţiul propriu-zis de efort partea a treia marchează trecerea la starea de repaus, durează 20 minute partea a treia marchează trecerea la starea de repaus, durează 5-10 minute partea a treia durează 25 minute Corect: a, b, d Corect: c 52. Suportabilitatea efortului se urmăreşte pe baza semnelor clinice care apar: a. b. c. d. e. tahicardia durerile precordiale cefalee transpiraţii reci oboseala 57. Antrenamentul la efort are ca efecte: a. b. c. d. e. creşte rezistenţa vasculară periferică scade amplitudinea denivelării segmentului ST la efort scade nivelul catecolaminelor serice şi al lipidelor serice creşte extracţia de O2 la nivelul ţesuturilor creste amplitudinea denivelării segmentului ST la efort Corect: a, b, d Corect: b, c, d 53. Intensitatea efortului la cardiaci şi pulmonari se recomandă a fi: a. b. c. d. e. 30-40% din consumul maxim de oxigen 40-50% din consumul maxim de oxigen 20-30% din consumul maxim de oxigen 60-80% din consumul maxim de oxigen 60-80% din capacitatea funcţională testată a pacientului Corect: d, e 54. Durata efortului în cazul antrenamentului la efort este de: a. b. c. d. e. 3 minute de efort urmate de o pauză de 30-180 secunde, ciclu care se repetă la 30-60 minute 5 minute de efort 10 minute de efort 15 minute de efort 7 minute de efort Corect: a 55. Frecventa şedinţelor de efort la pacienţii cardio pulmonari este de: a. b. c. d. e. 1 pe săptămână 2, 2-3 pe săptămână 5 pe săptămână 6 pe săptămână 10 pe săptămână 58. Antrenamentul pentru refacerea coordonării se face după anumite reguli: a. b. c. d. e. exerciţiile de coordonare trebuie să se execute de câteva ori pe zi, fără întrerupere, până ce coordonarea este obţinută orice contracţie a muşchiului care nu este necesară unei activităţi date trebuie evitată se vor utiliza explicaţii verbale, înregistrări cinematice, desene antrenamentul se opreşte la orice semn de oboseală sau plictiseală este necesară o forţă mare pentru o mişcare de precizie Corect: a, b, c, d 59. Kinetoterapia respiratorie cuprinde: a. b. c. d. e. relaxarea posturarea gimnastica corectoare educarea tusei refacerea abilităţilor Corect: a, b, c, d 60. Posturile de drenaj bronşic se execută: a. b. c. înainte de masă după masă seara
  23. 23. d. e. dimineaţa dimineaţa, seara, înainte de masă Corect: a, c, d, e 61. Reeducarea respiratorie are următoarele componente: a. b. c. d. e. dirijarea aerului la nivelul căilor respiratorii superioare reeducarea respiraţiei costale reeducarea respiraţiei diafragmatice controlul şi coordonarea respiraţiei corijarea curburilor patologice Corect: a, b, c, d 62. Controlul şi coordonarea respiraţiei are următoarele componente: a. b. c. d. e. controlul ritmul respirator controlul volumului curent raportul intre timpii respiratori controlul fluxului de aer raportul gazelor din aerul inspirat Corect: a, b, c, d 63. În programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari, efortul lor este cel mai mult limitat de: a. b. c. d. e. medicaţia specifică afecţiunii pragul angios restant valorile crescute ale TA valorile crescute ale frecvenţei cardiace valorile crescute ale frecvenţei respiratorii Corect: b 64. În perioada de la 8-12 săptămâni postinfarct, nivelul de solicitare al exerciţiilor fizice corelat cu frecvenţa cardiacă este de: a. b. c. d. e. 30% din frecvenţa maximă 50% din frecvenţa maximă 70%-80% din frecvenţa maximă 100% din frecvenţa maximă 90% din frecvenţa maximă Corect: c 65. Obiectivele terapeutice ale pacienţilor coronarieni se pot realiza: a. b. c. d. e. medicamentos chirurgical antrenament fizic drenajul de postură reeducarea tusei Corect: a, b, c 66. Obiectivele fazei a II-a şi a III-a a programului de recuperare a coronarienilor sunt: a. b. c. d. e. reantrenarea la efort readaptarea la viaţa cotidiană readaptarea socio-profesională nici una din variantele de mai sus pensionarea pacienţilor Corect: a, b, c 67. Imobilizarea prelungită la pat a pacienţilor coronarieni este urmată de multiple complicaţii: a. b. c. d. e. decondiţionarea cardio-vasculară stază venoasă şi bronşică tulburări trofice ameliorarea fracţiei de ejecţie decompensări psihice Corect: a, b, c, e 68. Se consideră infarct miocardic necomplicat în următoarele situaţii: a. b. c. d. e. infarctul miocardic cu hipotensiune arterială infarctul miocardic fără durere cardiacă persistentă sau recurentă infarctul miocardic fără disritmii semnificative infarctul miocardic fără insuficienţă cardiacă infarct miocardic cu anevrism ventricular Corect: b, c, d 69. Parametrii urmăriţi în recuperarea după infarctul miocardic acut necomplicat sunt: a. b. c. d. e. frecvenţa cardiacă EKG tensiune arterială monitorizarea holter toţi parametrii de mai sus Corect: a, c 70. În testarea de efort la cicloergometru, creşterea progresivă a intensităţii efortului la fiecare treaptă de efort este de: a. b. c. d. e. 10W 25-30W 40W 50W 20W Corect: b
