SlideShare a Scribd company logo
1 of 4
Download to read offline
Subiecte Biochimie
1. Definiți anabolismul
Anabolism / asimilație - procesele chimice de biosinteză a substanțelor ce intră în alcătuirea materiei
vii. Reacțiile anabolice se caracterizează prin consum de energie și se numesc reacții endergonice.
2. Definiți catabolismul
Catabolism / dezasimilație - totalitatea proceselor chimice de degradare a substanțelor din organism;
se produce în special ruperea legăturilor dintre atomii de carbon, din moleculele diferitelor substanțe;
acest tip de reacții este însoțit de eliberare de energie (reacție exergonice).
3. Def procesul de glicoliză si precizati care este produsul final al glicolizei
Degradarea anaerobă a glucidelor, ineficientă, produce energie pentru eforturi de durate medii (câteva
minute), iar ca produs final are acidul lactic, care se acumulează în mușchi în timpul efortului cu
datorie de oxigen și va fi metabolizat în perioada de după efort.
4. Def metabolismul intermediar
= schimbul de substanţe care are loc între organism şi mediul înconjurător, şi ansamblul
transformărilor fizico-chimice, care au loc la nivelul fiecărei celule. Totalitatea acestor reacţii fizico-
chimice, care se petrec la nivelul fiecărei celule – după absorbţia substanţelor alimentare şi pânăla
obţinerea de produse finale – precum şi totalitatea acestei succesiuni de produse intermediare şi de
modificări chimice şi fizico-chimice, care intervin în schimburile dintre citoplasmă şi substanţele din
mediul exterior, constituie „metabolismul intermediar”. Metabolismul intermediar al organismului se
manifestăîn două forme antagoniste şi independente, de anabolism şi catabolism.
5. Def aminoacizii esentiali si enumerati-i
Aminoacizi pe care corpul uman nu și-i poate sintetiza din alți aminoacizi, și trebuie să și-i procure prin
hrană.
VALINĂ
LEUCINĂ
IZOLEUCINĂ
LIZINĂ
METIONINĂ
TREONINĂ
FENILALANINĂ
TRIPTOFAN
6. Rolul beta-oxidarii in sustinerea energetica a efortului
Beta-oxidarea reprezintă oxidarea (metabolizarea aerobă) a acizilor grași, proces care eliberează
cantități foarte mari de ATP, dar cu o viteză mică, deci acest proces va putea susține doar eforturile
aerobe - intensitate scăzută/medie, și durată lungă.
7. Care sunt produsii finali ai metabolismului aerob?
Dioxidul de carbon și apa.
8. Faza anaeroba a contractiei musculare
Glicoliza formează ATP și acid lactic. Acidul lactic ajunge să se acumuleze în mușchi, datorită
imposibilității aprovizionării cu destul oxigen. Durate scurte (<2 minute). Apare datorie de oxigen care
trebuie "plătită" după antrenament, pentru ca acidul lactic să fie metabolizat.
9. Faza aeroba a contractiei musculare
Aerob: prin glicoliză se formează acid lactic și ATP. 1/5 din acidul lactic intră în ciclul Krebs de unde în
continuare se formează ATP, iar acidul e transformat în CO2 și H2O, și cu energia rezultată restul de
4/5 se resintetizează în glicogen. De asemenea, se produce energie și prin beta-oxidarea acizilor
grași.
10. Corelatia dintre tipul de efort fizic si tipul metabolismului asociat
11. Care este rezerva glucidica a organismului si prin ce proces biochimic se formeaza?
Rezerva glucidică a organismului este reprezentată de glicogen, și se formează prin procesul de
glicogeneză.
12. Compozitia chimica a organismului
12 elemente: C, H, O, N, S, P, Cl, Ca, Mg, K, Na şi Fe.
- formează 99,0% din (se mai numesc elemente plastice) din masa organismului şi se numesc
macroelemente.
- 1% alte elemente, numite microelemente sau oligoelemente. (Cu, Mn, Co etc.)
