Dr.I. POPESCU -SIBIU        LICENTIAT IN FILOSOFIE    LITERE                                   1   FOST MEDIC4EF ONORIFIC ...
-   TOATE DREPTURILE REZERVATE -       www.dacoromanica.ro
PREFA TA.                          ((a edlfla l-a)      Distinsul mea elev, D I Dr. Popescu-Siblu, mi-a Neat cins-tea de a...
- - 4$1 patologice ;  au arcItat rolul insemnat al unor complexe"ideo-afective in psihologie $1 patologie       $i au tras...
Partea pe care Freud Fl adeptil sal o face complexuluilui OedIp" mi se pare deasemenea cu totul exageratei.     In plus, c...
Raportul             Doninutut Prof. Dr. G. Marinescu.      Citit In eedinta generald publlcd, solemnd, din 28 Mai 1932 a ...
tologiei pe de altd parte, In ceeace priveste expresiunea sim-bolicd si realizarea imaginard a dorintei. Dupd expresia lui...
9sedinte pe saptamana, 1n decurs de 3-12 luni sunt Impedimenteserioase pentru bolnav si medic. Dar si alte boale cer de as...
10cum a observat Mills, Oedip na lost alAptat de mama lui. Nu-mai prin intamplare a intalnit pe tatd1 Mu pe care Pa ucis,M...
INTRODUCERE.      Sunt aproape patruzeci de ani de cAnd profesorul vienezDr. Sigmund Preud 1) a pus bazele unei doctrine p...
12      in scurt timp lucrarile lui Freud ifi ale adeptilor lui aufost traduse in mii de exemplare si in mai toate limbile...
13Pilmke, ettil clinicei psihiatrice din Manchen, dupa ce descrie peFreud nu ca pe un savant, ci ca pe un poet a carui tez...
Conceptia sufletului" (In raport cu materia, corpul) atrecut astfel prin cele trei faze, prin care dupa A. Comte artrece o...
4i 3. paralelismul psiho-fiziologic dupO care spiritul ì cor-pul ar fi cloud aspecte ale aceleiasi realithti. Este repreze...
erii     pe baze stiintifice    a psihologiei de datele biologice,sustinand cä notiunea psihoenergismului ar putea oferi a...
- - 17conexiune Cu acel al psihologiei t¡i mai ales cu cel al neuro-psihiatriei. Psihiatria este ceva mai mult decat psiho...
- 18 -Freud §i ale elevilor lui, au conformat rigorilor stiintifice accesulpe cale psihologica la cunoasterea sintezei olg...
Definitia psihanalizei.      Ce este psihanaliza ? Freud a definit-o ca o metodaterapeutica a unor maladii nervoase. Intra...
CAPITOLUL I.                       Istoricul psihanalizei.        Precursorii psihanalizel: Charcot, Ribot, Bergson, Janet...
21de energie psihicr si tensiune psihologice 1) in studiul psiho-fiziologiei, Bergson prin filosofia lui, G. le Bon prin c...
22       Freud a Inceput astfel sd desvolte In mod logic qi slate-matic ideile maestrului sdu Charcot. In acelas timp un b...
23 continuand drumul vederilor sale geniale, cari in scurt timp reu- Ora sa Injghebeze scoala psihanalitica. 1).      Conc...
24H. Zulliger ;I E. Schneider. In mai toate Wile         precum vomvedea       au aparut numeroase reviste psihanalitice ;...
25     In larga mAsurA au contribuit publicatiile si cercetArile se-.rioase ale lui Hesnard din Bordeaux, care in colabora...
20de Ries, Hesnard, Claude, de Saussure, Mlnkowsky, H. Flour-noy, Courbon, Schnyder, Lipine. Capgras, %lmmer, Carrette, et...
-- 27Insemnat reprezentant al psihanalizei fiind                Dr, K. Abraham(Berlin) si Max Eitlngon.1)      Prin recent...
28trograd), care a demonstrat rolul inhibitor al factorilor psihicl(prezentari, reprezentari), asupra mecanismelor fiziolo...
29tale ale doctrinei, criticand-o impartial. Rezultatele practice tnsaobtinute In clinica si clientela, de catre Dr. C. Vl...
30      In ramura medicinei legale, mentionam primele eseuri depsihanalizä judiciarä publicate de D Petre Marcu-BalF1) con...