  24. 24. 71. Criteriile de terminare a testului de efort sunt: a. b. c. d. e. durerea anginoasă suportabilă extrasistolia ventriculară agravată la efort (peste 25% din bătăi) tahicardiile ectopice supraventriculare sau fibrilaţia ventriculară tulburările de conducere atrio-ventriculare sau intraventriculare creşterea TA peste 230/130mmHg Corect: b, c, d, e 72. Ritmul minim de antrenament la pacientul coronarian în faza a II-a a infarctului miocardic acut este de: a. b. c. d. e. 5 şedinţe/săptămână 2 şedinţe/săptămână 3 şedinţe/săptămână 4 şedinţe/săptămână zilnic Corect: c 73. Complicaţiile posibile ale testării la efort sunt: a. b. c. d. e. infarctul miocardic acut, oprirea cardiacă, decesul hipotensiunea insuficienţa respiratorie insuficienţa circulatorie cerebrală acută insuficienţa cardiacă congestivă Corect: a, b, d, e 74. Contraindicaţii testării la efort sunt. a. b. c. d. e. infarctul miocardic acut în primele 6 zile de evoluţie angină pectorală de efort insuficienţa ventriculară stângă simptomatică severă hipertensiunea arterială (TAS 170 mmHg sau TAD 100 mmHg) stenoză aortică severă Corect: a, c, e
  25. 25. TESTE GRILĂ KINETOPROFILAXIE Bibliografie: 1. Tudor Sbenghe, Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală Bucureşti, 1999, pag 325 -336, 345-357. 1. Antrenamentul aerobic se realizează printr-un program de exerciţii: a. b. c. d. e. cu o anumită durată cu o anumită frecvenţă aplicate consecvent de intensităţi întâmplătoare la temperatura de 37º Corect: b, c 6. a. b. c. d. Corect: a, b, c 2. e. Efectele adaptative la nivelul organismului sunt prezente: a. b. c. d. e. în timpul efortului prin exerciţiu fizic în repaus în cazul adaptării la altitudini diferite în cazul exerciţiilor anaerobe în somn 7. organismului ca întreg aparatului cardio-vascular analizatorilor aparatului respirator fanerelor e. 8. vârsta sexul coeficientul de inteligenţă nivelul de fitness iniţial abilităţile individuale Corect: c 5. Efectele adaptative la nivelul muşchilor se manifestă prin: a. b. c. d. e. creşterea consumului de glicogen muscular aport crescut de oxigen local hipertrofie musculară hipotrofie musculară hipotonie musculară Adaptările cardio-vasculare în repaus înregistrează următoarele modificări ale parametrilor: a. b. c. d. e. Dintre factorii care condiţionează răspunsurile adaptative individuale la antrenamentul aerobic, fac excepţie: a. b. c. d. e. uşor cuantificabile greu cuantificabile exprimă un nivel crescut de fitness apar doar la anumiţi pacienţi, în funcţie de parametrii cardiaci iniţiali exprimă un nivel crescut al VO2 max Corect: a, c Corect: a, b, d 4. Adaptările cardio-vasculare în repaus sunt: a. b. c. d. Modificările adaptative apar la nivelul: a. b. c. d. e. mai mare la tineri mai mare la vârstnici aceeaşi pentru toate categoriile de vârstă aceeaşi pentru indivizii cu aceeaşi greutate şi înălţime independentă de alimentaţie Corect: a Corect: a, b 3. Creşterea VO2 max prin kinetoprofilaxie în regim aerobic este: scăderea frecvenţei cardiace scăderea volumului sanguin circulant scăderea valorilor tensionale creşterea volumului bătaie cardiac scăderea volumului bătaie cardiac Corect: a, c, d 9. Adaptările cardio-vasculare manifestate în timpul efortului fizic se caracterizează prin: a. b. c. d. e. creşterea consumului de oxigen miocardic scăderea volumului bătaie cardiac creşterea debitului cardiac corespunzător cerinţelor efortului scăderea consumului de oxigen la nivelul miocardului creşterea consumului de oxigen la nivelul miocardului Corect: c, d
  26. 26. 10. Modificările adaptative sanguine prin antrenament aerobic nu sunt reprezentate de: a. b. c. d. e. creşterea valorilor colesterolului scăderea valorilor trigliceridelor scăderea cantităţii de hemoglobină scăderea hematocritului scăderea trombocitelor Corect: a, c, d, e 11. Antrenamentul aerobic este indicat la pacienţii cu afecţiuni coronariene deoarece prin modificările adaptative sanguine: a. b. c. d. e. scade riscul trombotic creşte riscul trombotic creşte fibrinoliza previne apariţia ischemiilor coronariene scade fibrinoliza 15. Antrenamentul aerobic se realizează prin următoarele tipuri de activităţi fizice: a. b. c. d. e. orice exerciţiu fizic care se face cu consum energetic în prezenţa oxigenului orice exerciţiu fizic care se face cu consum energetic în absenţa oxigenului numai activităţi sportive specifice activităţi cotidiene orice activitate sportivă Corect: a, d 16. Antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxie exclude următoarele tipuri de activităţi: a. b. c. d. e. Mersul