actiune extracurriculara

1. Colegiul Naţional MATEI BASARAB
Acţiune extracurriculară
“Pelerinaj”
13 noiembrie 20013
Biserica BUCUR CIOBANUL
Mânăstirea RADU VODĂ
Biserica Sfântul SPIRIDON NOU
Biserica SFÂNTA ECATERINA
Biserica PATRIARHIEI

2. 1. Biserica “BUCUR CIOBANUL”
Se spune că a fost creată din
lemn, într-un an necunoscut, de
către Bucur, cel care a dat şi
numele capitalei, după care în
1416 a fost reconstruită de
Mircea cel Bătrân.
Nu are o datare exactă până în
prezent, dar este considerată cea
mai veche biserică din Bucureşti.
„Dacă legenda îi asează locuiţa pe
dealul de la Radu-Vodă, numind
Biserica lui Bucur paraclisul de
cimintir al călugărilor mânăstirii lui
Alexandru Vodă Mircea şi a
nepotului de fiu, Radu, aceasta
înseamnă siguranţa
populară, păstrată prin viu graiu, de
la o generaţie la alta, că acolo e
leagănul cetăţii” ( N. Iorga: Istoria
Bucureştilor, 1939, Bucureşti, p. 22.)

3. Clasată ca monument istoric în grupa
valorică A, de importanţă
naţională, reprezentativ în plan
universal, aparţine Patriarhiei Române şi
se află în administrarea Parohiei "Sf.
Atanasie şi Chiril".

6. Cele 33 de trepte duc spre
pridvorul ce prezintă arcade
polilobate susținute de stâlpi din
lemn.
Biserica are dimensiuni mici, dar bine
proporționate, cu faţade liniștite și
drepte, vopsite în alb.
În partea superioară edificiul are o
turlă simplă cu streașină largă și o
cupolă în formă de ciupercă.

9. Ușa și ferestrele prezintă
ancadramente din piatră
sculptată, în stil
brâncovenesc, aplicate la
începutul secolului XX.

10. Motivul frunzei
de acant

11. Uşă din
lemn, basorelief
cu motive
simetrice

17. Mânăstirea RADU VODĂ
Fondată de voievodul Alexandru al IIlea Mircea (1568-1577), are un
plan triconc, cu turla pe naos, cu un
pronaos largit, acoperit cu trei turle
dintre care cea principală se sprijină pe
douăsprezece coloane, simbolizând pe
cei doisprezece apostoli, ca şi la
modelul de la Curtea de Arges.
Părticele din moaştele Sfinţilor se află
in casete separate la Mânastirea Radu
Vodă a Seminarului Teologic.
Sfinţii: Nectarie (prăznuit pe 9
noiembrie),
Policarp (prăznuit pe 23
februarie), Ioan Botezatorul (prăznuit
pe 7 ianuarie, 24 iunie si 29 august)
s.a.

20.  Biserica Sfântul SPIRIDON NOU
Catedrală este sfințită la 8
noiembrie 1860.
Este cea mai mare biserică
ortodoxă din București şi are un
plan arhitectural deosebit, cu o
turlă centrală şi două turnuri în
față. Are 38 de metri în înălțime.

24. Este construită în stil eclectic, cu
elemente neoromanice, neogotice
și de artă moldovenească. În
interior sunt de remarcat coloanele
de marmură şi vitraliile, cu scene
biblice şi sfinți, executate la Viena.
În picturile executate de Gheorghe
Tattarescu în 1862 se pot observa
influențe ale Renașterii.

25. Sf. Spiridon (praznuit pe 12
decembrie; particele din
moastele Sfantului se afla
in Biserica "Sf. Spiridon" a
Mitropoliei de
Bucuresti, de la Pta.
Unirii, pe Bd. "D.
Cantemir", Cal. Serban

28. Biserica SFÂNTA ECATERINA
Este începută în timpul domniei lui
Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) şi
terminată în timpul domniei fiului
acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583).
Reconstruită de nenumărate ori, la 1813
se numără printre mânăstirile de
categoria a II-a din ţară. În 1852 este
refăcută în plan triconc, cu abside
mari, turlă octogonală peste naos şi un
turn-clopotniţă pe plan pătrat. Pridvorul
este semicircular, cu antablament, pe 4
coloane ionice.

