Strategia CEAC 2018-2022

6523/12.10.2018
STRATEGIA COMISIEI DE EVALUARE ȘI
ASIGURARE A CALITĂȚII
2018 – 2022

Pag 2 din 27
„Nimic nu le dăruieşti
oamenilor, dacă nu te
dăruieşti pe tine.”
(Axel Munthe)
CAPITOLUL 1: INTRODUCERE
Viziunea Şcolii:

Pag 3 din 27
În actualul context politic, educaţional şi comunitar, învăţământul special
trebuie să asigure pentru toţi copiii cu dizabilități un climat educativ, în care
cerinţele acestora de dezvoltare să fie îndeplinite în conformitate cu drepturile lor.
Misiunea Şcolii:
Pentru a crește și a se dezvolta armonios, copilul are nevoie de un climat familial
echilibrat, în care să se simtă în siguranță. Ne propunem ca școala noastră să fie a doua
familie pentru fiecare copil care ne trece pragul.
Astfel, aici la Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu”, fiecare dintre
elevii noștri vor descoperi un mediu sigur, adaptat nevoilor lui, unde primează calmul şi
buna dispoziţie, toate acestea contribuind decisiv la dezvoltarea ca întreg a
personalităţii copilului.
Şcoala noastră promovează identificarea, dezvoltarea și valorificarea la maxim a
calităţilor şi aptitudinilor fiecărui elev cu cerintțe educationale speciale, pentru a
„produce” un tânăr cât mai independent posibil și capabil să se adapteze societăţii
dinamice din care trebuie să facă parte.
Principala noastră preocupare este de a oferi sprijin elevilor cu cerințe
educaționale speciale prin:
 crearea unui mediu adaptat nevoilor elevilor, unde primează calmul și buna
dispoziție;
 sprijinirea independenței elevilor;
 considerarea nevoilor afective ale copilului;
 menținerea unei permanente colaborări familie – scoală, pentru asigurarea
reușitei
scolare.
Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu” își propune atingerea unui
set de valori, exprimate în: calitate, integritate, respect, eficiență, standarde
europene, accesibilitate la educație, empatie.
Strategia CEAC se fundamentează pe următoarele documente:
 Documentele emise de ARACIP în acest domeniu:
 Strategia ARACIP pentru perioada 2011-2015 – Recâștigarea încrederii în
educație;

Pag 4 din 27
 Ghidul Comisiei pentru Evaluarea și Asigurarea Calității în unitățile de învățământ
preuniversitar – partea a II-a;
 Proiectul de Dezvoltare Institutionala (PDI) pentru perioada 2018-2022;
 Raportul general privind starea și calitatea învățământului din Școala Gimnazială
Specială „Constantin Păunescu” pentru anul școlar 2017-2018;
 Planuri operaționale 2018-2019.
CAPITOLUL 2: MOTIVATIA
Motivația este fundamentată pe analiza mediului intern și extern care se regăsește în
PDI și în planul managerial.
Ca elemente definitorii ale evoluției instituției de învățământ sunt reliefate
următoarele aspecte:
 creșterea numărului formațiunilor de studiu pentru elevi cu dizabilități grave,
severe, profunde sau asociate;
 creștere semnificativă a numărului de elevi cu CES integrați în învățământul de
masă care beneficiază de servicii educaționale de sprijin prin profesori itineranți și
de sprijin;
 dezvoltarea unor forme particulare de educație, respectiv școlarizare la domiciliu
pentru elevii nedeplasabili;
 dezvoltarea permanentă a bazei materiale: aparatură electrocasnică, aparate de
aer conditionat, amenajarea curții școlii, amenajarea spațiului de joacă, dotare cu
echipamente IT, cu auxiliare și mijloace de învățământ, echipament sportiv, etc.;
 derularea de proiecte educative înscrise în Calendarul Activităților Educative
Municipale;
 derularea de numeroase parteneriate locale, naționale și internaționale;
 organizarea de stagii de formare profesională pentru elevii și absolvenții cu
dizabilități grave, severe, profunde și asociate (din clasele VII-X) în instituții de
profil din țări europene cu experineță în integrarea socio-profesională a
persoanelor cu dizabilități - 22 de elevi;
 gradul de satisfacție al beneficiarilor privind actul didactic și procesul terapeutic-
recuperator

Pag 5 din 27
CONTEXTUL POLITIC
Strategia de guvernare în educație vizează îndeplinirea următoarelor obiective:
 Creșterea performanței sistemului românesc de învățământ.
 Asigurarea politicilor de echitate socială.
 Asigurarea deprinderilor și competențelor care să permită dezvoltarea personală,
intelectuală, profesională din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții.
 Deschiderea sistemului de educație, formare profesională și cercetare către
societate, către mediul social, economic și cultural.
 Întărirea gradului de coeziune socială și creșterea participării cetățenilor la
programele de dezvoltare economică și socială prin promovarea cetățeniei active.
 Stimularea inovării și creativității, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate
nivelurile de educație și de formare profesională.
 Construirea societății cunoașterii prin transformarea educației în vector de
dezvoltare socio- economică.
 Asigurarea competitivității la nivel european și internațional.
 Permanentizarea colaborării cu diaspora știintifică românească.
 Stimularea creativității, inovării și transferului tehnologic.
 Depolitizarea sistemului și promovarea profesioniștilor în managementul educațional.
 Promovarea politicilor publice bazate pe nevoile sistemului, identificate in urma unor
studii și analize.
 Respectarea principiului autonomiei în educație și a principiului responsabilității
publice și întărirea mecanismelor legale de funcționarea acestor principii.
 Integrarea tinerilor pe piața muncii prin dezvoltarea de politici care să asigure un
nivel ridicat de creștere și de ocupare durabilă a forței de muncii, bazate pe
cunoaștere.
 Creșterea vizibilității internaționale a României prin rezultatele obținute în educație.
 Coordonarea politicilor din sectorul educației cu politicile și initiativele altor
sectoare, în vederea atingerii obiectivelor mai sus menționate.
 Creșterea resurselor financiare alocate educației, inclusiv prin atragerea unor surse
de finanțare private.
 Respectarea principiului dialogului social.
 Asumarea rolului de stat membru al Uniunii Europene prin participarea la politicile și
inițiativele comune în domeniul educației, cercetării, atât la nivelul Uniunii, cât și în
afara acesteia.