- 81 -publica douh studii psihanalitice : asupra romanului Baca/aura/-fill elevulut Getbert" de Torberg si Adela" de G. Ib...
32nalii intelectuali" vi minori" (precocitati           (?) vorjustifice crima prin argumente culese din ... Freud sau Gld...
bne oferit informatiuni sugestive pentru a sesiza subconstientulIn care germineaza si din care tsar multe din conduitele b...
decat e con§tiinte. O asemenea considerare il duce pe gAn-ditorul nostru la conceptia unui inconOent cu caracter cos-metic...
CAPITOLUL H.                       Principiile psihanalizei.      Psihicul e o modalitate de manifestare a energiei univer...
tendinta este o miscare sau oprire de miscare In stare nAscAn-da ; este termenul generic ce cuprinde toate variethtile lui...
37      Vom vedea importanta i puterea explicativA a notiuneide teleologism psihic,  cAnd vom vorbi despre lapsuri, vise,s...
3sDe altfel o manifestare afectivA repulsivA (antipatia) a individuluisar putea compara fohrte bine in ultima analizA Cu t...
39tea vorbl de o stare afectivd. $i aceasta va fi neplacuta In ca-zul aid tensiunea energiei cre5te In urma nesatisfacerii...
40Important in mecanismul terapeutic al psihanalizei, precum siIn explicarea simptomelor nevrotice, viselor etc.         I...
41    6. Procesele mentale Infantile stau la baza tntregeldesvoltAri ulterioare ale vietii psihice a individulul oi co-lec...
CAPITOLUL III,              Aspectele doctrine psihanalitice.       Duna ce am expus pe scurt principiile fundamentale ale...
43la raison ne connalt pas". Leibnitz (1646-1716) prin teoriaperceptiilor minimale" (inconstiente) a introdus lima concept...
44frica, allele de elemente sacre, tabuate, sau de aiti factori soci-al-etici, etc. Toate aceste imagini arhaice" (sau ima...
hice au o influentd incontestabild 1)      si In sfArsit c) cti ainbi-anta socialii (si chiar cosmicd). In contactul psiho...
46         Sunt apoi, in deajuns de cunoscute conexiunile acesteivieti cu sistemul nervos vegetativ ce detine functiunea C...
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Psihanaliza doctrina-lui-freud
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Psihanaliza doctrina-lui-freud

10,647 views

Published on

Published in: Education
  • Be the first to comment

Psihanaliza doctrina-lui-freud

  1. 1. Dr.I. POPESCU -SIBIU LICENTIAT IN FILOSOFIE LITERE 1 FOST MEDIC4EF ONORIFIC AL LABORATORULUI DE PSIHOLOGIE, SPIT. DE BOLI MENTALE SIBIUIPSIIIIA ALM (DOCTRINA LUI FREUD) PrefaiA de D-I Prof. Dr. C. I. PARHON del. Faoultatea de MedicinA din Buoure0 Lucrare Premiata de Academia Romand EDITIA III-a. REVAZUTA $1 COMPLETATÀ cu un vocabular medico-psihologic pentru termenit tehnici DC TIP. CAV., SIBIU 1936. www.dacoromanica.ro
  2. 2. - TOATE DREPTURILE REZERVATE - www.dacoromanica.ro
  3. 3. PREFA TA. ((a edlfla l-a) Distinsul mea elev, D I Dr. Popescu-Siblu, mi-a Neat cins-tea de a-mi cere sä prezint celitorului lucrarea ce cumeazd. Am acceptat a o face ca atat mai u$or, Cu cat lucrareanu avea nevole de recomandare, ea impunandu-se prin propriael valoare. D-1 Dr. Popescu-Sibiu expune intrio forma 11m pede 0 in-trun mod destul de amcinunfit doctrina psihanalitica alai Freud,doctrinci care a dat ncqtere la ata/ea discutiunI 0 la numeroasepolemicl, 0 a carel cuno4tere se impune oriccirui medic pre-cum $1 tututor celor pe cart studiile de psihologle normalä saupatologicd li intereseazä mai de-aproape. FcIrd ca Preud sel poatä fi considerat ca singurul care avcIzut Interesul analizel psihologice pentru medicinc7, se poateafirma di rolul ce-I revine din acest punct de vedere e conside-rabil ;I ca gratle mai ca seamä ideilor sale originate $1 indulz-nefe, migarea pslhanalitia a luat atat avant. Freud are merItul mal mult decat oricare alta! de afi cercetat adancurile sufletegi ale bolnavilor, de a fi