În organism elementele plastice se găsesc sub formă de:
- apa
- sărurile minerale
- substanţe organice plastice- glucidele, lipidele şi protidele.
- substanţe organice active - vitaminele, enzimele, hormonii, acizii nucleici.
- produse intermediare şi finale de metabolism – care se acumulează sau se elimină din
organism.
Apă: 62%
Proteine: cca. 20%
Lipide: cca. 13,8%
Săruri minerale 8,1%
Glucide 1,5%.
13. Ce sunt trigliceridele
Triesteri ai acizilor grași cu glicerina (propan-1,2,3-triol).
Gliceridele formează depozite de rezervă în ţesutul subcutanat și visceral (țesut adipos).
14. Acizii grasi esentiali si rolul lor in organism
Acizi grași pe care organismul nu îi poate sintetiza (AG cu multiple legături duble/polinesaturați), și
trebuie să și-i procure din hrană. Ex: linoleic, linolenic, arahidonic
15.cum se numeste procesul de degradare aeroba si care este rolul lui in sustinerea efortului
fizic?
Degradarea aerobă a glucidelor este reprezentată de ciclul Krebs, iar degradarea aerobă a lipidelor de
beta-oxidare.
Aceste procese vor putea susține doar eforturile aerobe - intensitate scăzută/medie (~<70% din FC
max), și durată lungă.
16. Ce este ureea,in ce proces se formeaza si cum este folosita ca indice biochimic in dirijarea
antrenamentului?
Ureea: două grupări amino- legate de o grupare carbonil, compusul prin care corpul elimină amoniacul
liber din sânge. Se formează în ciclul ureogenetic (ornitina + amoniac => citrulina Citrulina+ amoniac
=> arginina Sub acțiunea arginazei, din Arg rezultă uree, și se eliberează ornitina) Fiind modul de
eliminare a amoniacului, care rezultă din dezaminare, ureea sangvină crescută semnifică
intensificarea proceselor de catabolism al aminoacizilor: fie din mușchi (microtraume musculara în
antrenament, sau gluconeogeneză), fie datorită unei diete prea bogate în proteină. Determinarea ureei
sanguine a doua zi după efort, în condiţii bazale sau după o competiţie poate fi apreciată ca un criteriu
important în estimarea oboselii metabolice (proteice). Măsurătorile periodice ale ureei serice sau/şi
urinare pot ajuta în dirijarea antrenamentului, în special în ceea ce priveşte volumul.
17. Modificarea parametrilor sangvini in efortul maximal
- scade pH-ul sangvin datorită producerii de acid lactic, care nu poate fi metabolizat destul de repede
și se adună acumulează în țesuturi, scăzând capacitatea de contracție a mușchiului
- crește ureea serică (sangvină), în urma catabolizării țesutului muscular
18. Ce sunt aminoacizii?
Aminoacizii sau acizii aminaţi posedă în molecula lor două grupări funcţionale caracteristice: gruparea
aminică (-NH2) şi gruparea carboxilică (-COOH). Gruparea aminică se găseşte întotdeauna în poziţia
α faţă de gruparea carboxilică.
19. Care sunt căile de degradare ale aminoacizilor?
Căile generale comune de degradare a tuturor aminoacizilor sunt:
a) degradarea prin dezaminare;
b) degradarea prin transaminare;
c) degradarea prin decarboxilare.
Degradarea aminoacizilor prin dezaminare este o cale frecventă de degradare a acestor componente;
mecanismul dezaminarii se poate realiza pe trei căi:
- dezaminare oxidativă;
- dezaminare hidrolitică;
- dezaminare reductivă.
Reacţia de transaminare constă în transferul grupării aminice a unui aminoacid pe un cetoacid cu
formarea unui aminoacid nou şi a unui cetoacid nou. În această reacţie nu se formează amoniac
liber, deci nu este o reacţie de dezaminare.
Enzimele care catalizează reacţia de transaminare se numesc transaminaze
20. Degradarea proteinelor

