2. CONTEXT
Un aspect important legat de patrimoniul cultural european este experimentat
in contextul oraselor istorice mici sau al amplasamentelor vernaculare.
Aceste amplasamente au o contributie importanta in imbunatatirea mediilor
economic si social la nivelul regiunilor din care fac parte si , de asemenea, in
dezvoltarea si implementarea politicilor regionale ale U.E. legate de patrimoniu
si actiuni de regenerare.
Studiile de caz trebuie sa convinga localnicii si alte parti interesate cu privire la
beneficiile ACTIUNILOR DE REGENERARE A PATRIMONIULUI prin furnizarea de
informatii obtinute in urma experientelor din teren si un ghid de bune practici,
util autoritatilor locale, regionale si nationale in procesul de implementare al
actiunilor.
3. I SISTEMI TERRITORIALI PER LA FRUIZIONE DEI BENI PATRIMONIALI
Scenari per il futuro del paesaggio regionale
Rolul teritoriului si al
peisajului in procesul de
regenerare urbana a
centrelor istorice.
prof. arch.Mariavaleria Mininni
DICEM Università della
Basilicata
PUGLIA
MATERA
Metodologie de realizare a planului de valorizare a bunurilor
culturale prevede o abordare a teritoriului la scari diferite – de la
scara obiectului individual la scara contextului teritorial.
Aceasta permite o viziune care merge dincolo de puncte izolate,
si care pune in legatura bunuri culturale de diverse tipuri: cladiri,
mestesuguri, elemente de peisaj, etc.
7. 3. IL SISTEMA INFRASTRUTTURALE PER LA MOBILITA’ DOLCE
Scenariul de dezvoltare al peisajului regional Scenari per il futuro del paesaggio regionale
8. • CARTA PATRIMONIULUI VERNACULAR CONSTRUIT (1999, ICOMOS)
“Patrimoniul vernacular construit reprezinta expresia fundamentala a culturii
unei comunitati, a relatiei sale cu teritoriul, si, simultan, expresia diversitatii
culturale la nivel global.”
10 ani mai tarziu, “DECLARATIA DE LA RIMETEA” referitoare la protectia
patrimoniului construit vernacular in mediul multicultural, adoptata de ICOMOS in
Romania, Ungaria si Germania (23.05.2009), sustine ca „protectia si punerea in
valoare a diversitatii culturale si de patrimoniu a lumii ar trebui promovata ca un
aspect esential al dezvoltarii umane; solutiile pentru problemele conservarii
acestui patrimoniului vernacular se pot obtine numai prin dezvoltarea durabila,
sustenabila si echilibrata a comunitatilor, unde traditia trebuie asumata, prin
mecanisme de planificare si programare”.
COMUNITATILE pot face un inventar al activelor lor autohtone si de patrimoniu,
incurajandu-se prin aceasta actiune pastrarea traditiilor locale – MODUL DE
CONSTRUIRE si traditii legate de AGRICULTURA, ECO-TURISM si MESTESUGURI.
9. PRIMELE PROIECTE DIN ROMANIA au fost implementate in 4 orase (ALBA-IULIA, BRASOV,
BRAILA, MEDIAS), insa experientele acumulate trebuie explorate in continuare pentru a
produce recomandari concrete si utile care sa poata fi aplicate si in alte orase cu patrimoniu
valoros.
OBIECTIVUL GENERAL – principala directie de dezvoltare a localitatilor include obiective legate de
infrasctructura, economie si mediul social – a fost CRESTEREA CAPACITATII ORASELOR DE
REGENERARE DIN PUNCT DE VEDERE FIZIC, ECONOMIC SI SOCIAL, prin realizarea
potentialului de investire in patrimoniu.
OBIECTIVE STRATEGICE si OBIECTIVE OPERATIONALE
Printre OBIECTIVELE STRATEGICE de regenerare a patrimoniului se numara: imbunatatirea
infrastructurii si crearea unui mediu economic competitiv (prin atragerea de noi investitori si
intreprinzatori din afara domeniilor existente de turism, servicii si asistenta sociala)
OBIECTIVELE OPERATIONALE, precum imbunatatirea spatiilor publice si reconversia
functionala a a cladirilor, au atinse prin intermediul proiectelor.
10. PROIECTE DIN ROMANIA – “Beautiful Romania Project”
DATE DE IDENTIFICARE
Proiectele de conservarea a centrelor istorice au aparut datorita problemelor
semnalate la nivelul acestor zone – arii istorice care au nevoie urgenta de
interventii de revitatizare si protectie atat pentru monumentelor/cladirilor, cat
si pentru spatiilor publice (scuaruri, zone pietonale sau parcuri)
La nivelul Strategiei Nationale pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei, acest
tip de interventii au constituit o etapa esentiala pentru a putea introduce
centrele istorice in competitia globala, in care trasaturile culturale ale fiecarei
zone prin actiuni de promovare si stimulare a spiritului local, pot face o
diferenta, iar locuitorii sa isi recastige “sentimentul de aparteneta”.