studiatraporturile ce unesc unele din manifestärile tor psihopatice Cuanumite traume afective, cari au läsat urme persistente, al carorelement ideativ doarme de mutt In incon$tient sau subcongient,afectul ce le-a insofit continuad säil preluneasccl ex/sienta $1sä turbure cursul normal al v!etei psih ice. De asemeni, acelula0 autor II revine in band parte de afi aratat di, aducerea in conFtiinfa bolnavilor evidenfiereapentru el a raporturilor ce unesc unele turburari psihopaticeCu aceste traume afective, constitue uneori un mijloc terapeuticde core trebuie finut seamei. Lucrärile tut Freud 0 ale elevilor sal au contribuit sa lu-mineze mecanizmul vIsurllor, al unor procese asoclative normale www.dacoromanica.ro
  4. 4. - - 4$1 patologice ; au arcItat rolul insemnat al unor complexe"ideo-afective in psihologie $1 patologie $i au tras atenflaasupra rolului insemnat al psihosexualitclfii in stare normald $ipatologicei. Aceste fapte sunt suficiente ca sei a$eze pe ace$ti autoriprintre aceia call au adus o contribullune importantd la shiftlpsihologiel individuale $1 sociale, normale $1 patologice. Cele sparse nu inseamnei MO ea scrierile lui Freud tre-buesc considerate ca adevdrafe evanghelii. Sunt dintre cei earlcred, cd ele confin $l numeroase exagereiri. Una dintre acestea, mi se pare importanfa ce sa atribuitpsihosexualitdfii infantile. A considera actul sugerei laptelui caun fenomen erotic, ce aduce satisfactiuni de naturd sexualcI, mise pare cel puf in o larger exagerare... Psihosexualitatea este re-zultanta unei impresiuni sensitive psihice, care necesitä termina-flurzi nervoase specif ice, dupd cum toate impresiunile optice, au-ditive, olfactrve, etc. Cu tot ce ele aduc caracteristic In psihiculnostru, sunt datorite unot aparate sensoriale propril. Zoneleerogeneu nu pot avea aceastd calitate deceit trezind in modIndirect pe cale asociativd percepfluni sau imagini In apartcrt simful sexual. In plus, fiziologia ne crater cd funcflunileapar atunci Mud e nevoie de ele $i necesitatea psihosexualitdfeinu se shade dead dupei ce desvoltarea organismului e complectdsau aproape, deci dupei epoca puberalei. Totu$1, NM a contesta in mod absolut existenfa une psi-hosexualitcli infantile, voiu continua sd cud, cei in stare normaldaceasta e de tegulci in stare potenfiald ageptand sel fie tre-zitd sub influenfa unor hormoni specifici, in momentul cad eadevine necesard perpetudril specie!. Nu pot deasemenea trece cu vederea panca de subiectivismpe care o au interpretdrile psihanalitice, cari uneori nu suntprea departe de a ne aminti sistemele unor deliranfi. Tot astfel panca ideilor preconcepute mi se pare de ase-meni uneori prea mare in lucreirile de psihanalizd. Este cred indoelnic, dacd asociafiunile, pe carebolnavul le face cand reproduce diferite episoade dinteun vis pecare cclutdm sd-1 analizdm $1 sc1-1 interpretám sunt in modnecesar acelea$1 cari au condifionat visul insu$1. www.dacoromanica.ro
  5. 5. Partea pe care Freud Fl adeptil sal o face complexuluilui OedIp" mi se pare deasemenea cu totul exageratei. In plus, ca mUloc terapeutic constitule o arma cu cloudteilFuri, care trebuie aplicatä cu o extremei prudentei Fi numal despeciali#i Cu multi competinfei. Cu aceste rezerve, opera lui Freud nu Mind ne mal putintnsemnatei, Fi cercetärile psihanalitice Neale !dean spirit oblec-tiv vor contribui sä lumineze cat mal malt psihologla normala Flpatologica, Expuntind pentru publicul románesc doctrina lui Freud,D-I Dr. Popescu-Sibiu face o opei el de utilitate incontestabilei.Pe de allá parte, piin munca ce a depus-o pentru a cunoaFtenumeroasele lucran i ce sau sris in domeniul psihanalizel D-IDr. Popescu-Sibiu este chemat de sigur set fie unul din repre-zentantii cei mai meritoFi ai acestei noui specialiteiti la noi inlard Fi putem spera cä dansul va aduce Fl contribufiuni per-sonale interesante in campul stiinfific, cat Fi in acela al prac-ticei medicale a psihanalizei. Dr. C. I. PARHON Profesor de dirtied nearopsihiatricel la Universitatea din lag www.dacoromanica.ro