More Related Content

What's hot

Proiect chimie , zaharidele
Proiect  chimie , zaharideleProiect  chimie , zaharidele
Proiect chimie , zaharideleDiana Pacu
 
Proiect Vitamina A
Proiect Vitamina AProiect Vitamina A
Proiect Vitamina ASibel Ana
 
Fiziologia muschilor - Dr. Dana Zaha
Fiziologia muschilor - Dr. Dana ZahaFiziologia muschilor - Dr. Dana Zaha
Fiziologia muschilor - Dr. Dana ZahaVladut George Laslau
 
probleme-genetica- propuse spre rezolvare
probleme-genetica- propuse spre rezolvareprobleme-genetica- propuse spre rezolvare
probleme-genetica- propuse spre rezolvareGhizela Vonica
 
Clasificarea ecosistemelor
Clasificarea ecosistemelorClasificarea ecosistemelor
Clasificarea ecosistemelorelenamoisa
 
Matei calinescu-cinci-fete-ale-modernitatii
Matei calinescu-cinci-fete-ale-modernitatiiMatei calinescu-cinci-fete-ale-modernitatii
Matei calinescu-cinci-fete-ale-modernitatiidiansasa
 
Epurarea apelor uzate
Epurarea apelor uzateEpurarea apelor uzate
Epurarea apelor uzateiuliana_pitu
 
Mbledhja e monomeve
 Mbledhja e monomeve Mbledhja e monomeve
Mbledhja e monomeveIbish Iljazi
 
Curs 1-biomolecule
Curs 1-biomoleculeCurs 1-biomolecule
Curs 1-biomoleculeGabrielSaizu
 
rolul chimiei.pdf
rolul chimiei.pdfrolul chimiei.pdf
rolul chimiei.pdfCiubreiAna
 
Masele plastice......
Masele plastice......Masele plastice......
Masele plastice......Elena Negotei
 
4.5 fiziologia microorganismelor
4.5 fiziologia microorganismelor4.5 fiziologia microorganismelor
4.5 fiziologia microorganismelorEugen Tabac
 

What's hot (20)

Proiect chimie , zaharidele
Proiect  chimie , zaharideleProiect  chimie , zaharidele
Proiect chimie , zaharidele
 
Proiect Vitamina A
Proiect Vitamina AProiect Vitamina A
Proiect Vitamina A
 
Fibre.ppt
Fibre.pptFibre.ppt
Fibre.ppt
 
Fiziologia muschilor - Dr. Dana Zaha
Fiziologia muschilor - Dr. Dana ZahaFiziologia muschilor - Dr. Dana Zaha
Fiziologia muschilor - Dr. Dana Zaha
 
Proteine Ppt
Proteine PptProteine Ppt
Proteine Ppt
 
probleme-genetica- propuse spre rezolvare
probleme-genetica- propuse spre rezolvareprobleme-genetica- propuse spre rezolvare
probleme-genetica- propuse spre rezolvare
 
Clasificarea ecosistemelor
Clasificarea ecosistemelorClasificarea ecosistemelor
Clasificarea ecosistemelor
 
Aminoacizi naturali
Aminoacizi  naturaliAminoacizi  naturali
Aminoacizi naturali
 
Proteine
ProteineProteine
Proteine
 
Alchene-prezentare
Alchene-prezentare Alchene-prezentare
Alchene-prezentare
 
Vitamina C
Vitamina CVitamina C
Vitamina C
 
Circulatia sangelui
Circulatia sangelui  Circulatia sangelui
Circulatia sangelui
 
Matei calinescu-cinci-fete-ale-modernitatii
Matei calinescu-cinci-fete-ale-modernitatiiMatei calinescu-cinci-fete-ale-modernitatii
Matei calinescu-cinci-fete-ale-modernitatii
 
Epurarea apelor uzate
Epurarea apelor uzateEpurarea apelor uzate
Epurarea apelor uzate
 
Mbledhja e monomeve
 Mbledhja e monomeve Mbledhja e monomeve
Mbledhja e monomeve
 
Curs.7.ro.2006
Curs.7.ro.2006Curs.7.ro.2006
Curs.7.ro.2006
 
Curs 1-biomolecule
Curs 1-biomoleculeCurs 1-biomolecule
Curs 1-biomolecule
 
rolul chimiei.pdf
rolul chimiei.pdfrolul chimiei.pdf
rolul chimiei.pdf
 
Masele plastice......
Masele plastice......Masele plastice......
Masele plastice......
 