Pag 6 din 27
 Creșterea rolului României în acordarea de asistență în domeniul educației altor
țări, în vederea atingerii obiectivelor asociate inițiativei Education for All, initiațivă
susținută de ONU și coordonată la nivel global de UNESCO.
 Alinierea învățământului românesc la standardele internaționale - consecința
integrării României la Uniunea Europeană - este de așteptat să conducă la diminuarea
centralismului, birocrației și corupției.
CONTEXTUL ECONOMIC
La sfîrșitul lunii martie 2018, în municipiul București, rata șomajului era de
1,51%. Raportările anuale ale Agenției Municipale de Ocupare a Forței de Munca
reliefează dificultățile cu care se confrunta absolvenții învățământului preuniversitar
în integrarea pe piața muncii.
Situaţia materială precară a părinţilor multora dintre elevi are consecinţe
negative asupra interesului acestora faţă de şcoală. Efectul acestor factori economici
poate fi foarte grav, de la dezinteres şi absenteism ridicat, până la posibilul abandon
şcolar.
Un rezultat pozitiv, în acest context, îl are extinderea programelor sociale din
domeniu: acordarea suplimentului gratuit de hrană, constând în produse de panificaţie
şi lapte, asigurarea manualelor şcolare gratuite, acordarea rechizitelor şcolare
gratuite, acordarea burselor de ajutor social și a drepturilor privind alocaţia zilnică de
hrană şi alocaţia pentru rechizite şcolare, cazarmament, îmbrăcăminte şi încălţăminte
acordate elevilor cu CES, etc.
Legislaţia financiară generală şi specifică permite atragerea de resurse
extrabugetare, la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar. Totuşi, interesul
agenţilor economici în acordarea de sponsorizări şi donaţii pentru instituţiile de
învăţământ este, de multe ori, scăzut.
Totodată, trebuie remarcat riscul ca fondurile extrabugetare să fie orientate,
în principal, către unităţile de învăţământ de prestigiu, iar nu către cele mărginaşe,
fapt ce poate determina apariţia şi accentuarea unor diferenţe între unităţi şcolare de
acelaşi tip.
Intensificarea protocoalelor de colaborare între unităţile şcolare şi agenţii
economici din anumite domenii de activitate trebuie să reprezinte o prioritate pentru
conducerea unităţilor de învăţământ, în perspectiva descentralizării financiare şi a
nevoii, tot mai pregnante, de a adapta oferta educaţională la raportul real dintre
cerere şi ofertă pe piaţa muncii.

Pag 7 din 27
CONTEXTUL SOCIAL
Analiza demografica reliefează o sensibilă scădere a populației școlare, cu
efecte pe termen lung asupra sistemului de învățământ. Populația școlara a scăzut, în
medie, cu aproximativ 3-5% în fiecare an școlar. Se apreciază, conform prognozelor
realizate, că declinul demografic al populației stabile va continua și în perioada
următoare. În acest plan se impune o gândire eficientă, anticipată a dezvoltării
resursei umane, sprijinită de investiții corespunzătoare în capitalul uman.
Obiectivul strategic îl reprezintă creșterea calității educației in general (la nivel
de infrastructură, resurse umane și materiale, management instituțional), multiplicarea
politicilor incluzive, crearea egalității de șanse pentru populația școlara aflată în
dificultate.
Comunitatea locală nu este foarte interesată de oferta unei şcoli speciale, nu
este pregătită pentru acest gen de colaborare, de aceea e nevoie de un efort susţinut
pentru promovarea imaginii şcolii şi a ofertei educaţionale.
Nu în ultimul rând, trebuie observată influenţa negativă a materialelor apărute
în mass-media, asupra sistemului de învăţământ, întrucât accentul articolelor de presă
este pus, de cele mai multe ori, pe aspectele negative, iar cazurile limită – excepţiile –
sunt prezentate ca fiind regulă. Această orientare se reflectă în opinia generală
asupra învăţământului românesc, cu urmări negative în perspectivă.
CONTEXTUL TEHNOLOGIC
Din punct de vedere tehnologic, asistăm la introducerea, la scară tot mai largă, a
echipamentelor informatice şi a noilor tehnologii, la toate nivelele învăţământului
preuniversitar. În plus, posibilitatea reală a folosirii soft-urilor educaţionale în procesul
instructiv-educativ reprezintă un avantaj suplimentar.
Prin programul SEI s-a realizat dotarea unităților școlare cu rețele de
calculatoare performante conectate la internet, implementarea unor programe
educaționale informatice, instruirea profesorilor în utilizarea softurilor educaționale.
În prezent, se urmărește introducerea și utilizarea manualelor școlare
digitalizate, precum și crearea de biblioteci virtuale, in conformitate cu prevederile
Legii Educației Naționale 1/2011, respectiv a proiectelor ministerului, vizând
actualizarea și modernizarea mijloacelor și materialelor didactice utilizate la clasa.
Deşi, în general, lipsesc fondurile de la bugetul local pentru dotare cu mijloace
fixe, acestea pot fi achiziţionate prin derularea unor programe specifice. Cu atât mai
mult, în învăţământul special, unde există şi copii cu deficienţe neuromotorii, e imperios
necesară dotarea cu aparatură specifică.
Ameninţare: uzura morală şi fizică, rapidă a echipamentelor IT.

Pag 8 din 27
CONTEXTUL ECOLOGIC
Conform datelor oficiale, Municipiul București se înscrie printre cele mai poluate
centre urbane din Europa. Există indicatori de poluare ridicați la calitatea aerului, apei
și a solului, factori ce influențează starea generala de sănătate și confort a
locuitorilor, dar mai ales a copiilor.
Studiile de specialitate releva faptul ca speranța de viață a bucureștenilor este,
in medie, cu cinci ani mai mica in comparație cu media de la nivelul tarii. Cauzele acestei
situații sunt multiple. Amintim numai realitatea conform căreia in ultimii 15 ani au
dispărut 60% din spatiile verzi din interiorul orașului și din centura naturala de
protecție.
Inspectoratul Școlar al Municipiului București a favorizat și va continua
identificarea de oportunități privind derularea de proiecte și parteneriate care sa
conducă la responsabilizarea elevilor in privința educației pentru un mediu curat și
sănătos, in acord cu conceptul de dezvoltare durabilă.
CONTEXTUL LEGISLATIV
Modificările legislative, introduse pe parcursul ultimilor ani în domeniul
învăţământului preuniversitar, precum şi proiectele aflate, în prezent, în dezbatere
conturează tendinţe noi în dezvoltarea politicii educaţionale pe termen lung, cu efecte
importante asupra întregului sistem. Din acest motiv, este necesar ca fiecare unitate
şcolară, alături de Inspectoratul Şcolar, să efectueze o analiză detaliată a contextului
în care au funcţionat până în prezent, prognozând în acelaşi timp, în cel mai realist mod
cu putinţă, felul în care modificările de natură legislativă şi cele legate de politica
educaţională actuală le vor influenţa activitatea.
Remodelarea sistemului de învăţământ special are loc prin aplicarea următoarelor
convenţii şi hotărâri:
 Programul mondial de acţiune cu privire la persoanele cu handicap (1982)
 Convenţia cu privire la drepturile copilului (1989)
 Recomandările Consiliului European privind o politică coerentă pentru
(re)abilitarea persoanelor cu handicap (1992)
 Regulile standard privind egalizarea şanselor pentru persoanele cu handicap
(1993)
 Declaraţia Conferinţei Mondiale de la Salamanca asupra educației speciale
(UNESCO, 1994)
 Conferinţa si Declaraţia de la Madrid (martie 2002)
 Conventia ONU privind promovarea demnitatii si drepturilor persoanelor cu