cu ritm rapid Efortul la covor rulant Pedalarea la bicicleta ergometrică sau simplă Exerciţii cu greutăţi Baschet de performanţă Corect: a, c, d Corect: e 12. Modificările adaptative respiratorii apărute în antrenamentul aerobic sunt reprezentate de: a. b. c. d. e. creşterea frecvenţei respiratorii în mod special creşterea volumelor respiratorii scăderea volumelor respiratorii scăderea capacităţii de difuziune alveolo-capilară creşterea travaliului respirator 17. Parametrii care caracterizează antrenamentul aerobic sunt următorii: a. b. c. d. e. intensitatea durata frecvenţa variaţia temperatura Corect: b Corect: a, b, c, d 13. Efectele adaptative la nivel psihic prin antrenament aerobic: a. b. c. d. e. nu apar decât la pacienţii cu tulburări emoţionale sunt prezente la orice pacient sunt utile în managementul stresului sunt utile pentru creşterea performanţelor cognitive stimulează atenţia 18. Factorii care condiţionează alegerea exerciţiilor aerobice sunt: a. b. c. d. e. Corect: a, b Corect: b, c, d, e 14. Efectele adaptative obţinute prin antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxia primară sunt: a. b. c. d. e. ireversibile reversibile durează maxim o săptămână menţinute numai dacă se menţine permanent un anumit grad de antrenament menţinute numai dacă se execută sporadic exerciţii aerobice Corect: b, d abilităţile individuale musculatura vizată preferinţa terapeutului temperatura corporală presiunea atmosferică 19. Notaţi semnificaţiile adevărate în legătură cu numărul de seturi pentru exerciţiile aerobice: a. b. c. d. e. se începe cu un set pentru fiecare exerciţiu se creşte din 3 în 3 se creşte progresiv, până la maxim 6 seturi se creşte din 5 în 5 se creşte din 10 în 10 Corect: a, c 20. Ordinea aplicării exerciţiilor aerobice începe cu: a. b. grupele musculare mici grupele musculare mari
  27. 27. c. d. e. cu membrele superioare cu membrele inferioare cu hemicorpul drept Corect: b, c 21. Variaţia programului aerobic semnifică modificarea: a. b. c. d. e. poziţionării segmentelor mobilizate raportului durata exerciţiilor/durata intervalelor de repaus tipului de exerciţiu orelor la care se realizează antrenamentul numărului de participanţi la antrenament Corect: a, b, c 22. Conform principiului încărcării, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie să fie: a. b. c. d. e. la acelaşi nivel cu activităţile cotidiene peste pragul stimulului de antrenament crescută progresiv scăzută progresiv crescută brusc ca să poată produce creşterea forţei musculare Corect: b, c 23. De obicei raportul intensitate/durată, utilizat în antrenamentul aerobic, este: a. b. c. d. e. direct proporţional invers proporţional aleator dependent de greutatea pacientului dependent de înălţimea pacientului Corect: b 24. Frecvenţa antrenamentului aerobic este: a. b. c. d. e. de 3-4 ori/ săptămână de 3-4 ori pe zi o dată/ săptămână în funcţie de efortul total realizat zilnic Corect: a, d 25. Exerciţiul aerobic muscular poate fi: a. b. c. d. e. static dinamic izokinetic izometric izomorf Corect: a, b, c, d 26. Specificaţi care dintre tipurile de antrenament aerobic nu se foloseşte singur, deoarece nu determină creşterea VO2 max: a. b. c. d. e. de anduranţă de flexibilitate de forţă submaximal supramaximal Corect: b 27. Structura unui antrenament aerobic în kinetoprofilaxie cuprinde următoarele perioade, cu excepţia: a. b. c. d. e. adaptarea la microclimat adaptarea la macroclimat încălzirea exerciţiile răcirea Corect: a, b 28. Selectaţi enunţurile afirmative despre efectele perioadei de încălzire a antrenamentului aerobic: a. b. c. d. e. creşte fluxul sanguin muscular previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic previne tulburărilr de ritm cardiac şi de irigaţie coronariană creşte performanţa musculară scade performanţa musculară Corect: a, b, c, d 29. Tipurile de antrenament aerobic pot fi: a. b. c. d. e. antrenament continuu antrenament cu intervale antrenament continuu cu intervale antrenament cu circuit antrenament în circuit cu intervale Corect: a, c, d, e