4.5 fiziologia microorganismelor
4.5 fiziologia microorganismelor4.5 fiziologia microorganismelor
4.5 fiziologia microorganismelor
 

Similar to Biochimie Sinteza(spiru kinetoterapie)

Energia in sistemele biologice
Energia in sistemele biologice Energia in sistemele biologice
Energia in sistemele biologice Teo Delaport
 
chimia-sistemelor-deschise-biologice.ppt
chimia-sistemelor-deschise-biologice.pptchimia-sistemelor-deschise-biologice.ppt
chimia-sistemelor-deschise-biologice.pptCostin6
 
Proiect11B_Urse_Mirela_Cristina
Proiect11B_Urse_Mirela_CristinaProiect11B_Urse_Mirela_Cristina
Proiect11B_Urse_Mirela_CristinaMyry313
 
1 proteine-rom-1-2016
1 proteine-rom-1-20161 proteine-rom-1-2016
1 proteine-rom-1-2016ssuserceb9eb1
 
35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)
35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)
35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)Chira Andrei
 
Curs-Glucide.pdf
Curs-Glucide.pdfCurs-Glucide.pdf
Curs-Glucide.pdfXiusaTurcan
 

Similar to Biochimie Sinteza(spiru kinetoterapie) (8)

Energia in sistemele biologice
Energia in sistemele biologice Energia in sistemele biologice
Energia in sistemele biologice
 
chimia-sistemelor-deschise-biologice.ppt
chimia-sistemelor-deschise-biologice.pptchimia-sistemelor-deschise-biologice.ppt
chimia-sistemelor-deschise-biologice.ppt
 
Proiect11B_Urse_Mirela_Cristina
Proiect11B_Urse_Mirela_CristinaProiect11B_Urse_Mirela_Cristina
Proiect11B_Urse_Mirela_Cristina
 
Fundatia BITONIC - Lectia de slabit Nr 1
Fundatia BITONIC - Lectia de slabit Nr 1Fundatia BITONIC - Lectia de slabit Nr 1
Fundatia BITONIC - Lectia de slabit Nr 1
 
1 proteine-rom-1-2016
1 proteine-rom-1-20161 proteine-rom-1-2016
1 proteine-rom-1-2016
 
OVERdrive
OVERdriveOVERdrive
OVERdrive
 
35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)
35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)
35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)
 
Curs-Glucide.pdf
Curs-Glucide.pdfCurs-Glucide.pdf
Curs-Glucide.pdf
 

More from Alexandra Ally

Subiecte reumatologie rezolvate
Subiecte reumatologie rezolvateSubiecte reumatologie rezolvate
Subiecte reumatologie rezolvateAlexandra Ally
 
Afec endocrino metabolice subiecte examen rezolvate
Afec endocrino metabolice subiecte examen rezolvateAfec endocrino metabolice subiecte examen rezolvate
Afec endocrino metabolice subiecte examen rezolvateAlexandra Ally
 
Subiecte obstetrico-ginecologie rezolvate
Subiecte obstetrico-ginecologie rezolvateSubiecte obstetrico-ginecologie rezolvate
Subiecte obstetrico-ginecologie rezolvateAlexandra Ally
 
Tehnici de manevrare a bonlavului
Tehnici de manevrare a bonlavului Tehnici de manevrare a bonlavului
Tehnici de manevrare a bonlavului Alexandra Ally
 
Lazarev v7-transcenderea-fericirii
Lazarev v7-transcenderea-fericiriiLazarev v7-transcenderea-fericirii
Lazarev v7-transcenderea-fericiriiAlexandra Ally
 
Subiecte la respirator rezolvate( spiru)
Subiecte la respirator rezolvate( spiru)Subiecte la respirator rezolvate( spiru)
Subiecte la respirator rezolvate( spiru)Alexandra Ally
 