  6. 6. Raportul Doninutut Prof. Dr. G. Marinescu. Citit In eedinta generald publlcd, solemnd, din 28 Mai 1932 a Aca-demlet Romdne, asupra seriera Docirina lai Treacle (Psihanaliza) de DIDr. Popescu-Sibiu, distinsd cu o parte din Premiul I. Oroveanu : Sunt peste 30 de ani de cand prof. S. Freud dela Vienaa pus bazele unei docrine psihologice cunoscute sub numelede psihanaliza. Freud, format la scoala lui Charcot dela Salpétrière si lacea a lui Bernheim dela Nancy, este creatorul unei teorii nu-mita psihanaliza si care a facut celebru pe autorul ei. Sar putea zice ca ce! putin In aparenta, Freud prin doc-trine lui, prin scoala creata nu numai in Austria dar si In dife-rite alte tad, ca i prin numeroasele reviste de psihanaliza aimprimat un avant nou cercetarilor psihologice si a infuzat oviata noua psihiatriei i psihoterapiei. Caracterul original chiar impresionant al psihanalizei estecA acorda o importanta de mana Intaia fenomenelor sexualitatii,In manifestarile elective ale inconstientului nostru. lnsa ea nuse margineste aici, ci imbratisaza totalitatea experientelor e-lective si emotive la omul normal si patologic dar si a intregiiomeniri din punct de vedere al evolutiei psihice. Aceasta intin-dere a campului psihanalizei este, pe de o parte, fructul acu-mularii si generalizarii faptelor izolate iar, pe de alta parte, aopridlor de sinteza si a studiilor istorice. Ceva mai mult, Freud si elevii lui au cautat confirmareapiirerii lor in operile marilor artist, literati sau psihologi rafinati. Dela psihologia individuala sau Janet la problemele deistorie ale umanitatii. Astfel sau gasit analogii curioase intre www.dacoromanica.romecanismul viselor, pe de o parte, al povestilòr cu zane i mi-
  7. 7. tologiei pe de altd parte, In ceeace priveste expresiunea sim-bolicd si realizarea imaginard a dorintei. Dupd expresia luiJung, miturile sunt visurile seculare ale umanitdtii. Lucrarea d-lui Popescu-Sibiu, medic onorific la Spitalulde boli mintale din Sibiu, contine 292 pagini, din cari 27 suntrezervate unui dictionar menit sd explice diferiti termeni tehnici,intrebuintati In psihanalizd ; lucrarea are drept lintd sd descriefaptele fundamentale ale teoriei freudiene si aplicatia ei la tra-tamentele psihonevrozelor. Lucrarea e impArtitd In 19 capitole Cu continutul Wind-tor t cap, I. Istoricul psihanalizei; cap. II. Principiile psihanalizei;cap. III. Aspectele doctrinei psihanalitice ; cap. IV. Caile deviate atendintelor impiedicate (adicd ale complexelor) in elaborarealor ; cap. V. Gresurile ; cap. VI. Visele ; cap.VII. Psihonovrezele ;cap. VIII. Perversiunile psihosexuale ; cap. IX. Fenomenul subli-mArii ; cap. X. Psihanalisti disidenti. In ultimul capitol, consacrat terapeuticei, se indicd cele 4metode ale psihologiei adicA : 1 Metoda asocierii libere a luiFreud ; 2 Metoda asociatiei verbale a lui Jung ; 3 Intrepretareaviselor; 4. Diverse modalitAti de lichidare a complexelor : con-damnarea, practicarea actului sexual, sublirnarea, sugestia. Inainte de a aplica tratamentul psihanalitic se recomanddun examen complet somatic al bolnavului, se va cAuta o lesi-une organicA sau endocrind primitivA, se va lua in considerareetatea, profesiunea, sexul, lar indicatiile psihanalizei se intindla toate formele de psihonevroze, cum sunt fobiile, histeria,nevrozele anxioase, in unele perversiuni sexuale, obsesii si ingeneral In toate simptomele organice de naturd psihicd. Conditiile vindecdrii sunt ca bolnavul so doreascA, saldea seama, intuitiv, cd e bolnav. Tratamentul e ineficace candbolnavul tine la boala till, In care si a gdsit refugiul, cum ar fischizofrenul, cu lumea lui imaginard. Nu se va putea aplica psihanaliza la nevroze cronice, Culeziuni organice consecutive. Se cere din partea bolnavului osinceritate absolutA lar, din partea medicului, sA cunoascA toatApsihanaliza, sA fie sincer cu el insusi, sA-si dea seama, intuitivcd toate gandurile, dorintele, complexele pe cari le simte, cenzurasau constiinta lui cautA sA le IndepArteze. O dificultate serioasd www.dacoromanica.roin aplicarea psihanalizei in terapie este durata. InteadevAr, 3-4