  28. 28. TESTE GRILĂ MASAJ Bibliografie: 1. I D Nemeş, A Gogulescu, M Jurca - Masoterapie. Masaj şi tehnici complementare.Edit. Orizonturi Universitare, Timişoara, pag. 17 - 21 1. Selectaţi care sunt efectele generale ale masajului: a. b. c. d. e. creşterea metabolismului bazal scăderea metabolismului bazal ameliorarea stării generale hiperemie creşterea fluxului urinar Corect: b, c, d 6. a. b. c. d. e. Corect: a, c, e 2. Selectaţi care sunt efectele locale ale masajului: a. b. c. d. e. decontracturant rezorbtiv creşterea temperaturii centrale a corpului scăderea temperaturii centrale a corpului hiperemiant 7. directe indirecte reflexogene numai reflexe toate răspunsurile de mai sus d. e. 8. scăderea secreţiei glandelor sudoripare descuamare inhibarea creşterii celulelor tinere vasodilataţie activă vasoconstricţie activă Corect: b, d 5. Asupra ţesutului celular subcutanat masajul produce următoarele efecte: a. b. c. d. e. scade afluxul de sânge stimulează refacerea elasticităţii ţesutului conjunctiv îmbunătăţeşte schimburile nutritive şi eliminarea reziduurilor scade masa de ţesut gras creşte masa de ţesut muscular Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivel circulator: a. b. c. d. e. Asupra tegumentului masajul produce următoarele efecte: a. b. c. d. e. stimulează creşterea supleţei acestora stimulează propriocepţia determină staza sanguină şi limfatică cu scop nutritiv stimulează circulaţia locală inhibă circulaţia locală Corect: a, b, d Corect: a, b. c 4. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivelul tendoanelor? a. b. c. După modul de acţiune al tipului de masaj folosit, efectele pot fi: a. b. c. d. e. creşte contractilitatea scade conductibilitatea creşte performanţa musculară scade performanţa musculară stimulează refacerea postefort Corect: a, c, e Corect: a, b, e 3. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului asupra muşchilor? la nivelul circulaţiei capilare inhibă vasomotricitatea la nivel venos creşte viteza de circulaţie la nivel venos scade uşor presiunea venoasă creşterea fluxului sanguin la nivel arteriolar scăderea fluxului sanguin la nivel arteriolar Corect: b, d 9. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele fiziologice ale masajului? a. b. c. d. e. decontracturant stimulant muscular analgetic inhibarea circulaţiei stimularea eliminării reziduurilor Corect: a, b, c, e 10. Care sunt contraindicaţii temporare pentru masaj? a. procese inflamatorii acute
  29. 29. b. c. d. e. procese inflamatorii cronice tromboflebita neoplazii boli acute ale organelor interne Corect: a, c, e 11. Care afirmaţie nu este adevărată pentru netezire? a. b. c. d. e. efect relaxant efect stimulant se aplică numai la sfârşitul altor manevre de masaj se aplică la începutul şedinţei de masaj se aplică intercalată între alte manevre Corect: c 12. Netezirea prezintă următoarele variante tehnice: a. b. c. d. e. cu regiunea tenară cu faţa dorsală a degetelor, uşor flectate cu faţa dorsală a mâinii cu pumnul închis cu cotul Corect: a, b, c 13. Fricţiunea-care afirmaţii sunt adevărate: a. b. c. d. e. vizează ţesutul subcutanat vizează ţesuturile moi periarticulare vizează ţesutul muscular în special vizează osul are efecte reflexogene Corect: a, b, e 14. Fricţiunea prezintă următoarele variante tehnice: a. b. c. d. e. cu vârful policelui sau al indexului cu rădăcina mâinii prin lovirea ritmică a ţesuturilor prin rularea tegumentului intensitatea depinde de unghiul de aplicare Corect: a, b, e 15. Care afirmaţii sunt adevărate pentru frământat? a. b. c. d. e. se adresează în special muşchilor constă într-o comprimare gradată a ţesuturilor se realizează prin ridicarea, torsiunea şi presarea ţesuturilor pe planurile subiacente creşte schimburile nutritive şi eliminarea toxinelor ameliorează mobilitatea articulară Corect: a, c, d 16. Frământatul prezintă următoarele variante tehnice: a. b. c. d. e. cuta plimbată circular masajul rindea ciupituri pieptănatul Corect: a, b, c, d 17. Care afirmaţii sunt adevărate pentru batere? a. b. c. d. e. constă din presiunea ritmică constă din lovirea ritmică a ţesuturilor superficiale sau profunde determină hiperemie locală are efect reflex nu are efect reflex Corect: b, c, d 18. Care sunt variantele tehnice ale baterii? a. b. c. d. e. percutatul tocatul tocatul tangenţial bătătoritul măngăluirea Corect: a, b, c, d 19. Vibraţiile se caracterizează prin: a. b. c. d. e. imprimarea unor mişcări oscilatorii ritmice asupra ţesuturilor se pot realiza manual se realizează numai cu aparate vibratorii stimulează circulaţia şi propriocepţia locală se pot face cu vârful unui deget sau cu trei degete reunite Corect: a, b, d, e
  30. 30. TESTE GRILĂ TERAPIE OCUPAŢIONALĂ Bibliografie: 1. