2. BISERICABISERICA -- TEMPLU ROMTEMPLU ROMÂÂNESCNESC
Biserica SfBiserica Sfâântul Nicolae din Densuntul Nicolae din Densuşş se aflse aflăă
îîn juden judeţţul Hunedoara, fiind cea mai vecheul Hunedoara, fiind cea mai veche
biserica rombiserica romââneascneascăă îîn caren care şşi asti astăăzi au loczi au loc
slujbe religioase. Datoritslujbe religioase. Datorităă particularitparticularităţăţilorilor
acesteia, biserica este cunoscutacesteia, biserica este cunoscutăă drept celdrept cel
mai ciudat edificiu din Tara Hamai ciudat edificiu din Tara Haţţegului.egului.
3. Localitatea Densuş esteLocalitatea Densuş este
situatăsituată la ola o distandistanţăţă dede
aproape 10 kilometriaproape 10 kilometri
fafaţăţă ddee oraoraşşul Haul Haţţegeg, în, în
apropierea fosteiapropierea fostei
capitale a Daciei -capitale a Daciei -
Sarmisegetusa Regia.Sarmisegetusa Regia.
4. Povestea bisericii, la care au contribuit
şi unii istorici, autori a diferite
supoziţii, ar începe înainte de ocuparea
Daciei de către romani.
O altă variantă ar fi aceea că pe locul actualei
biserici ar fi existat un templu închinat Zeului
Marte (al războiului) de către urmaşii
generalului roman Longinus Maximus, căzut
în luptă în timpul războiului daco-roman.
Destule feţe bisericeşti susţin că la
Densuş ar fi existat un lăcaţ de cult
creştin cu multi ani înainte de sosirea
legiunilor lui Traian.
5.
6. In susţinerea părerii cum că aceasta ar fi fost la început un templu păgân,
vine argumentul că altarul bisericii este mai aproape de direcţia sud, decât
de cea de est. Alte indicii ar fi forma acoperişului, care privit din lateral, are
forma unei păsări, mai precis porumbel, iar deasupra altarului se afla doi lei
de piatră, situaţi coadă în coadă.
Cea mai vehiculată părere
este cea care susţine că
actuala biserică din Densuş
a fost un templu roman
creştinizat, adică o biserică
paleocreştină construită
între secolele IV-VI, fiind şi
prima biserică de pe
teritoriul Daciei. Cert este
faptul că biserica a fost
ridicată pe ruinele unei
construcţii din antichitatea
secolului al IV-lea.
7. In interiorul bisericii, cât şi în
împrejurimi s-au făcut numeroase
investigaţii, dar, cu toate acestea,
biserica monument continuă să-şi
păstreze taina. Cercetările efectuate
îndreptăţesc ipoteza conform căreia
biserica a suferit mari modificări de-a
lungul timpului, în special la sfârşitul
secolului al XIII-lea.
8. Din punct de vedere al arhitecturii, biserica prezintă un plan pătrat cu
latura de 6 metri. Naosul acesteia este străpuns de un turn în jurul căruia
se află un spaţiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin.
Spre est se află o adâncă absidă semicirculară, atât la interior cât şi la
exterior, având pe latura sudică un diaconicon de mari dimensiuni. La
diferite nivele ale zidurilor se observă motivul arhitectonic în dinţi de
ferastrău.
9. Construită din blocuri, bolovani de râu şi din materiale luate din fosta
capitală romană a provinciei Dacia - cărămizi cu inscripţii romane,
capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare - biserica are un aspect
neobisnuit, stârnind admiraţie şi uimire.
Valoroasele fragmente de pictură murală, datând din 1443, opera unei
echipe de maeştrii, în frunte cu Stefan, unul din primii zugravi români
cunoscuţi, vădesc strânse legături stilistice cu picturile de epocă din Tara
Românească.
10. Dintre elementele decorative, cel mai
mult atrag atenţia doi lei aşezaţi chiar
deasupra absidei altarului. Specialiştii au
afirmat iniţial că doar romanii ar fi putut
folosi aceste simboluri, pentru că dacii
nu aveau de unde să cunoască un
asemenea animal.
11. Descoperirea unui scut dacic pe care era reprezentat un leu ridică alte
multe semne de întrebare. Chiar şi masa altarului pe care slujeşte preotul
este o piatră funerară romană datînd din secolele II-III d.H. Noile
descoperiri arheologice din zonă (o piatră pe care se află o inscripţie în
limba latină, dar care vesteşte o sărbătoare dacică) par a adînci şi mai mult
misterele acestei zone.
12.
13. Lăcaşul a fost folosit ca biserică de către românii care au îmbrăţişat
calvinismul, iar după unirea românilor transilvăneni cu Biserica Romei
a devenit biserică greco-catolică. În 1948, odată cu interzicerea Bisericii
Române Unite cu Roma, lăcaşul a fost trecut de autorităţi în folosinţa
Bisericii Ortodoxe Române.
14. Biserica Sfântul Nicolae din Densuş
figurează pe lista de monumente din
patrimoniul UNESCO, iar acum, după
restaurare, frumuseţea ei impresionează.
15. The church of Densus, a village in Tara Hategului (Hateg County), located
few kilometers far from Ulpia Traiana Sarmisegetusa is still keeping its
secrets so that no one can certainly say when it was built. Historians have
different opinions. Some of them say that it was built on the ruins of a pre
– Christian edifice in Dacia, others believe that it was built on the
foundation of a temple dedicated to god Mars, many say that the church
was initially a mausoleum dedicated to general Longinus Maximus that was
killed by the Dacians, Nicolae Iorga places it in the 16th century, while art
historian Vataseanu believes that it dates from the last quarter of the 13th
century.
What is certain is this: at this point, it is the oldest church in Romania in
which services are still officiated.
The walls were built of bricks with Roman inscriptions, capitals,
tombstones, sewerage pipes, blocks, marble, columns and sculptures
taken from Ulpia Traiana. The pronaos, under the form of an “L”, is
uncovered, and guarded by four thick pillars covered with
tombstones. The altar table is also made of a tombstone whose letters
were deleted. Above, there are two lions that stay back on back. The
naos is pierced by a tower around which there is a narrow space
covered by a prop vault, and at East there is a semicircular niche.
16. Realizare –Realizare – FeliciaFelicia
(feliciapop(feliciapop@gmail.com)@gmail.com)
Fotografii - internetFotografii - internet
Muzica –Muzica – Gheorghe ZamfirGheorghe Zamfir - Memory- Memory