  8. 8. 9sedinte pe saptamana, 1n decurs de 3-12 luni sunt Impedimenteserioase pentru bolnav si medic. Dar si alte boale cer de ase-meni un tratament lung. Rezultatele terapeutice obtinute deFreud si scoala lui, ca si de unii autori straini, sunt destul deincurajaloare. Numeroase vindechri sau ameliorari au fost co-municate diferitelor societati de psihiatrie. Autorul da, la sfarsitul lucrarii sale, analiza unui bolnavcu idei obsedante, ticuri si alte turburari psihice. Cartea d-lui Dr. Popescu-Sibiu, care este la a doua e-.ditie revizuita si completata, reprezinta o lucrare meritorie siInseamna un inceput laudabil in literatura romaneasca a psiha-nalizei. Dar nu trebuie sa uitarn ea monumentul ridicat de Freudcu atata munca si persistenta psihologiei dinamice a inconsti-entului este sapat in fundamentele lui de mai multi ani de in-vatati partizani ai psihologiei traditionale si ameninta sa se rui-neze. Viitorul ne va arta ce va mai ramane din aceste ruinecaci psih analiza este susceptibila de obiectiuni foarte serioase,deoarece doctrina medico-filozofica a lui Freud se bazeaza une-ori pe hipoteze foarte hazardate si explicatiile cele mai subiec-tive si hazardate au fost intrebuintate pentru interpretarea feno-menelor complexe ale constiintei afective. Partizanii convinsi ailui Freud au facut uz mai mult de fantezie decat de spirit criticsi au imbracat doctrina freudiana, inteo atmosfera mistica. Dar chiar aplicarea teoriei sexuale la tratarea psihone-vrozelor, care cu siguranta e exagerata, a produs un fel de re-voila in spiritul psihiatrilor. Pentru Freud, totul e sexual, nu nu-mai atractia sexelor opuse dar tot ceeace e instinct, emotiejafectivitate tot ceeace filozofia considera ca elan vital, vointa dea trai, vointa de a putea. Libido al lui Freud deptiseste cu desavarsire sfera sexu-ala. El e intins la toate fenomenele afective si nobile desi tre-buie sa recunoastem ea civilizatia contribue, in Nina parte, latransformarea si sublimarea instinctului sexual. Deaceea Maederne sfatueste a lua cuvantul sexual in sens poetic, chiar sa zisca foamea si amorul conduc lumea. Aceleasi obiecth se aduc lui Freud relativ la rolul ele-mentului sexual in patogenia nevrozelor si ceeace este mai sur- www.dacoromanica.roprinzator, chiar complexul lui Oedip nare o baza istorica, caci
  9. 9. 10cum a observat Mills, Oedip na lost alAptat de mama lui. Nu-mai prin intamplare a intalnit pe tatd1 Mu pe care Pa ucis,MA cea mai mica banuiald cd e propriul sdu tatd. In fine, aproape cd nu gdsim o singurd notiune funda-mentald a lui Freud care sd nu existe in stare rudimental% inpsihologia clasicd. Totu§i cu toate explicdrile indrdsnete qiconcluziile gre§ite, se gdsesc in lucrArile lui Freudvilor Ai un mare numAr de studii pretioase asupra nevrozelor§i a diferitelor forme ale instictului sexual. Deaceea se poateafirma cd psihanaliza a adus oarecare servicii analizei psiho-logice §i suntem de pdrere a se atribui d-lui Dr. Popescu-Sibiuo parte din premiul Lazar, a cdrei realizare insd depinde deimprejurdrile financiare dificile in care se gase*te Statul nostru". www.dacoromanica.ro