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare, Editura Universitară „Carol Davila”, Bucureşti, 1998, pagini 119-128 2. Daiana Popa, V. Popa, Terapie ocupaţională pentru bolnavii cu deficienţe fizice, Editura Universităţii din Oradea, 2003, paginile 101-128, 145-158, 159-186, 188-242, 281-293, 306-317, 331-356 3. T. Sbenghe, Kinesiologie-ştiinţa mişcării, Editura Medicală, Bucureşti, 2002, pagini 470-512 1. Care dintre definiţiile următoare sunt adevărate pentru terapia ocupaţională: a. b. c. d. e. Formă de tratament care foloseşte activităţi şi metode specifice, pentru a dezvolta, ameliora sau reface capacitatea de a desfăşura activităţile necesare vieţii individului, de a compensa disfuncţii şi de a diminua deficienţe fizice Profesie care ajută o persoană cu incapacitate să îşi câştige potenţialul maxim pentru independenţă şi productivitate în propria viaţă Îndrumă indivizii să se ajute singuri, să facă ce trebuie cu ce pot Arta practică de a promova dependenţa funcţională prin utilizarea activităţilor cotidiene fără a modifica echipamentul sau mediu, când este necesar Nu foloseşte activităţi pentru creşterea şi restaurarea stării fizice şi psihice a unei persoane la nivel disfuncţional al vieţii cotidiene Corect: a 4. Una dintre metode nu reprezintă o metodă de evaluare în terapia ocupaţională: a. b. c. d. e. Observaţia Orarul zilnic Interviul Documentul medical Alcătuirea planului terapeutic Corect: e 5. Cele enumerate mai jos reprezintă activităţi ocupaţionale, cu o excepţie: a. b. c. d. e. Autoîngrijirea zilnică Activităţile educaţionale Jocul şi sportul Hobby-uri diverse Refacerea balansului Corect: a, b, c 2. Subordonarea unui obiectiv funcţional lucrativ pentru acţiunea terapiei ocupaţionale se realizează prin următoarele trei direcţii de lucru: a. b. c. d. e. Corect: e 6. Impunerea anumitor activităţi individului Adaptarea activităţilor astfel încât individul “să facă” ce ar trebuie “cu ce poate” Adaptarea mediului înconjurător la deficitul funcţional al pacientului Plasarea individului într-un anumit mediu înconjurător, preexistent Adaptarea manierei unui individ de a realiza o sarcină, un scop lucrativ Pacientul care va urma un program de terapie ocupaţională trebuie să fie evaluat complet, evaluare ce cuprinde: a. b. c. d. e. Evaluarea tegumentului Evaluarea aparat neuro-mio-artrokinetic Evaluarea funcţională (generală, adaptată la viaţa personală, profesională) Bilanţul posibilităţilor de adaptare Nici unul dintre aspectele cuprinse la punctele a, b, c, d Corect: a, b, c, d Corect: b, c, e 3. Principiul de bază, specificul terapiei ocupaţionale este: a. b. c. d. e. Mobilizarea atenţiei pacientului pe o activitate fizică şi manuală, care este atrăgătoare psihologic şi care îl solicită din punct de vedere somatic, psihic sau mental Stimularea şi dirijarea activităţilor Creşterea şi menţinerea forţei musculare Refacerea şi menţinerea amplitudinii de mişcare Redobândirea controlului muscular 7. Categoriile de pacienţi care beneficiază de metodele terapiei ocupaţionale sunt: a. b. c. d. e. Limitate Doar pacienţii cu afecţiuni locomotorii Pacienţii neurologici Pacienţii cu afecţiuni senzoriale Foarte multe categorii de pacienţi Corect: c, d, e
  31. 31. 8. Programele de terapie ocupaţională oferă: a. b. c. d. e. Evaluarea clinică a pacientului Evaluarea complexă a stării pacientului şi aplicarea unei asistenţe specifice Dezvoltă, ameliorează, susţine sau reface abilităţile fizice pentru viaţa cotidiană, pentru muncă sau activităţi productive, de vacanţă Menţine constante performanţele cognitive, senzitivo-senzioriale, psiho-sociale Identifică şi facilitează angajarea pacientului în ocupaţii sănătoase, lipsite de risc Corect: a, c, d 13. Modalităţile de gradare în cadrul activităţilor esenţiale pentru amplitudine de mişcare sunt: a. b. c. d. e. Corect: b, c, e 9. Principalele tehnici de bază utilizate în terapia ocupaţională sunt: a. b. c. d. e. Olăritul Prelucrarea lemnului şi fierului Împletitul nuielelor, rafiei, papurei etc. Ţesutul la război, gherghef Marochinăria Corect: a, b, e 14. Scopurile metodelor neesenţiale folosite în programul de terapie ocupaţională sunt: a. b. c. d. e. Corect: a, b, c, d 10. Tehnicile de exprimare utilizate în terapia ocupaţională cuprind: a. b. c. d. e. Preocupări cu caracter artistic Preocupări cu rol de comunicare Jocurile distractive Bucătărie-cofetărie Cartonajul şi tipografia Distanţarea obiectelor de manipulat Mărimea obiectelor şi sculelor (pentru prehensiune) Schimbarea planului de lucru Lucrul cu manşete de plumb din ce în ce mai grele Poziţionarea echipamentului A antrena forţa şi rezistenţa musculară A reface amplitudinea de mişcare A crea scheme practice de mişcare A antrena abilităţi sensoriomotorii A dezvolta capacităţi perceptuale şi cognitive Corect: c, d, e 15. Gestualităţile din ADL-uri (activităţi neesenţiale) deseori folosite în programul de terapie ocupaţională sunt: a. b. c. d. e. Ridicat-aşezat de pe scaun Intrat-ieşit din baie (cada de baie) Spălat-bărbierit-pieptănat-şters cu prosopul Elemente din gestica mâncatului, îmbrăcatului Împingerea cu piciorul pe podea a unor obiecte Corect: a, b 11. În terapia ocupaţională modernă există următoarele tipuri de metode de lucru: a. b. c. d. e. Metode sportive Metode esenţiale Metode neesenţiale Metode facultative Metode ajutătoare Corect: b, c, e 12. În alegerea activităţilor