Pag 9 din 27
dizabilităţi (2006)
 Planul de actiune pentru persoanele cu dizabilitati (2006-2013) – adoptat de
Consiliul Europei
 Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament
reînnoit pentru o Europă fără bariere
 Strategia Națională ”O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități”,
2016-2020
 Strategia Națională privind Incluziunea Socială a Persoanelor cu Dizabiltăţi,
2014-2020 - Politicile sociale - de la „reabilitarea” individului la reformarea
societății;
 Strategia Națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015—2020, aprobată
prin Hotărârea Guvernului nr. 418/2015
Din punct de vedere legislativ şi organizatoric, învăţământul preuniversitar
românesc este reglementat prin următoarele documente:
 Legea Educației Naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
 Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar aprobat prin O.M.E.N. nr. 5079/31.08.2016, cu modificările şi
completările ulterioare;
 H.G. nr. 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare,
instruire, compensare, recuperare şi protecţie socială a copiilor/elevilor/tinerilor cu
cerinţe educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ special şi special
integrat;
 Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special
integrat, aprobat prin OMECTS nr. 5573/ 07.10.2011;
 Regulamentul privind organizarea şi funcţionare Centrelor judeţene/ al municipiului
Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, aprobat prin OMECTS nr.
5555/07.10.2011;
 Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii
şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă,
aprobată prin OMECTS nr. 5574/ 07.10.2011;
 OMENCS nr. 5086/31.08.2016 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind
şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale;
 Ordinul comun al administraţiei publice nr. 1985/04.10.2016, nr. 1305/17.11.2016 şi
nr. 5805/23.11.2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia

Pag 10 din 27
integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a
orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum
şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe
educaţionale speciale.
 Ordonata de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educației,
aprobata prin Legea nr. 81/2006;
 Legea nr. 35/2006 privind cresterea sigurantei în unitatile de învatamânt;
 O.M.Ed.C.T. 1409/29.06.2007 cu privire la aprobarea strategiei M.Ed.C.T. privind
reducerea fenomenului de violenta în unitatile de învatamânt preuniversitar;
 OMECTS nr. 4390/7.06.2012 privind înfiinţarea Consiliului Naţional pentru
prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar;
 O.M. Nr. 41008/12.08.1991 privind aprobarea Programei şi a Planului-cadru de
învatamânt pentru învăţământul preşcolar special;
 O.M. Nr. 4927/08.09.2005 privind aprobarea Planul-cadru de învăţământ pentru
clasele/grupele din învăţământul special sau de masă care şcolarizează elevi cu
deficienţe moderate sau uşoare;
 O.M. Nr. 4928/08.09.2005 privind aprobarea Planului-cadru de învatamânt pentru
clasele/grupele/unitatile de învatamânt special care scolarizeaza copii/elevi/tineri
cu deficiente grave, severe, profunde sau asociate;
 O.M.Ed.C.T. Nr. 5235/01.09.2008 privind aprobarea programelor şcolare pentru
clasele/grupele din învăţământul special sau de masă care şcolarizează elevi cu
dizabilităţi severe, profunde sau asociate;
 O.M.Ed.C.T. Nr. Nr. 5239/01.09.2008 privind aprobarea Planului-cadru de
învăţământ pentru clasele/grupele din învăţământul special sau de masă care
şcolarizează elevi cu dizabilităţi moderate sau uşoare;
 O.M.Ed.C.T. Nr. 5755/17.09.2012 privind aprobarea Planului-cadru pentru
învăţământul primar, ciclul achiziţiilor fundamentale, clasa pregătitoare învăţământ
special;
 O.M.E.C.I. nr. 5132/2009 privind activităţile specifice, funcţii de diriginte;
 Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din
unităţile de învăţământ preuniversitar, aprobată prin OMEN nr. 4619 din
22.09.2014, cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea 6/18.09.2016 pentru completarea Legii Educației Nationale nr. 1/2011,
referitoare la învățământul pentru persoanele cu tulburari de invatare;
 Statutul elevului, aprobat prin OMENCȘ nr. 4742/10.08.2016;

Pag 11 din 27
 OMENCȘ nr. 3844/2016 din 24 mai 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind
regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de
învăţământ preuniversitar;
 OMENCȘ nr. 6134/2016 privind interzicerea segregării şcolare în unităţile de
învăţământ preuniversitar;
 OMENCȘ nr. 6158/2016 privind aprobarea Planului de acţiune pentru desegregare
şcolară şi creşterea calităţii educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar
din România;
 OMEN nr. 3623 din 11 aprilie 2017 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea
anuală a activității manageriale desfășurate de directorii și directroii adjuncți din
unitățile de învățământ preuniversitar;
 Ordinul SGG nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al
entităţilor publice;
 Instrucţiunea MEN nr. 1 din 16 mai 2018 privind aplicarea unitară la nivelul
unităţilor de învăţământ preuniversitar a Standardului 9 - Proceduri prevăzut în
Codul controlului intern managerial al entităţilor publice, aprobat prin Ordinul
secretarului general al Guvernului nr. 600/2018.
Din analiza S.W.O.T.,o analiză a mediului intern, o diagnoză a organizației școlare,
rezultă următoarele aspecte:
PUNCTE TARI (STRENGHTS):
Domeniul Resurse umane
 Existenţa documentelor de proiectare, planificare specifice activităţii manageriale (Plan de
dezvoltare instituţională, Plan managerial, Plan operaţional) care ilustrează strategia
conducerii unității privind activitatea institutiei.
 Existenţa Regulamentului intern și a Regulamentului de Organizare și Funcționare a Școlii
Gimnaziale Speciale ”Constantin Păunescu” – documente care reglementează activitatea
instituției și a întregului personal.
 Eficienţa politicii de personal - asigurarea legalităţii încadrării personalului (încheierea
contractelor de muncă individuale, întocmirea fişelor de post, coordonarea activităţii
serviciilor auxiliare: secretariat, administrativ, contabilitate, servicii medicale).
 Existenţa unor instrumente de evaluare: fişa postului şi fişa de evaluare a activităţii pentru
personalul didactic – auxiliar şi nedidactic, personalizate cu atribuţii clare.
 Funcționarea Comisiei pentru Evaluarea și Asigurarea Calității la nivelul unității.
 Existența unor proceduri care reglementează activitatea la nivelul școlii și revizuirea
perioadică a acestora.
 Existenţa unui număr mare de specialişti, profesori de psihopedagogie specială initiaţi prin
profilul pregătirii universitare şi prin experienţa dobândită în activitatea cu elevii cu
dizabilități.
 Preocuparea unor cadre didactice pentru perfecţionare continuă, în special prin grade