11. Locatia Proiectului/ Aria de interventie
Ca o regula generala in implementarea unui proiect, amplasamentul trebuie sa fie
relationat cu centrul istoric, implicand nu numai o interventie la scara larga, dar si o
interventie care va constitui un model de bune practici si un proiect care ar putea da
startul unui proces amplu de restaurare si regenerare socio-economica.
Aceste zone au fost alese de catre autoritatile locale dupa consultarea comunitatiilor,
revizuite apoi cu Autoritatile de Stat si reprezentantii UNDP pentru a putea fi alese ca
proiecte prioritare in cadrul proiectului “Beautiful Romania Project”.
Zonele de interventii au fost dupa cum urmeaza:
Alba Iulia – resedinta judetului Alba, cetate de tip Vauban din secolul al XVII-lea –
centrul orasului s-a dezvoltat incepand cu perioada romana – in special spatiile publice si
o parte dintre fortificatii au fost reabilitate si revitalizate, cu scopul de a da viata
marturiilor istorice si a le aduce in atentia comunitatii locale: itinerarul celor 3 fortificatii
(1), a IV-a poarta a fortaretii Vauban (2), poarta de sud a Castrului Roman (3), spatiul
public Caponier (4) si proiectul de restaurare a depozitului militar (5).
12.
13.
14. Medias – al doilea oras, ca marime, in judetul Sibiu, situat la jumatatea distantei dintre
Sighisoara si Blaj (ambele constituie orase istorice emblematica ale regiunii), poate fi
definit ca un oras pitoresc, cu patrimoniu construit din perioada gotica pana in perioada
stilului art nouveau, unde doua cladiri de interest public au fost restaurate: Casa de
Cultura nr. 16 din Piata Regele Ferdinand I (1) si interiorul muzeului Municipal si un
fragment din Manastirea Franciscan (construita in secolul al XV-lea) – fiecare dintre ele a
constituit punctul de plecare pentru procesul amplu de regenerare a tesutului urban si
imbunatatirea vietii culturale a orasului.
15. Miercurea Ciuc – cunoscut drept “oras de campie”, a fost atestat documentar
printr-o scrisoare privilegiata din 1558; in prezent este resedinta judetului
Harghita si are o cladire emblematica Citadela Mikó, situata in centrul
administrativ vechi si a fost ridicata in perioada 1623-1631.
In prezent ii este atribuita functiunea de muzeul, Muzeul Secuiesc al Ciucului, si
gazduieste o colectie impresionanta despre istoria locala si stiinte ale naturii ce
cuprinde obiecte traditionale populare, arta bisericeasca si documente vechi.
Proiectul de reabilitare a vizat gradina citadelei (1) – spatiu public dedicat
evenimentelor culturale.
16. Sighisoara – numarandu-se printre putinele
cetati medievale locuite in prezent din
Europa, orasul este inclus in lista
Patrimoniului Mondial in anul 1999 ca un
important sit UNESCO. Orasul a avut de
suferit in urma alunecarilor de teren si a
inundatilor din anul 2004. Astfel, proiectul a
vizat reabilitarea unui fragment de perete
impreuna cu aleile pietonale in jurul cetatii
(1).
Un alt proiect s-a ocupat cu amenajarea
unui parc din zona protejata, creascand
calitatea spatiului public existent (2).
17. Sulina – un oras mic cu istorie deosebita avand o
structura demografica mixta – in secolul al XIX-lea
cei 4889 locuitori aduna 25 de nationalitati; tot aici
se gaseste si sediul Comisiei Europene a Dunarii;
Doua proiecte prioritare a fost initiate:
1. reabilitarea spatiului public de pe Strada 1 – ca
parte integrata a centrului istoric si reper pentru
peisajul arhitectural al vechiului oras;
2. restaurarea caselor traditionale ce apartin vechii
comunitati grecesti, in centre comunitare si librarii
publice.
18.
19. Obiective/tip de interventie
Principalele obiective ale proietului vizeaza:
• Adaptarea cladirilor de patrimoniu local la noi functiuni in scopul integrarii lor in
lumea moderna (restaurarea/revitalizarea constructiilor)
• Implementarea interventiilor la scara adecvata in tesutul istoric pentru a nu se
pierde din vedere detalii esentiale (modificari ale patrimoniului la scara larga prin
implementarea de proiecte la scara mica sau medie)
• Investitii in zona istorica – catalizator pentru interventiile de regenerarea la
scara larga (extinderea dezvoltarii dincolo de cladirea sau zona initiala, precum si
atragerea de investitii publice si private suplimantare)
• Imbunatatirea calitatii vietii pentru locuitori (spatii publice noi pentru activitati
culturale si de loisir)
• Accentul pus pe diversitatea culturala a fiecarei zone selectate si promovarea ei in
beneficiul vietii cotidiene a comunitatilor (au fost alese arii de patrimoniu
reprezentative pentru mixitatea culturala a comunitatilor si incluse in proiectul
“Beautiful Romania” )
20. Parteneri si grupuri tinta
Autoritatile Locale au fost au condus proiectului, insa succesul interventiilor de
regenerare si revitalizare a patrimoniului a fost atins datorita colaborarii cu alte parti
interesate.