semnificative (esenţiale), care au un scop final, se ţine seama de mai multe condiţii: a. b. c. d. e. Să se justifice pentru un anumit pacient, să fie acceptată Să nu solicite o participare activă fizică şi mintală Să realizeze recuperare deficitelor prezentate de pacient Să dezvolte abilităţi care să mărească performanţa de viaţă Să promoveze dependenţa pacientului, indiferent starea sa funcţională Corect: a, b, c, d 16. Categoriile de metode ajutătoare din componenţa programului de terapie ocupaţională sunt: a. b. c. d. e. Activităţile de tip ADL Activităţile de tip I-ADL Exerciţiile terapeutice Fizioterapia Ortezarea Corect: c, d, e 17. Nivelele de probleme care alcătuiesc planul terapeutic într-u program de terapie ocupaţională prezintă următoarea succesiune logică: a. Determinarea „scopului final” → identificarea „ariei de performanţă”→ identificarea deficitelor din „componenta de performanţă” prin evaluare
  32. 32. b. c. d. e. Determinarea „scopului final” → identificarea deficitelor din „componenta de performanţă” prin evaluare → identificarea „ariei de performanţă” Identificarea „ariei de performanţă”→ determinarea „scopului final” → identificarea deficitelor din „componenta de performanţă” prin evaluare Identificarea „ariei de performanţă”→ identificarea deficitelor din „componenta de performanţă” prin evaluare → determinarea „scopului final” Identificarea deficitelor din „componenta de performanţă” prin evaluare → determinarea „scopului final” → identificarea „ariei de performanţă” c. d. e. Corect: a, b, c, d 22. I-ADL-urile includ: a. b. c. d. e. a. b. c. d. e. Activităţi de tip ADL Componenta senzomotorie Componenta cognitivă Componenta psihosocială Componenta profesională Corect: b, c, d 23. Importanţa analizării ADL-urilor în terapia ocupaţională rezidă în următoarele aspecte: a. b. c. d. e. 19. Care dintre următoarele aspecte se încadrează în componenta senzomotorie: a. b. c. d. e. Memorie Atenţie Self-control Toleranţă la efort Control motor Corect: d, e 20. ADL-urile, definite ca abilităţi de bază legate de activităţile obişnuite zilnice ale omului, se grupează în următoarele categorii: a. b. c. d. e. De autoîngrijire De mobilitate De forţă De comunicare De manipulare Corect: a, b, d, e 21. I-ADL-urile reprezintă o categorie aparte a ADL-urilor deoarece: a. b. Sunt mai elaborate Necesită o participare mai mare a proceselor cognitive Activitatea casnică Deprinderi pentru convieţuirea în comunitate Autoîngrijirea sănătăţii Măsuri de securitate şi manipularea obiectelor din mediu Alimentarea şi toaleta Corect: a, b, c, d Corect: a 18. În metodologia de lucru în terapia ocupaţională se descriu următoarele „componente de performanţă”: Fac referire la abilităţile tehnice, sociale, complexe de mediu Caracterizează individul independent Reprezintă un mijloc de evaluare exclusiv în terapia ocupaţională Contribuie la precizarea diagnosticului pozitiv de boală Nu exprimă nivelul de performanţă al unui individ Arată nivelul de performanţă al individului, ca o linie de pornire de la care pot fi măsurate progresele sau regresele Reprezintă un ghid pentru modificările care trebuie făcute în activitatea de rutină a individului Contribuie la precizarea diagnosticului funcţional şi a prognosticului, cu exprimarea nivelului de incapacitate Corect: c, d, e 24. Programul pentru refacerea ADL-urilor în cadrul terapiei ocupaţionale este complex, făcând referire la următoarele aspecte: a. b. c. d. e. Executare pentru antrenare a diverselor ADL-uri deficitare Obişnuirea pacientului cu mijloace ajutătoare pentru realizarea ADL-urilor Modificări în mediul ambiant al pacientului Deprinderea acelor ADL-uri care nu sunt deficitare, cu neglijarea acestora din urmă Menţinerea constantă a mediului ambiant, fără modificări ale sale Corect: a, b, c 25. Secvenţa activităţilor în antrenamentul gradat pentru autoîngrijire din cadrul antrenamentului pentru ADL este următoarea: a. Alimentaţie, pieptănat, continenţa sfincteriană, transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul, îmbrăcatul, baia sau duşul