Pag 12 din 27
didactice.
 Existenţa unor cadre didactice cu performanţe deosebite în activitatea metodico-
ştiinţifică, membrii in colectivul de elaborare a programelor scolare avizate MEN.
 Creșterea numărului de catedre de profesori itineranţi și de sprijin în vederea asigurării
asistenţei psihopedagogice pentru un număr cât mai mare de elevi cu CES din şcolile de
masă.
 Existenţa unor baze de date privind populaţia şcolară, cadrele didactice, perfecționarea
etc.
 Formarea continuă a cadrelor didactice prin participare la cursuri de formare sau prin
activități desfășurate la nivelul comisiei metodice
 Derularea de proiecte ERASMUS+ în domeniul formării profesionale a cadrelor didactice
și a elevilor cu dizabilități grave, severe, profunde sau asociate.
 Existenţa în rândul cadrelor didactice din unitate a unor specialiști selectați în grupurile
de lucru pentru elaborarea planurilor-cadru și programelor scolare pentru învățământ
special
Coordonarea practicii pedagogice a studenţilor de la Universitatea Bucureşti, Universitatea
Națională de Educație Fizică și Sport – implicarea cadrelor didactice în activităţi de
mentorat.
Domeniul: CURRICULUM
 Existenţa unei baze de date cuprinzând documente curriculare, oferta de auxiliare
curriculare, soft-urile educaţionale existente.
 Respectarea şi aplicarea curriculumului adecvat pentru diferite tipuri/grade de
deficienţă mintală/asociată, conform documentelor curriculare în vigoare.
 Utilizarea planificărilor didactice diferenţiate şi a planurilor de intervenţie
personalizată pentru elevii cu deficienţe severe.
 Selectarea/adaptarea unor manuale din oferta existentă pentru învăţământul de
masă.
 Existenţa ofertei educaţionale a şcolii raportată la nevoile preşcolarilor, elevilor şi
tinerilor cu deficienţe.
 Elaborarea de programe şcolare pentru disciplinele opţionale în concordanţă cu
particularităţile psihoindividuale şi de diagnostic ale elevilor, precum şi a suporturilor
de curs aferente.
 Valorificarea competenţelor unor cadre didactice în utilizarea calculatorului atât în
procesul de instruire (pregătirea lecţiilor, realizarea de auxiliare curriculare)/ca
mijloc de informare şi documentare, cât şi în activităţi administrative.
 Realizarea unei intervenții diferenţiate; individualizarea demersului didactic în
funcţie de particularităţile de diagnostic ale elevilor.
 Realizarea de activităţi extracurriculare diverse: teatru de păpuşi, vizite, expoziţii,
excursii, serbări.
 Existența unei baze de date cu instrumente de evaluare iniţială și finală adecvate
particularităţilor elevilor.

Pag 13 din 27
 Derularea unor proiecte ERASMUS+, destinate formării profesionale a elevilor cu
dizabilități grave, severe, profunde sau asociate
Existenţa în rândul cadrelor didactice din unitate a unor specialiști selectați în
grupurile de lucru pentru elaborarea planurilor-cadru și programelor scolare pentru
învățământ special
Domeniul: RESURSE MATERIALE ȘI FINANCIARE
 Existenţa autorizaţiei sanitare de funcţionare şi a certificatului constatator SSM.
 Asigurarea integrală a spaţiilor necesare desfăşurării procesului de învăţământ
(săli de clasă, ateliere preprofesionalizare, sală de sport).
 Existenţa de cabinete dotate corespunzător pentru desfăşurarea terapiilor
specifice de compensare (terapia tulburărilor de limbaj, psihodiagnoză,
kinetoterapie).
 Existenţa unui spaţiu optim pentru funcţionarea Comisiei Interne de Evaluare
Continuă care monitorizează evoluţia şcolară a tuturor copiilor.
 Existenţa a trei terenuri de sport în curtea şcolii pentru practicarea unor sporturi
adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi (2 sintetice și unul bituminat).
 Spaţiile destinate serviciilor sociale, culturale şi de documentare (spaţiul de joacă,
sala de relaxare, sălile de grupă ale preşcolarilor, ludoteca, clubul, biblioteca,
cabinetele de materiale didactice, sala de calculatoare, ateliere didactice
specializate, sala de sport, sala de kinetoterapie etc.) sunt dotate corespunzător.
 Utilarea spaţiilor şcolare/administrative cu mobilier modern, ergonomic.
 Trecerea în patrimoniul școlii a microbuzului accesibilizat pentru transportul
elevilor cu deficienţe neuromotorii de la primăria capitalei.
 Derularea unor acţiuni de dotare a şcolii, atât a serviciului administrativ cât şi
pentru uzul cadrelor didactice şi al elevilor, cu mijloace moderne de informare şi
comunicare (calculatoare, videoproiectoare, tabla interactivă, cameră video/foto,
imprimante, laminator etc.).
 Conectarea la internet a unor spații din unitatea şcolară. Existența unui Laborator
Ael şi a unei sălide calculatoare, dotate complet (computere, servere, xerox
profesional, viodeoproiector, conexiune la internet).
 Completarea fondului de carte al bibliotecii prin achiziţionarea de cărţi şi publicaţii
prin finanţări MEN şi prin donaţii.
 Obţinerea unor venituri extrabugetare prin închirierea unor spaţii excedentare, a
sălii de sport şi prin sponsorizări.
Antrenarea copiilor şi cadrelor didactice în acţiuni productive finalizate prin
realizarea unor târguri specifice cu vânzare.