Parteneriatele implica atat actorii publici si privati interesati, dar si comunitatea
locala: parteneriatele publice au fost esentiale pentru atingerea obiectivelor (fondurile
au fost alocate la nivel local, regional si national), iar implicarea sectorului privat
necesita o abordare creativa pentru a obtine finantare.
Importanta implicarii comunitatii apare in mod frecvent in proiectele de regenerare a
patrimoniului, deoarece acestea se bazeaza pe identitate si mandrie locala, iar
intervantiile afecteaza in mod direct modul de viata al locuitorilor.
21. Cadrul strategic pentru interventie
La nivel strategic, proiectele de regenerare/restaurare/revitalizare a centrelor istorice au
intampinat dificultati in gasirea de interventii adecvate, cu beneficii multiple in plan social,
economic si de mediu.
Cadrul de actiune include:
• Valorificarea patrimoniului local, prin constientizarea potentialului sau ca piesa
vitala in regenerarea urbana si in dezvoltarea durabila la nivelul zonei si la nivelul
orasului;
• Identificarea elementelor unice, de identitate al orasului si, mai ales, cele
specifice ariei de interventie;
• Rolul de coordonator principal – asumat de catre Autoritatea Locala;
• Asigurarea existentei specialistilor si a intrumentelor necesare pentru buna
desfasurare a interventiilor de regenerare si restaurare a edificiilor istorice si a
spatiilor publice;
• Momente de monitorizare si control in fiecare zona – cuantificarea beneficiilor
social-economice, de mediu si culturale.
22. Masurile luate pe durata implementarii proiectelor:
• Dezvoltarea integrata a proiectelor de reabilitare in raport cu directiile
principale de dezvoltare ale orasului – luand in considerare principiile de
dezvoltare durabila;
• Schimbarea atitudinii comunitatii locale cu privire la zona istorica (perceptia
sigurantei in spatiul public si calitatii acestuia);
• Colaborarea intre diversi actori (publici, privati si comunitatea locala) in
atingerea obiectivelor de imbunatatirea patrimoniului;
• Echitatea sociala – implicarea grupurilor vulnerabile in activitatile proiectlui
prin crearea de locuri de munca.
23. DEZVOLTARE DURABILA
Conservarea si consolidarea cladirilor de patrimoniu si a spatiilor publice reprezinta o
economie de energie prin utilizarea de materiale existente. Tehnicile de construire au
imbinat metodele traditionale cu cele moderne in scopul restaurarii cladirilor si zonelor
pietonale.
Acest mod de a actiona a condus la cresterea calitatii spatiilor publice, datorita
revitalizarii vietii comunitatii, si patrunderea noilor activitati culturale, care intaresc
“spiritul locului” si sentimentul de apartenenta a locuitorilor.
Din perspectiva administrativa si institutionala, abordarea proiectului pe baza
principiului dezvoltarii durabile consta in realizarea unui cadru de cooperare intre toate
nivelurile (international, national, local, public, privat), care este posibil prin acorduri si
parteneriate. Altfel, misiunea nu ar fi posibila daca doar una din partile interesate s-ar
angaja in realizarea ei.
24. EXPERIENTA ACUMULATA
• Importanta unei abordari strategice a procesului de regenerare a patrimoniului –
strategia si interventiile pot fi aplicate cu usurinta in alte zone care se confrunta cu
probleme similare;
• Rolul vital al Autoritatile publice (la nivel national si local) in sprijinirea financiara a
proiectul si, in special, in coordonarea activitatilor;
• Oportunitatile pe care le ofera edificiile si spatiile pubilce restaurate in cresterea
calitatii vietii locuitorilor, dar si a grupurilor sociale vulnerabile care sunt incluse
treptat in societate, membri lor putand lucra in proiecte similare datorita
experientei obtinute;
• Rezultate pozitive ale proiectelor actioneaza ca un catalizator pentru regenerarea
centrelor istorice si sunt un exemplu ce poate fi replicat in alte localitati din regiune
sau din tara;
• Cresterea increderii comunitatii in puterile proprii si implicarea acestora in alte
proiecte de reabilitare a patrimoniului pe viitor, constituie, de asemenea, o
componenta sociala solida.