29. Portalul simplu are deasupra pisania cu
litere chirilice şi un mozaic cu icoana
hramului.

30. Sf. Ioan Gură de Aur (prăznuit pe 30
ianuarie şi 13 noiembrie)
Părticele din moaştele Sfântului se află
într-o raclă din Biserica "Sf. Ecaterina" a
Facultaţii de Teologie.

31. Casetă cu părticele din moaştele Sf.
Ecaterina (prăznuită pe 25
noiembrie)

32. Detaliu, spătar de
scaun, stil brâncovenesc

35. Casetă cu părticele din moaştele Sf.
Ecaterina (prăznuită pe 25
noiembrie)

41. Pictura tâmplei a fost facută pe pânză, la
muntele Sinai şi aplicată pe lemn.
Faţadele sunt simple, în stil neoclasic, iar
interiorul în stil baroc.
Este pictată de Constantin Lecca şi Misu
Popp.
Peste pronaos, sprijinit de două coloane
corintice, se află cafasul animat de corul
studenţilor teologi, care acompaniază
slujbele.

43. În drum spre Patriarhie

44. Biserica PATRIARHIEI
Ctitorie şi danie domnească făcută Mitropoliei
Ţării Româneşti de Constantin Vodă Şerban
(1654-1658), biserica poartă hramul Sfinții
Împărați Constantin și Elena. După primul război
mondial Mitropolia a fost transformată în
Patriarhie (în 1925).
Catedrala Patriarhală din București este inclusă
în Lista monumentelor istorice din România.
Biserica este o copie a bisericii din Curtea de
Argeș, turlele fiind asemănătoare cu biserica
lui Neagoe Basarab. Biserica a fost restaurată de
mai multe ori, motiv pentru care în prezent
construcția nu mai păstrează forma originală, dea lungul timpului aducându-i-se diverse
completări și ajustări.
Biserica adăpostește moaștele Sfântului Dimitrie
Basarabov (Sf. Dimitrie cel Nou), așezate într-o
raclă de argint, aduse din Bulgaria la data de 13
iulie 1774.

47. Părticele din moaştele Sfinţilor se află
într-o raclă de la Catedrala Patriarhiei:
- Sf. Dimitrie Basarabov, ocrotitorul
Bucurestiului (praznuit pe 27
octombrie
- Sfinţii Constantin şi Elena (prăznuiţi
pe 21 mai
(Părticele din moaştele Sfinţilor
Haralambie, Gheorghe, Ioan Gură de
Aur, Procopie, Vasile cel Mare se află în
Biserica Paraclisului Patriarhiei (Dealul
Patriarhiei), alături de o părticică din Sf.
Cruce pe care a fost răstignit Hristos.)

51. Ansamblul de clădiri format
din Palatul
Patriarhiei, Reşedinta
Patriarhală şi Catedrala
Patriarhală, aşezat pe vatra
mănăstirii "Sfinţii Impăraţi
Constantin şi Elena"
Palatul Patriarhiei, este
construit după planurile
arhitectului I. Maimarolu, fiind
prima lucrare de beton armat
din ţara. A suferit în timp
diverse modificări, cea mai
importantă fiind refacerea
cupolei, care s-a prăbuşit la
cutremurul din 10 noiembrie
1940.

52. Rolul deosebit pe care
mitropolitul îl avea în
Adunarea Ţării, în a doua
jumătate a secolului al XIXlea, a făcut ca marile
evenimente istorice din viaţa
Ţării Româneşti să aibă loc
pe Dealul Mitropoliei şi putem
aminti aici ca la 24 ianuarie
1859 Adunarea electivă a
Ţării Româneşti prezidată de
mitropolitul Nifon în fosta
sală a Adunării Deputaţilor a
votat actul unirii Munteniei cu
Moldova prin alegerea lui
Alexandru Ioan Cuza ca
domnitor al Principatelor
Romane.

59. Profesori coordonatori: Oprişa Mihai, Marcu Luminiţa;
profesori participanţi: Runceanu Adrian, Harabagiu Adalgiza;
elevi participanţi: clasele a IX-a A,B,C,D,E,F,H.
Muzica: “Iubi-Te-voi Doamne”
SFÂRŞIT