Licența 300-intrebări-(spiru) Kinetoterapie
Licența 300-intrebări-(spiru) KinetoterapieLicența 300-intrebări-(spiru) Kinetoterapie
Licența 300-intrebări-(spiru) KinetoterapieAlexandra Ally
 
Subiecte examen cardio(1)
Subiecte examen cardio(1)Subiecte examen cardio(1)
Subiecte examen cardio(1)Alexandra Ally
 
Subiecte afectiuni cardio
Subiecte afectiuni cardioSubiecte afectiuni cardio
Subiecte afectiuni cardioAlexandra Ally
 
Kt an3 fiziopatologie(1) grile
Kt an3 fiziopatologie(1) grileKt an3 fiziopatologie(1) grile
Kt an3 fiziopatologie(1) grileAlexandra Ally
 
Kinetoterapie in afectiuni cardiovasculare
Kinetoterapie in afectiuni cardiovasculareKinetoterapie in afectiuni cardiovasculare
Kinetoterapie in afectiuni cardiovasculareAlexandra Ally
 
Kinetoterapiainpatologiageriatrica 131117140532-phpapp01
Kinetoterapiainpatologiageriatrica 131117140532-phpapp01Kinetoterapiainpatologiageriatrica 131117140532-phpapp01
Kinetoterapiainpatologiageriatrica 131117140532-phpapp01Alexandra Ally
 

More from Alexandra Ally (20)

Subiecte reumatologie rezolvate
Subiecte reumatologie rezolvateSubiecte reumatologie rezolvate
Subiecte reumatologie rezolvate
 
Afec endocrino metabolice subiecte examen rezolvate
Afec endocrino metabolice subiecte examen rezolvateAfec endocrino metabolice subiecte examen rezolvate
Afec endocrino metabolice subiecte examen rezolvate
 
Subiecte obstetrico-ginecologie rezolvate
Subiecte obstetrico-ginecologie rezolvateSubiecte obstetrico-ginecologie rezolvate
Subiecte obstetrico-ginecologie rezolvate
 
Tehnici de manevrare a bonlavului
Tehnici de manevrare a bonlavului Tehnici de manevrare a bonlavului
Tehnici de manevrare a bonlavului
 
Carte anatomie lp
Carte anatomie lpCarte anatomie lp
Carte anatomie lp
 
Lazarev v7-transcenderea-fericirii
Lazarev v7-transcenderea-fericiriiLazarev v7-transcenderea-fericirii
Lazarev v7-transcenderea-fericirii
 
Muschii.
Muschii.Muschii.
Muschii.
 
Subiecte la respirator rezolvate( spiru)
Subiecte la respirator rezolvate( spiru)Subiecte la respirator rezolvate( spiru)
Subiecte la respirator rezolvate( spiru)
 
Licența 300-intrebări-(spiru) Kinetoterapie
Licența 300-intrebări-(spiru) KinetoterapieLicența 300-intrebări-(spiru) Kinetoterapie
Licența 300-intrebări-(spiru) Kinetoterapie
 
Subiecte examen cardio(1)
Subiecte examen cardio(1)Subiecte examen cardio(1)
Subiecte examen cardio(1)
 
Subiecte afectiuni cardio
Subiecte afectiuni cardioSubiecte afectiuni cardio
Subiecte afectiuni cardio
 
Sinteză neurologie
Sinteză neurologieSinteză neurologie
Sinteză neurologie
 
Neurologie(1)
Neurologie(1)Neurologie(1)
Neurologie(1)
 
Neurologie
NeurologieNeurologie
Neurologie
 
Neuro s3
Neuro s3Neuro s3
Neuro s3
 
Neuro curs anca
Neuro curs  ancaNeuro curs  anca
Neuro curs anca
 
Neuro curs 1
Neuro curs 1Neuro curs 1
Neuro curs 1
 
Kt an3 fiziopatologie(1) grile
Kt an3 fiziopatologie(1) grileKt an3 fiziopatologie(1) grile
Kt an3 fiziopatologie(1) grile
 