  10. 10. INTRODUCERE. Sunt aproape patruzeci de ani de cAnd profesorul vienezDr. Sigmund Preud 1) a pus bazele unei doctrine psihologicecunoscuta sub numele de psihanalizei sau psiho-analizd. Subaceasta denumire conceptia freudiana se prezinta ca un puter-nic curent (freudismul) care a zdruncinat bazele intregei psiho-logii clasice sub toate aspectele ei, Inteadevar, noua psiho-logie" preocupa centrele intelectuale (medicale, psihologice, filo-sofice, literare, teologice, etc.) In sanul carora a stArnit o ade-vArata revolutie, fenomen dealtfel inerent oricarei conceptiigeniale. Din acest punct de vedere unii autori (fortes) o com-para cu doctrina darwiniana, cu cea a lui Einstein, ambele adu-cAnd aceleasi transformar fundamentale, prima In domeniulbiologiei, a doua in cadrul fizicei universale. Vederile profesorului vienez si ale scoalei psihanaliticecreate de dansul au atras numerosi si infocati adversari, dinmotive pe care le vom vedea ulterior ; numarul adversarilorInsa scade mereu, ideile freudiene difuzand incetul cu incetulIn mai toate tarile. 1) Sigmund Freud sa nAscut (6 Mai 1856) In Frieburg, un mic orgseldin Moravia. La etatea de trei ani a fost dus la Viena, unde a frequentatColeglul Sperl. Ca student In medicin5 a fog preparator In laboralorul defiziologie a lui Ernst Brucke, apol la neuropsihiattul T. Meynert. In 1885-86a fost elevul lui Clzarcot si catva timp a lui Bernheim dela Nancy. Cunos-tintele obtinute la Salpétrière si Nancy au fost punctul de plecare al con-ceptiei psihanalitice. 0 descriere mai am5nuntilA a vietei private si stiintifice a lui Freudne-o expune Wittels (321)* un fost prieten si adept al maestrului. * Numerile alaturate autorilor citati In text, indicg numerile de ordine www.dacoromanica.ro din bibliografie ale lucrArilor Ion respective.
  11. 11. 12 in scurt timp lucrarile lui Freud ifi ale adeptilor lui aufost traduse in mii de exemplare si in mai toate limbile, nume-rosi cercetatori contribuind la edificarea si verificarea acesteidoctrine. Adversarii cei mai in versunati au fost nevoiti sa re-cunoasca insemnata parte de adevar si lumina ce-o proiec-teaza conceptia psihanalitica In domeniul psihologiei univer-sale. Se va vorbi intrio zi de psihologia de dinaintea luiFreud* §i de dupa Freud" deoarece prin noutatea ideilorce ni le sugereaza, prin fecunditatea ei, opera lui Freudconstitue unul din evenimemtele cele mai importante, cum Incana fost in istoria psihologier (Claparède). Ca once conceptie in faza de debut, partite ei avut si-avulnerabile si exagerante inerente entuziasmului. Aceste expan-siuni, nu ne pot opri sa ne dam seama in mod strict obiectivde fertilitatea ei. Mai 1arziu spune P. Janet, (154) unimpartial critic al lui Freud se vor uita generalizarile lndraz-nete si simbolismul aventuros, care azi par a caracteriza acestestudii, si se vor separa de celelalte lucrar tiintifice amintin-du-se doar de un singur fapt, anume a psihanaliza a adusmari servicii analizei psihologice". Inteo recenta lucrare, Leon Daudet face o severa cri-tica a freudismului, incercand sa zdruncine bazcurent. Spirit reactionar, inteun stil impulsive lucrarile puter-nicului literat (si medic) au cautat de altfel sa loveasca ironicsi Cu vie inteligenia In toate exagerante manifestarilor mai deseama ale spiritului contemporan.1) Astfel, In una din lucrarilelui (74) vizeaza cu termeni aspri substratul neo-materialistalegat de instincte, al conceptiei psihanalitice a viselor. In con-cluzie aráta, a scopul lui a fost sa demonstreze permanentavisului omenesc in afara somnului" etc., deci tocmai un faptcare-si are importanta lui bine fixata in cadrul psihanalizei.Partizan al unei concep(ii spiritualiste, critica lui Daudet con-tribue la primatul spiritual asupra determinarilor biologice alevietei omenesti. 0 alta manifestare antifreudista o semnalam la congresulnaturalistilor din Ktinigsberg ce-a avut loc acum cativa ani. 1) Vezi:,,Les Morticoles° Ed. Fasquelle, Paris 1925 Le stupide XIX-e www.dacoromanica.roslide Ed. Grasset Paris etc.