Pag 14 din 27
Domeniul: RELAŢIILE CU COMUNITATEA
 Realizarea unui Program de activităţi comune cu şcoli/ grădiniţe din comunitate.
Desfăşurarea unor programe comune cu diverşi factori sociali în cadrul SNAC.
 Atragerea de reţele de voluntari în activităţi educative.
 Promovarea imaginii scolii prin intermediul mediilor virtuale - evidenţierea
specificului şcolii, a ofertei educaţionale bogate.
 Reconstrucția site-ului şcolii www.scoalataspeciala.ro, a unui blog, precum şi a unei
pagini Facebook.
Puncte slabe – weaknesses
Domeniul: RESURSE UMANE
 Număr crescut de responsabilităţi a personalului în condiţiile blocării angajărilor
pentru personalul nedidactic și reducerii posturilor de către inspectoratele școlare.
 Dificultăți în monitorizarea modalitatilor de implementare a procedurilor de
asigurare a calității de catre tot personalul unitatii.
 Existența unui sistem greu de gestionat de comunicare și gestionare a informatiilor,
în condițiile implementării Regulamentului UE privind prelucrarea datelor cu
caracter personal.
 Ancorarea unor cadre didactice în modelul tradiţional de proiectare şi desfăşurare a
activităţii didactice.
 Unele cadre didactice manifestǎ o lipsǎ de preocupare în ceea ce priveşte
dobândirea unor abilitǎţi personale de utilizare a TIC şi folosirea acestora şi a altor
mijloace moderne în procesul didactic.
 O parte a personalului didactic-auxililiar si nedidactic nu a participat la activitatati
de formare in ultimii 3 ani.
 Lipsa de interes a unor cadre didactice de a participa la examenele de obținere a
definitivatului si a gradelor didactice
 Încadrarea cu personal necalificat - un post de educatoare.
 lipsa de preocupare a cadrelor didactice pentru accesarea, iniţierea de proiecte.
 Existenţa unui procent de 10 % din cadrele didactice care nu au acumulat numarul de
90 de credite transferabile in ultimii 5 ani.
 Folosirea insuficientă a echipamentelor moderne de către unii profesori.
 Neimplicarea tuturor cadrelor didactice în realizarea de activităţi extracurriculare
eficiente care să faciliteze integrarea socială a elevilor.
 Promovarea insuficientă a ofertei educaționale la nivel preșcolar, fapt reflectat în
scăderea numărului de preșcolari care frecventează grădinița.

Pag 15 din 27
 Lipsa unui lift/elevator pentru asigurarea accesului persoanelor cu deficienţe
neuromotorii la toata gama de spaţii şi servicii şcolare.
 Dificultati în obținerea combustibilului pentru transportul elevilor cu deficienţe
neuromotorii.
 Calculatoarele din salile de clasă au un grad ridicat de uzura, functionalitatea
acestora fiind de ~40%.
 Lipsa autorizației/avizului ISU.
 Menţinerea relaţiilor cu părinţii în forme de comunicare şi colaborare neatractive,
nemotivante.
Vizibilitatea scăzută în cadrul comunității locale a activităților desfășurate de către
unitatea de învățământ
 Slaba implicare a cadrelor didactice in accesarea de proiecte cu finanţare în
colaborare cu diferite instituţii de profil şi ONG-uri.
 Număr redus de proiecte/parteneriate coordonate de MECTS sau alte institutii
naţionale.
Oportunităţi – opportunities
 Existenţa legislaţiei privitoare la sistemului de învăţământ, precum şi a
reglementărilor specifice pentru învăţământul special şi special integrat.
 Disponibilitatea ISE şi a universităţilor pentru formarea continuă şi
perfecţionarea cadrelor didactice, precum şi existenţa unui buget specific destinat
perfecţionării cadrelor didactice.
 Efective reduse la clase care permit organizarea activităţii în funcţie de
particularităţile psihoindividuale ale elevilor.
Dezvoltarea serviciilor de sprijin educational în contextul politicilor de promovare a
educației incluzive.
 Existenţa curricumului naţional şi a planurilor cadru pentru învăţământul special.
 Existenţa unor programe şcolare avizate de ministerul de resort pentru
clasele/grupele din învăţământul special sau de masă care şcolarizează elevi/tineri cu
dizabilităţi severe, profunde şi/sau asociate.

Pag 16 din 27
 Existenţa unor soft-uri educaţionale adaptate activităţii cu elevii cu CES.
Constituirea de către ministerul de resort a grupurilor de lucru pentru elaborarea
planurilor-cadru si programelor scolare pentru învățământul special.
 Reabilitarea infrastructurii şcolii în anul 2013 prin programul de finanţat de Banca
Europeană de Investiţii şi derulat sub coordonarea Primăriei Municipiului Bucureşti.
 Permisivitatea cadrului legislativ în obţinerea de fonduri proprii.
 Existenţa unor expoziţii/târguri cu vânzare în care pot fi valorificate produsele
realizate de elevi.
 Disponibilitatea autoritatilor locale de a realiza lucrări de reparatii pentru
desfasurarea in bune conditii a activitatilor curente
 Disponibilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii (ONG, Biserică, Poliţie,
instituţii culturale, guvernamentale etc.).
 Funcționarea Asociaţiei SMILE TOGETHER, ONG care are ca obiectiv general
creşterea calităţii vieţii copiilor/tinerilor cu CES.
 Dezvoltarea, menţinerea şi identificarea unor noi posibilităţi de realizare a
parteneriatelor cu instituţii din ţară şi străinătate.
Existenţa unor programe la nivel naţional şi internaţional (Erasmus) în care pot fi
implicate cadrele didactice.
Ameninţări – threats
 Tendinţa de scădere a populaţiei şcolare, determinată de factorii demografici şi de
procesul de integrare, uneori forţată, a copiilor cu CES în învăţământul public.
 Lipsa unor evidente clare privind recensamântul copiilor cu dizabilitati.
 Dificultăți în implementarea SCIM datorate schimbărilor legislative frecvente (2
instrucțiuni MEN in 6 luni)
 Gradul scăzut de atractivitate al carierei didactice şi migrarea personalului spre
alte domenii, mai bine retribuite și cu un grad mai redus de solicitare psihică.
 Discrepanţa dintre sarcinile multiple ale profesorului itinerant/de sprijin din
învăţământul public şi modul de normare al acestuia (1-2 ore/săptămână pentru
fiecare elev).
 Schimbările legislative frecvente care afectează derularea cu fluență a activităților
specifice unității de învățământ.