Kinetoterapie in afectiuni cardiovasculare
Kinetoterapie in afectiuni cardiovasculareKinetoterapie in afectiuni cardiovasculare
Kinetoterapie in afectiuni cardiovasculare
 
Kinetoterapiainpatologiageriatrica 131117140532-phpapp01
Kinetoterapiainpatologiageriatrica 131117140532-phpapp01Kinetoterapiainpatologiageriatrica 131117140532-phpapp01
Kinetoterapiainpatologiageriatrica 131117140532-phpapp01
 

Biochimie Sinteza(spiru kinetoterapie)

  • 1. Subiecte Biochimie 1. Definiți anabolismul Anabolism / asimilație - procesele chimice de biosinteză a substanțelor ce intră în alcătuirea materiei vii. Reacțiile anabolice se caracterizează prin consum de energie și se numesc reacții endergonice. 2. Definiți catabolismul Catabolism / dezasimilație - totalitatea proceselor chimice de degradare a substanțelor din organism; se produce în special ruperea legăturilor dintre atomii de carbon, din moleculele diferitelor substanțe; acest tip de reacții este însoțit de eliberare de energie (reacție exergonice). 3. Def procesul de glicoliză si precizati care este produsul final al glicolizei Degradarea anaerobă a glucidelor, ineficientă, produce energie pentru eforturi de durate medii (câteva minute), iar ca produs final are acidul lactic, care se acumulează în mușchi în timpul efortului cu datorie de oxigen și va fi metabolizat în perioada de după efort. 4. Def metabolismul intermediar = schimbul de substanţe care are loc între organism şi mediul înconjurător, şi ansamblul transformărilor fizico-chimice, care au loc la nivelul fiecărei celule. Totalitatea acestor reacţii fizico- chimice, care se petrec la nivelul fiecărei celule – după absorbţia substanţelor alimentare şi pânăla obţinerea de produse finale – precum şi totalitatea acestei succesiuni de produse intermediare şi de modificări chimice şi fizico-chimice, care intervin în schimburile dintre citoplasmă şi substanţele din mediul exterior, constituie „metabolismul intermediar”. Metabolismul intermediar al organismului se manifestăîn două forme antagoniste şi independente, de anabolism şi catabolism. 5. Def aminoacizii esentiali si enumerati-i Aminoacizi pe care corpul uman nu și-i poate sintetiza din alți aminoacizi, și trebuie să și-i procure prin hrană. VALINĂ LEUCINĂ IZOLEUCINĂ LIZINĂ METIONINĂ TREONINĂ FENILALANINĂ TRIPTOFAN 6. Rolul beta-oxidarii in sustinerea energetica a efortului Beta-oxidarea reprezintă oxidarea (metabolizarea aerobă) a acizilor grași, proces care eliberează cantități foarte mari de ATP, dar cu o viteză mică, deci acest proces va putea susține doar eforturile aerobe - intensitate scăzută/medie, și durată lungă. 7. Care sunt produsii finali ai metabolismului aerob? Dioxidul de carbon și apa. 8. Faza anaeroba a contractiei musculare Glicoliza formează ATP și acid lactic. Acidul lactic ajunge să se acumuleze în mușchi, datorită imposibilității aprovizionării cu destul oxigen. Durate scurte (<2 minute). Apare datorie de oxigen care trebuie "plătită" după antrenament, pentru ca acidul lactic să fie metabolizat. 9. Faza aeroba a contractiei musculare Aerob: prin glicoliză se formează acid lactic și ATP. 1/5 din acidul lactic intră în ciclul Krebs de unde în continuare se formează ATP, iar acidul e transformat în CO2 și H2O, și cu energia rezultată restul de