  12. 12. 13Pilmke, ettil clinicei psihiatrice din Manchen, dupa ce descrie peFreud nu ca pe un savant, ci ca pe un poet a carui teza este anti-stiintifica, se declara fi s antifreudian. La sfarsitul conferinteifui, totusi acest chisman fati" care sustinea temporaritateacurentului psihanalitic, recunoaste cg o serie de descoperiri po-zitive (ale acestui tpoet.) vor constitui o achizitie pentru stiinta(dei o acuzase de antistiintifica). * * * Domeniul pe care la abordat Freud a fost acel a psihi-cului atat sub aspectul lui normal cat si cel patologic, domeniuneglijat mai ales din punct de vedere hl unui studiu practic. Inteadevar, latura aceasta a vietei In general, a constituitobiectul numai al unor conceptii pur teoretice, materialul delucru al filosofiei, metafizicei, metapsihicei, etc. izoland-o desubstratul ei concret, de materie, In timp ce altii prea legatide studiul acestei realitati externea au neglijat mai mult saumai putin factorul psihic : realitatea interna". Doctrina lui Fieud, fiind o doctrina eminamente psiholo-gictt, suntem nevoiti sa facem o mica incursiune in jurul no-tiunei de psihic". Cum sa conceput psihicul si cum se concepe azi ? Notiunea de suflet" dateaz1 din vremurile cele mai vechi.Visele si fenomenele mortii au contribuit In cea mai larga mg-sura la geneza acestei notiuni, la credinta in existenta unui suflet" . . . . Primitivul a cautat sa-si explice faptul, O Intimpul somnului poate vizita cele mai departate locuri, cA esteIn tovarasia altor persoane, chiar a celor disparuti. Toate aces-tea lau facut sA creada, ca In somn se desprinde ceva" din-teansul, ca acel ceva" duce apoi o viata independenta decorpul lui . . . Pe acest ceva" lau conceput ca un suflu, ca .o umbra, etc. Faptul, ca in vis apar si cei disparuti lau facutsa creada ca acel ceva" traeste si dupa moarte. Aceasta cre-dintl a dus la cultul mortilor . . . . Dupa ce a trecut din laza aceasta oculta, notiunea desuflet" odata cu evolutia intelectual a omenirei a devenitstudiul filosofiei si apoi acel al psihologiei : stiinta totalitAtii www.dacoromanica.rofenomenelor ce se petrec In sufletul omenesc.
  13. 13. Conceptia sufletului" (In raport cu materia, corpul) atrecut astfel prin cele trei faze, prin care dupa A. Comte artrece once conceptie : L faza oculta (teologic5) II. faza metalizica in care g5sim o diversitate de concep-tii, anu me : dualista (Descartes si elevul s5u Malebtanche) dup5care corpul §i sufletul ar fi doug realit5ti fundamental deosebiteuna de alta, independente, putandu-se despArti 1) *i monista, reprezentata de : spiritualismul (misticismul) lui Platon, dupà care, spiri-tul ar fi singura realitate, iar materia spirit degradat, corpulfiind corespondentul concret, material al unui principiu imaterial§i deosebit de corp : al spiritului. Astfel gasim conceptia monadelor a lui Leibnitz (1714)care In Monadologle sa afirm5, cA atomii vietei ar fi mona-dele, adica substante simple indivizile, nemateriale, elementeleprimitive ale tuturor, focare de activitate, de forte. ... iiihtelor,monadele continuand a duce o viata extra-terestrA spirituala dupgmoartea corpului 2). materialismul lui Democrit. Dup5 aceasta conceptie,fie ca materia este unica realitate (materia . spirit, de undenumele de materilasm equally) fie ca spiritul este o Ins4rea materiel (materialism atributly) fie cA este o functie, ex-cretie (Vogt) a materiei, datorità miscgrilor moleculare ale ma-teriei nervoase (materialism cauzativ). Acest monism materialisteste reprezentat de Vogt, Bfichner, Cabanis ( creerul