Pag 17 din 27
 Manualele pentru învăţământ special nu au fost revizuite şi reeditate după anii ’90.
 Lipsa unor programe şcolare pentru clasa pregătitoare și pentru clasele de elevi cu
deficiențe moderate sau ușoare.
 Lipsa fondurilor alocate pentru investiţii.
 Sumele stranse din donatii, sponsorizari, deși în continuă creștere, sunt insuficiente.
 Nu toate fondurile extrabugetare obtinute de unitate pot fi utilizate in scopul
dezvoltarii institutiei (50 % din fonduri fiind preluate de Administratia locala).
 Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice conduce la uzura morală a
echipamentelor existente.
 Stigmatul asupra învăţământului special.
 Inexistenţa unor programe de informare a familiei privind posibilităţile de educare a
copiilor cu deficienţe.
 Slaba implicare a părinţilor în activităţile extracurriculare desfăşurate în şcoală.
 Pierderea vechiului domeniu scoalaspeciala11.ro și al site-ului unității (rotld).
Aspecte care necesită îmbunătățire/dezvoltare:
 utilizarea de către toate cadrele didactice a cunoștintelor privind TIC;
 utilizarea de către toate cadrele didactice a soft-urilor educaționale;
 utilizarea de către toate cadrele didactice a documentelor de proiectare și de
planificare didactică adaptate particularităților elevilor;
 desfășurarea de către toți profesorii a unor activități didactice atractive, ce
implică mijloace moderne de învățare, metode activ-participative etc.;
 îmbunătățirea informării comunității cu privire la varietatea serviciilor
educaționale oferite;
 continuarea demersurilor de combatere și de prevenire a abandonului școlar și a
absenteismului, prin derularea de programe de consiliere și de sprijin în favoarea
familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu (din medii sociale sau etnice
defavorizate, familii monoparentale etc.);
 promovarea imaginii școlii la nivelul comunității locale;
 îmbunătățirea parteneriatului școală-familie;
 îmbunătățirea continuității în asigurarea supravegherii elevilor în timpul
pauzelor;

Pag 18 din 27
 implicarea unui număr mai mare al cadrelor didactice în vederea realizării de
proiecte și programe educaționale naționale și europene;
 creșterea numărului de proiecte și programe educaționale naționale și europene;
 implicarea tuturor cadrelor didactice în realizarea de activități extracurriculare
eficiente, care să faciliteze integrarea socială a elevilor și la care să participte
părinții acestora;
 realizarea/ actualizarea periodică a site-ului scolii;
 perfecționarea și formarea continuă a tuturor cadrelor didactice, respectiv
acumularea a 90 de credite profesionale transferabile de către toate cadrele
didactice, în decurs de 5 ani consecutivi;
 creșterea numărului de proceduri operaționale, aplicarea și monitorizarea
acestora;
 îmbunătățirea sistemului de comunicare și de gestionare a informațiilor.
CAPITOLUL 3: PROIECTAREA SI PLANIFICAREA
ACTIVITATII DE EVALUARE SI ASIGURARE A
CALITATII
ȚINTE STRATEGICE
2018-2022
 Creşterea calităţii procesului instructiv-educativ şi terapeutic-recuperator
asigurat de unitatea de învăţământ.
 Asigurarea unui management flexibil prin facilitarea participării personalului la
programe de formare continuă şi perfectionare.
 Extinderea relaţiilor cu comunitatea prin derularea de proiecte și programe
comune cu diverşi parteneri sociali.
 Valorificarea resurselor materiale și financiare in vederea eficientizării
activităţilor la nivelul unității de învățământ.
*Țintele strategice rezultă din diagnoza PDI, din planurile operaționale și din planul
managerial.

Pag 19 din 27
ABORDĂRI STRATEGICE
Dezvoltarea curriculară:
 Asigurarea de servicii specializate adaptate nevoilor copiilor/elevilor cu CES din
unitatea de învățământ și a celor integrați în învățământul de masă.
 Particularizarea ofertei educaționale în concordanță cu nevoile și potențialul de
dezvoltare a copiilor/elevilor.
 Realizarea unui curriculum la decizia şcolii divers şi adecvat particularităţilor
populaţiei şcolare.
 Realizarea unui program de dezvoltare profesională a personalului pe baza unei
analize de nevoi la nivelul tuturor compartimentelor unității de învățământ.
 Derularea, la nivelul unității, a unor cursuri de formare care vizează intervenția
personalizată în cazul diferitelor sindroame sau tulburări de dezvoltare.
 Abilitarea cadrelor didactice în elaborarea de programe și suporturi de curs
pentru discipline opționale în concordanță cu particularitățile și nevoile
psihoindividuale ale elevilor.
 Mediatizarea serviciilor educaționale oferite la nivelul comunității locale.
 Derularea de activități extracurriculare în parteneriat cu membrii comunității
locale.
 Crearea unei rețele de parteneri la nivelul comunității locale în scopul integrării
sociale și inserției profesionale a elevilor.
 Reorganizarea spațiilor școlare în vederea diversificării serviciilor educaționale
oferite.
 Asigurarea resurselor materiale necesare desfășurării în condiții optime a
activităților instructiv-educative, recuperator-terapeutice și de
preprofesionalizare.
 Corelarea conținuturilor de învățare cu posibilitățile elevilor, prin personalizarea
documentelor de planificare și de proiectare didactică;
 Personalizarea unității de învățământ, în urma consultării tuturor factorilor
implicați, atât prin forme curriculare (curriculum adaptat, discipline opționale ș.a.), cât
și prin alte forme de școlarizare (scolarizare la domiciliu);
 Implicarea școlii în parteneriate și proiecte educaționale la nivel judetean,
național și internațional;
 Organizarea de lectorate cu părinții, conform unei planificări semestriale;
 Îmbunătățirea comunicării interne și externe;

Pag 20 din 27
 Proiectarea didactică săptămânală a unităților de învățare (profesori-educatori);
TERMEN DE APLICARE: Anii școlari: 2018-2019/2019-2020/2020-2021/2021-2022
ROLURI SI RESPONSABILITATI: Consiliul pentru Curriculum, diriginții claselor,
Consiliul de Administrație, Comisiile metodice, responsabilii comisiilor metodice,
director, CIEC, Comisia de control al documentelor școlare, CEAC, metodiștii unității,
coordonator proiecte și programe, secretar.
Dezvoltarea resurselor umane:
 Asigurarea mentoratului cadrelor didactice debutante în vederea abilitării în
domeniul educației speciale și integrate.
 Implementarea de proceduri operaţionale şi instrumente de evaluare internă a
calităţii educaţiei.
 Participarea cadrelor didactice la diferite forme de perfecționare și formare
continuă.
 Organizarea, la nivelul unității, a unor activități de formare a personalului în
domeniul funcției ocupate.
 Extinderea serviciilor oferite diferiților parteneri educaționali și comunității
locale prin intermediul resursei umane existente.
 Identificarea resurselor financiare necesare desfășurarea activităților specifice
pentru dezvoltarea profesională a resursei umane.
 Modernizarea formelor de perfectionare metodico-științifică a cadrelor
didactice și promovarea unor forme specifice de perfecționare a personalului didactic-
auxiliar și nedidactic;
 Stimularea participării cadrelor didactice la forme superioare de promovare în
cariera (cursuri cu credite transferabile în specialitate, master, doctorat etc.);
 Sprijinirea cadrelor didactice în vederea parcurgerii unor forme de
perfectionare continuă;
 Abilitarea cadrelor didactice în elaborarea de programe și suporturi de curs
pentru discipline opționale, în concordanță cu particularitățile și nevoile psiho-
individuale alevelevilor;
 Asigurarea realizării indicatorilor de normare, încadrare, salarizare, conform
prevederilor legale în vigoare și reconfigurarea nevoilor de personal;
 Derularea programelor guvernamentale de ajutor social;
 Proiectarea activităților de management al resurselor umane;
 Identificarea nevoilor de formare a cadrelor didactice;
 Derularea activităților de formare continuă;