  33. 33. b. c. d. e. Alimentaţie, transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul, îmbrăcatul, pieptănat, continenţa sfincteriană, baia sau duşul Alimentaţie, pieptănat, continenţa sfincteriană, dezbrăcatul, îmbrăcatul, transferurile, toaleta personală, baia sau duşul Alimentaţie, pieptănat, îmbrăcatul, continenţa sfincteriană, transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul, baia sau duşul Alimentaţie, baia sau duşul, pieptănat, continenţa sfincteriană, transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul, îmbrăcatul 28. Corectarea deficitului de transfer se face prin învăţarea pacientului cu una dintre următoarele tehnici de transfer adecvate pentru deficitul lor funcţional: a. b. c. d. e. Corect: a, b, c Corect: a 26. Dintre adaptările locuinţei care permit facilitarea îmbăiatului la un pacient cu limitare de forţă şi mobilitate, care urmează un program de terapie ocupaţională, fac parte: a. b. c. d. e. Bara fixă de sprijin pe peretele de lângă cada de baie Taburete plasat în interiorul căzii de baie Covoraşe cu ventuze pentru prevenirea alunecării, plasate în interiorul şi lângă cada de baie Robinete cu filet Duş fix cu furtun rigid şi capăt cu mâner Corect: a, b, c 27. Terapia ocupaţională este performată la pacientul vârstnic după evaluarea completă a acestuia şi încadrarea sa într-una din următoarele 3 categorii: a. b. c. d. e. Persoană vârstnică sănătoasă, cu incapacitate funcţională fizică şi psihologică determinată de sindromul de dezadaptare Persoană vârstnică sănătoasă, fără incapacitate funcţională fizică şi psihologică determinată de sindromul de dezadaptare Persoană vârstnică relativ activă cu independenţă conservată, care face boală cu caracter disfuncţional Persoană vârstnică relativ activă cu independenţă conservată, care face boală fără caracter disfuncţional Persoană vârstnică care prezintă o încărcătură disfuncţională cumulativă Corect: a, c, e Transferul independent, din şezând în ortostatism, din scaunul cu rotile pe u scaun obişnuit, din scaunul cu rotile în pat Transferurile asistate de una sau două persoane Transferurile prin liftare, cu sau fără scripeţi Transferul coordonat verbal de o persoană Transferul prin liftare cu orteze 29. Obiectivele generale ale programului de terapie ocupaţională la un pacient cu sechele posttraumatice nu includ: a. b. c. d. e. Obţinerea cât mai rapidă a independenţei funcţionale Recuperarea mobilităţii în contextul unghiurilor funcţionale Creşterea statusului algo-disfuncţional Readaptarea pacientului la activitatea anterioară Creşterea indicelui de calitate a vieţii Corect: c 30. Derularea programului de terapie ocupaţională la un pacient cu sechele posttraumatice se face prin ameliorarea gestualităţii cotidiene în diverse secţiuni, cu excepţia: a. b. c. d. e. Mediul menajer cotidian Aspectele de toaletă Activităţile domestice Activităţile ateliere şi grădinărit Sala de operaţii Corect: e 31. Programul de terapie ocupaţională la pacientul neurologic se derulează etapizat şi urmăreşte: a. b. c. d. e. Refacerea independenţei maxime Recuperarea specifică Pregătirea pentru revenirea în mediul familial şi profesional Menţinerea cât mai mult posibil a dependenţei pacientului de alte persoane Pregătirea pentru scoaterea pacientului din mediul său de viaţă anterior Corect: a, b, c 32. În cadrul unui program de terapie ocupaţională la un pacient neurologic nu se urmăreşte: a. Îmbrăcarea şi toaleta zilnică
  34. 34. b. c. d. e. Transferurile şi deplasările Posibilităţile de alimentare Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale Capacitatea de comunicare Corect: d 33. Cele mai importante categorii de aparatură tehnică ajutătoare din terapia ocupaţională sunt: a. b. c. d. e. Ortezele Protezele Medicamentele Furculiţa, cuţitul, lingura adaptate Mijloacele tehnice ajutătoare pentru îmbrăcat Corect: a, b, d, e 34. La pacientul protezat pentru amputaţie de membru superior, programul de terapie ocupaţională urmăreşte: a. b. c. d. e. Utilizarea cât mai puţin a membrului superior protezat în activităţile cotidiene Scoaterea din mediul profesional a pacientului, cu recomandarea repausului Exerciţii de apropiere a obiectelor Programe care să asigure prehensiunea activă şi pasivă, menţinerea prin presiune pe obiect Exerciţii de desprindere de obiect Corect: c, d, e 35. Diagonala D1 flexie pentru extremitatea superioară (flexia, adducţia, rotaţie externă umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. b. c. d. e. Mâna la gură în timpul alimentaţiei Lovitura de tenis (forehand) Pieptănatul părului pe o parte a capului, cu mâna opusă Rostogolirea din decubit dorsal în decubit ventral Toate activităţile de la punctele a, b, c, d Corect: e 36. Diagonala D1 extensie pentru extremitatea superioară (extensia, abducţia, rotaţie internă umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. b. c. d. e. Pieptănatul părului pe o parte a capului, cu mâna opusă Lovitura de tenis (backhand) Deschiderea uşii la maşină dinăuntru Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal Mâna la faţă când se şterge cu prosopul Corect: b, c, d 37. Diagonala D2 flexie pentru extremitatea superioară (flexia, abducţia, rotaţie externă umăr) din cadrul metodei Kabat nu se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. b. c. d. e. Pieptănatul părului pe o parte a capului, cu mâna de aceeaşi parte