  • 2. 4/5 se resintetizează în glicogen. De asemenea, se produce energie și prin beta-oxidarea acizilor grași. 10. Corelatia dintre tipul de efort fizic si tipul metabolismului asociat 11. Care este rezerva glucidica a organismului si prin ce proces biochimic se formeaza? Rezerva glucidică a organismului este reprezentată de glicogen, și se formează prin procesul de glicogeneză. 12. Compozitia chimica a organismului 12 elemente: C, H, O, N, S, P, Cl, Ca, Mg, K, Na şi Fe. - formează 99,0% din (se mai numesc elemente plastice) din masa organismului şi se numesc macroelemente. - 1% alte elemente, numite microelemente sau oligoelemente. (Cu, Mn, Co etc.) În organism elementele plastice se găsesc sub formă de: - apa - sărurile minerale - substanţe organice plastice- glucidele, lipidele şi protidele. - substanţe organice active - vitaminele, enzimele, hormonii, acizii nucleici. - produse intermediare şi finale de metabolism – care se acumulează sau se elimină din organism. Apă: 62% Proteine: cca. 20% Lipide: cca. 13,8% Săruri minerale 8,1% Glucide 1,5%.
  • 3. 13. Ce sunt trigliceridele Triesteri ai acizilor grași cu glicerina (propan-1,2,3-triol). Gliceridele formează depozite de rezervă în ţesutul subcutanat și visceral (țesut adipos). 14. Acizii grasi esentiali si rolul lor in organism Acizi grași pe care organismul nu îi poate sintetiza (AG cu multiple legături duble/polinesaturați), și trebuie să și-i procure din hrană. Ex: linoleic, linolenic, arahidonic 15.cum se numeste procesul de degradare aeroba si care este rolul lui in sustinerea efortului fizic? Degradarea aerobă a glucidelor este reprezentată de ciclul Krebs, iar degradarea aerobă a lipidelor de beta-oxidare. Aceste procese vor putea susține doar eforturile aerobe - intensitate scăzută/medie (~<70% din FC max), și durată lungă. 16. Ce este ureea,in ce proces se formeaza si cum este folosita ca indice biochimic in dirijarea antrenamentului? Ureea: două grupări amino- legate de o grupare carbonil, compusul prin care corpul elimină amoniacul liber din sânge. Se formează în ciclul ureogenetic (ornitina + amoniac => citrulina Citrulina+ amoniac => arginina Sub acțiunea arginazei, din Arg rezultă uree, și se eliberează ornitina) Fiind modul de eliminare a amoniacului, care rezultă din dezaminare, ureea sangvină crescută semnifică intensificarea proceselor de catabolism al aminoacizilor: fie din mușchi (microtraume musculara în antrenament, sau gluconeogeneză), fie datorită unei diete prea bogate în proteină. Determinarea ureei sanguine a doua zi după efort, în condiţii bazale sau după o competiţie poate fi apreciată ca un criteriu important în estimarea oboselii metabolice (proteice). Măsurătorile periodice ale ureei serice sau/şi urinare pot ajuta în dirijarea antrenamentului, în special în ceea ce priveşte volumul. 17. Modificarea parametrilor sangvini in efortul maximal - scade pH-ul sangvin datorită producerii de acid lactic, care nu poate fi metabolizat destul de repede și se adună acumulează în țesuturi, scăzând capacitatea de contracție a mușchiului - crește ureea serică (sangvină), în urma catabolizării țesutului muscular 18. Ce sunt aminoacizii? Aminoacizii sau acizii aminaţi posedă în molecula lor două grupări funcţionale caracteristice: gruparea aminică (-NH2) şi gruparea carboxilică (-COOH). Gruparea aminică se găseşte întotdeauna în poziţia α faţă de gruparea carboxilică. 19. Care sunt căile de degradare ale aminoacizilor? Căile generale comune de degradare a tuturor aminoacizilor sunt: a) degradarea prin dezaminare; b) degradarea prin transaminare; c) degradarea prin decarboxilare. Degradarea aminoacizilor prin dezaminare este o cale frecventă de degradare a acestor componente; mecanismul dezaminarii se poate realiza pe trei căi: - dezaminare oxidativă; - dezaminare hidrolitică; - dezaminare reductivă. Reacţia de transaminare constă în transferul grupării aminice a unui aminoacid pe un cetoacid cu formarea unui aminoacid nou şi a unui cetoacid nou. În această reacţie nu se formează amoniac liber, deci nu este o reacţie de dezaminare. Enzimele care catalizează reacţia de transaminare se numesc transaminaze