Pag 21 din 27
 Organizarea activității metodice la nivelul unității de învățământ;
 Asigurarea condițiilor de desfășurare a practicii studenților;
 Consilierea cadrelor didactice de către conducerea unității;
 Modernizarea modalităților de activitate cu elevii cu dizabilități;
 Dezvoltarea de servicii în domeniul educației incluzive;
 Dezvoltarea de servicii în domeniul școlarizării la domiciliu a elevilor
nedeplasabili.
ROLURI ȘI RESPONSABILITĂȚI: director, secretar, administrator, Consiliul de
Administrație, Consiliul pentru Curriculum, contabil-șef, diriginții, responsabil
Dezvoltare Profesională, CEAC, Consiliul Profesoral, profesori îndrumători practică,
responsabili comisii metodice, CIEC, cadrele didactice.
Dezvoltarea resurselor materiale și financiare:
 Dotarea unității de învățământ cu materiale didactice, mijloace de învățământ și
echipamente moderne care să faciliteze intervenția educațional-terapeutică
pentru elevii cu CES.
 Finanțarea formelor de dezvoltare profesională urmate de personalul unității din
resurse bugetare și extrabugetare.
 Gestionarea eficientă a spațiilor excedentare ale unității de învățământ în
vederea obținerii de resurse financiare extrabugetare.
 Inițierea de parteneriate cu diferite instituții în vederea atragerii de finanțare
extrabugetară.
 Facilitarea accesului elevilor cu dizabilități neuromotorii și a celor cu dizabilități
grave la activitățile școlare și extrașcolare ale unității de învățământ.
 Identificarea resurselor materiale necesare;
 Înregistrarea noilor achiziții în patrimoniul școlii;
 Asigurarea sumelor necesare pentru perfecționarea continuă;
 Intreținerea aparaturii existente în unitate;
ROLURI ȘI RESPONSABILITĂȚI: director, contabil-șef, administrator, CA, cadrele
didactice, mecanic.

Pag 22 din 27
Dezvoltarea relațiilor cu comunitatea:
 Derularea de activități educative comune cu unități de învățământ special și de
masă care să permită adaptarea şi integrarea socială a copilului cu CES printr-o
experienţă comună de învăţare alături de alţi copii.
 Adecvarea ofertei educaționale a școlii la specificul comunității.
 Realizarea unor schimburi de experiență în cadrul unor proiecte interșcolare și a
unor parteneriate strategice în domeniul educației școlare și formării
profesionale.
 Implementarea unui parteneriat real între școală și familie în vederea asigurării
continuității intervenției educaționale.
 Organizarea de evenimente dedicate popularizării activităților instituției în
vederea afirmării deschiderii către comunitate.
 Atragerea de fonduri extrabugetare prin derularea de proiecte cu finanțare
externă.
ROLURI ȘI RESPONSABILITĂȚI: director, Consiliul de Administrație, Consiliul
Profesoral, cadrele didactice, părinții și elevii, CEAC, coordonator proiecte și
programe, diriginții, CIEC.
AVANTAJELE ABORDĂRILOR
S-a decis alegerea acestor ținte pentru că ele conduc la creșterea calității
educaționale în unitatea noastră și, totodată, lărgesc accesul tuturor elevilor la
educație, indiferent de gradul dizabilității mintale sau asociate (profund, grav, sever,
mediu, usor).
De asemenea, abordările alese pentru dezvoltarea curriculară, a resurselor
umane, a resurselor materiale și financiare, precum și a relațiilor cu comunitatea
permit creșterea calității tuturor serviciilor oferite de către unitatea noastră,
promovarea imaginii școlii în comunitate, întărirea parteneriatelor existente și
identificarea unor noi parteneri, flexibilizarea ofertei educaționale care să răspundă
nevoilor copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Pag 23 din 27
CAPITOLUL 4: MODALITĂȚI DE IMPLEMENTARE A
STRATEGIEI DE EVALUARE ȘI ASIGURARE A
CALITĂȚII
Cadrul normativ general:
 Legea Educației Naționale, nr.1/2011;
 H.G. nr.1258/18.10.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și
funcționare a Agenției Romane de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar;
 Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ
preuniversitar, aprobat prin O.M.Ed.C. nr. 5079/31.08.2016;
 Legea nr.87/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.75/2005, privind asigurarea
calității educației, aprobată cu completări și modificări prin Legea nr.87/13.04.2006;
 H.G. nr.21/10.01.2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare de
funcționare provizorie a unităților de învățământ preuniversitar, precum și a
standardelor de acreditare și de evaluare periodică a unităților de învățământ
preuniversitar;
 H.G. nr.22/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională
în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de
educație;
 H.G. nr.1534/25.11.2008 - Standarde de referință și indicatori de performanță
pentru evaluarea și asigurarea calității în învățămâtul preuniversitar;
 O.M.E.C.T.S. nr. 4688/29.06.2012 Standardele specifice de calitate pentru
învățământul special;
 O.M. 5337/11.10.2006 privind aprobarea Codului de etică profesională al
experților în evaluare și acreditare al Agenției Române de Asigurare a Calității în
Învățământul Preuniversitar;
 O.M. 5338/11.10.2007 pentru aprobarea Metodologiei privind criteriile de
selecție și de formare a experților înscriși în Registrul ARACIP al experților în
evaluare și acreditare și a Programului de formare pentru experții în evaluare și
acreditare a ARACIP.
Cadrul normativ intern și documente reglatoare:
 Regulamentul intern;
 Manualul de evaluare interna a calității educației;