Pieptănatul părului pe o parte a capului, cu mâna opusă Ridicarea rachetei la serviciu, în cadrul jocului de tenis Înotul pe spate Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal Corect: b, e 38. Diagonala D2 extensie pentru extremitatea superioară (extensia, adducţia, rotaţie internă umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. b. c. d. e. Aruncarea la baseball Încheierea nasturilor laterali cu mâna de partea opusă Lovirea mingii la serviciu (în jocul de tenis) Ridicarea rachetei la serviciu, în cadrul jocului de tenis Înotul pe spate Corect: a, b, c 39. Diagonala D1 flexie pentru membrul inferior (flexie, adducţie, rotaţie externă şold) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. b. c. d. e. Încălţarea unui pantof cu piciorul încrucişat Răsturnarea din decubit dorsal în decubit lateral Lovirea mingii de fotbal Îmbrăcarea pantalonilor Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal Corect: a, b, c 40. Diagonala D1 extensie pentru membrul inferior (extensie, abducţie, rotaţie internă şold) din cadrul metodei Kabat nu se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. b. c. d. e. Lovirea mingii de fotbal Îmbrăcarea unui crac al pantalonului Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal Încălţarea unui pantof cu piciorul încrucişat Răsturnarea din decubit dorsal în decubit lateral Corect: a, d, e 41. Diagonala D2 flexie pentru membrul inferior (flexie, abducţie, rotaţie internă şold) din cadrul
  35. 35. metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. b. c. d. e. Lovirea mingii de fotbal Îmbrăcarea unui crac al pantalonului Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal Lovitura de karate Aproprierea călcâielor în înotul bras 45. Modalităţile de a încorpora membrul superior la pacientul hemiplegic în activitatea funcţională, într-un program de terapie ocupaţională, sunt: a. b. c. d. Corect: d, e e. 42. Diagonala D1 extensie pentru membrul inferior (extensie, abducţie, rotaţie internă şold) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. b. c. d. e. Încălţarea unui pantof cu piciorul încrucişat Răsturnarea din decubit dorsal în decubit lateral Începutul mersului Şezut alungit cu picioarele încrucişate Lovirea mingii de fotbal Corect: c, d 43. Corespondenţele corecte între activităţile funcţionale şi schemele bilaterale simetrice în cadrul metodei Kabat sunt următoarele: a. b. c. d. e. Schema bilaterală simetrică D2 extensie ↔ dezbrăcarea puloverului Schema bilaterală simetrică D2 flexie ↔ ridicarea unei cărţi grele de pe un raft înalt al bibliotecii Schema bilaterală simetrică D1 extensie ↔ desprinderea de pe scaun Schema bilaterală simetrică D2 extensie ↔ desprinderea de pe scaun Schema bilaterală simetrică D2 extensie ↔ ridicarea unei cărţi grele de pe un raft înalt al bibliotecii Corect: a, b, c 44. Schemele reciproce în metoda Kabat, în care membrele perechi efectuează mişcări în acelaşi timp, în scheme opuse cu efect stabilizator asupra capului, gâtului şi trunchiului, au exprimare în activităţi funcţionale de tipul: a. b. c. d. e. Mersul Aruncarea mingii la baseball Înotul indian Mersul pe o bară cu membrele superioare unul în flexie şi altul în extensie Toate activităţile cuprinse la punctele a, b, c, d Corect: e Activităţile bilaterale Posturarea antalgic, antideclivă Ghidarea membrului superior paralizat de către terapeut Ghidarea prin mişcări brutale a membrului în diferitele activităţi Încărcarea pe membrul superior plegic în timpul desfăşurării activităţii Corect: a, c, e 46. Activităţile terapeutice promovate în programul de terapie ocupaţională pentru recuperarea membrului superior la pacientul hemiplegic sunt: a. b. c. d. e. Clădirea conurilor Aranjarea unui mozaic de cuburi Adunarea unor boabe de fasole Tricotatul Pedalarea la cicloergometru Corect: a, b, c 47. Mijloacele prin care se realizează obiectivele terapiei neuroevolutive aplicate în îngrijirea permanentă a pacientului hemiplegic sunt: a. b. c. d. e. Rearanjarea locuinţei Abordarea pacientului Antrenamentul pentru ADL Poziţionarea în pat Toate mijloacele precizate anterior Corect: e 48. Ordinea valorii terapeutice a poziţiilor de bază din cadrul programului recuperator al pacientul hemiplegic este următoarea: a. b. c. d. e. Decubit lateral de partea paralizată → decubit lateral de partea sănătoasă → decubit dorsal Decubit lateral de partea paralizată → decubit dorsal → decubit lateral de partea sănătoasă Decubit lateral de partea sănătoasă → decubit lateral de partea paralizată → decubit dorsal Decubit lateral de partea sănătoasă → decubit dorsal → decubit lateral de partea paralizată Decubit dorsal → decubit lateral de partea paralizată → decubit lateral de partea sănătoasă Corect: a

×