Pag 24 din 27
 Proceduri operaționale;
 Regulamentul de organizare și funcționare CEAC;
 Planul de îmbunătățire a calității.
Structuri implicate:
 Consilul de Administrație;
 Director;
 Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității;
 Comisii metodice și funcționale;
 Cadre didactice, personal auxiliar.
Instrumente de evaluare:
- RAEI (Raport Anual de Evaluare Interna);
- Rapoarte de monitorizare;
- Rapoartele de activitate ale comisiilor metodice;
- Fișe personale privind dezvoltarea profesională;
- Chestionare privind satisfacția personalului implicat în procesul instructiv-educativ;
- Chestionare privind satisfacția părinților elevilor.
Activități specifice:
Reactualizarea componentei comisiilor și distribuirea sarcinilor de lucru;
Intocmirea rapoartelor anuale/semestriale de analiză la nivelul echipei manageriale și la
nivel de comisii metodice/de lucru;
Intocmirea RAEI pentru anul școlar anterior;
Intocmirea Planului de Îmbunătățire;
Reactualizarea ROF al CEAC;
Aplicarea și interpretarea chestionarelor, valorificarea feedback-ului;
Întocmirea, aplicarea și monitorizarea procedurilor operaționale.
Rolul CEAC, programe si activitati
Misiunea CEAC este aceea de a realiza evaluarea interna a calității în educația oferită
de Școala Gimnazială Speciala „Constantin Păunescu” din București, în vederea:
 cuantificării capacității unității, ca organizație furnizoare de educație, de a
satisface așteptările beneficiarilor direcți și indirecți, precum și de a atinge
standardele de calitate;
 asigurării protecției beneficiarilor programelor de studii ale școlii, prin
producerea și diseminarea de informații sistematice și credibile, accesibile publicului,
în legătură cu programul de asigurare a calității în școală;

Pag 25 din 27
 contributiei la îmbunătățirea actului instructiv-educativ și oferirii de exemple de
bună practică valabile la nivelul învățământului special și special integrat.
Rolul CEAC din Școala Gimnazială Speciala „Constantin Păunescu” - București este de a
asigura:
 realizarea evaluării interne a instituției de învățământ, a măsurii în care aceasta
și programul său îndeplinesc standardele de calitate pentru învățământul special;
 coordonarea aplicării procedurilor și activităților de evaluare și de asigurare a
calității;
 implementarea sistemului de management al calității;
 elaborarea rapoartelor de evaluare internă privind calitatea educației furnizate
de către Școala Gimnazială Speciala „Constantin Păunescu” – București, pe baza
standardelor de calitate;
 formularea de propuneri către conducerea școlii, privind acțiuni corective
continue, bazate pe selectarea și adoptarea procedurilor necesare în acest scop,
precum și monitorizarea îndeplinirii procedurilor respective.
Activitățile specifice CEAC sunt:
 Reactualizarea componenței comisiei și distribuirea sarcinilor de lucru;
 Întocmirea planurilor operaționale CEAC;
 Întocmirea raportului anual de evaluare internă (RAEI) pentru anul școlar
anterior;
 Întocmirea Planului de îmbunătățire;
 Aplicarea și interpretarea de chestionare, valorificarea feedbak-ului;
 Întocmirea, verificarea, aplicarea și monitorizarea procedurilor operaționale;
 Informarea cadrelor didactice debutante cu privire la sistemul calității
instituțiilor de învățământ.

Pag 26 din 27
CAPITOLUL 5: INSTRUMENTE ȘI PROCEDURI DE
EVALUARE INTERNĂ (AUTOEVALUARE) A CALITĂȚII
PROCEDURA DE EVALUARE INTERNA (AUTOEVALUARE) A
CALITĂȚII:
 Selectarea domeniului/ temei/ temelor (în cazul în care evaluarea nu vizează
toate domeniile prevăzute de lege);
 Diagnoza nivelului de realizare;
 Judecata nivelului de realizare;
 Identificarea slăbiciunilor și a țintelor pentru intervențiile de remediere/
dezvoltare;
 Crearea unui grup de lucru;
 Modificarea/ optimizarea proiectului de dezvoltare instituțională și a planurilor
operaționale asociate (dacă este cazul);
 Desfășurarea activităților de dezvoltare/ optimizare/ remediere;
 Reaplicarea instrumentului de evaluare.
TIPURI DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA INTERNĂ (AUTOEVALUARE)
A CALITĂȚII:
RAEI (Raport Anual de Evaluare Internă);
Fișe de observare;
Informări/ rapoarte cu privire la rezultatele monitorizării interne;
Chestionare;
Interviuri;
Rapoarte de activitate – comisii metodice, comisii pe probleme/ de lucru de la nivelul
școlii;
Standarde, metodologii, alte instrumente privind evaluarea instituțională și asigurarea
calității, elaborate la nivel național, regional sau local.

Pag 27 din 27
CAPITOLUL 6: MODALITĂȚI ȘI PROCEDURI DE
ÎMBUNĂTĂȚIRE A CALITĂȚII
 Se selectează domeniul și criteriul/ criteriile avute în vedere, conform
„Standardelor de acreditare și de evaluare periodica” (H.G.21/18.01.2007 sau art. 10
din O.U.G. nr. 75/12.07.2005 aprobată cu completări și modificări prin LEGEA nr.
87/2006) și „Standardelor specifice de calitate pentru învățământul special”
(O.M.E.C.T.S. nr. 4688/29.06.2012).
 Se urmărește îndeplinirea indicatorilor de performanță și se realizează o
diagnoză a nivelului de realizare.
 Se judecă nivelul de realizare.
 Se identifică punctele tari, cele slabe și țintele pentru intervențiile de
remediere/dezvoltare.
 Se creează un grup de lucru pentru aplicarea măsurilor de îmbunătățire
(Evaluarea internă este coordonată și realizată de către CEAC. Pentru zonele de
îmbunătățire se poate constitui o altă echipă, se pot stabili responsabili, în funcție de
rolul îndeplinit în organizație – responsabil comisie metodică, responsabil comisie
funcțională etc. și care să aplice programul de îmbunătățire).
 Se modifică/ optimizează/ completează PDI și planurile operaționale (dacă este
cazul).
 Se desfășoară propriu-zis activitățile de dezvoltare/ optimizare/ remediere
pentru domeniul selectat.
 Se reaplică instrumentul de evaluare.
*Conform Raportului Anual de Evaluare Internă (RAEI) și Planului de îmbunătățire.
Coordonator CEAC,
Prof. Anghel Cristian Ioan

Strategia CEAC 2018-2022

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (11)

Similar to Strategia CEAC 2018-2022

Similar to Strategia CEAC 2018-2022 (20)

More from Scoala Speciala

More from Scoala Speciala (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (8)

Strategia CEAC 2018-2022