secretagandirea) Alolleschot, F. Le Dantec, E.,fraeckel, dHolbach, V. Conta, etc. ) Sa cAutat astfel a se localiza ,sufletur. Din acest punct de vedereIl gAsim conceput ca asuflu caldg care circulA In sAnge sau ca ,,fluidg, Cusediul In inim5 (doct, ina cardiacA a lui Aristotel), iar dabia In sec. VI aparedoctrina cerebralAg a lui Alcmeon din Crotona. Descartes 11 localizeazAIn glanda pinealA, mai tArziu pe baze mai stiintifIcefrenologia luí F. J.Gall (Cu elevul sAu Spurzheim) duce la extrem aceastA localizare cerebral,sub forma el moderatA expunand-o Broca (1864) cu care conceptia intrA Infaza experimentAril stiintifice, ca apoi Fritsch, Hitzig, Bechterew, Munk,Sachs, Goltz, Ogle, Wallace, etc. so supuie studiilor de psihofiziologie. 1) Conceptia monismului spiritualist este reprezentatA In filozofia con-temperad, de H. Bergson, www.dacoromanica.ro
  14. 14. 4i 3. paralelismul psiho-fiziologic dupO care spiritul ì cor-pul ar fi cloud aspecte ale aceleiasi realithti. Este reprezentatde B. Spinoza, W. Wundt, H. Hbffding, etc. Din acest domeniu al filosofiei transcedentale studiul su-fletului", sub termenul de psihic" (mental") Intra In: III. faza experlmentald, reprezentatO de I4,eber, Fechner,Helmholtz, Hbffding, Wundt, etc. Numeroase laboratorii depsihofiziologie experimentala (Leipzig, Paris, Wtirzburg, etc.)sau creat pretutindeni, dAnd rezultate strOlucite sub conducerealui Beaunis, A. Bine!, W. James, Pavlow (Petrograd), Stumpf,K. Marbe, Ebbinghaus, etc. Problema psihicului" totusi nu este Inca rezolvatO. Stlintanu ne ofera deocamdata deck rhspunsuri evazive, psihogenezaIn esenta ei prezentAnd Inca un semn de Intrebare. Se nu-meste psihic, un act, fenomen In care este .. . gandire (Gras-se° (132). Ceea ce se stie MO, este faptul ca psihicul se aflA in strAnseraporturi cu baza materialO, cA psihicul presupune existenta unuisubstrat cu anumite proprietAti si anumità conformatie"(Rddulescu-Motru)(253), totusi despre acest substrat nu avem trisO o cunostintOsigurA... deaceea psihologia se multumeste sh ne descrie faptelesufletesti" si sA stabileascd conditiunile In care se produc (id).Se studiazA astfel psihicul" ca o functiune nervoash" strAns le-gatO de conditiunile de natura_nervoasO, endocriniáng, umorall Psihicul", conceput ca o manifestare nervoasO este con-siderat ca reprezentAnd o energie (energie psihicg, vitalO, bio-logica (Deschamps) o fort5. Psihicul este conceput astfel insensu) panenergetismului universal al lui W. Oswalc11) Mach,Duhem, etc. deoarece psihologia trebue sO se edifice pe bazemai largi si anume, pe atributele fundamentale ale energiei lacare se ajunge in ultima analizl (Dide) (84). In jurul acestei probleme am prezentat la al XI-lea Con-gres al Soc. Rom. de Neuropsihiatrie, Psihologie §i Endocrino- doul comunican. In prima : Bazele psihoenergetice alepsihologiei normale $i patologice" am insistat asupra apropi- ) eFenomenele psihologice pot fi concepute ca fenomene energeticeItsterpretate astfel tot atAt de bine ca i alte fenomeneg. (Oszvald Lgnergieu.) www.dacoromanica.ro Tinut la Dlclosaamartin In 1931,
  15. 15. erii pe baze stiintifice a psihologiei de datele biologice,sustinand cä notiunea psihoenergismului ar putea oferi aceastaapropiere. Cu ajutorul ei, putandu-se face o legatura intre crea-tia spirituala (opere, cultura) i dinamica celulei nervoase ce-iconditioneaza manifestarea, explicarea fenomenului psihic Incomplexitatea lui ar prezenta o mai larga perspectiva. Notiunilede ,psihic" i ,energie" nu pot fi considerate in mod exclusivca elemente irationale sau mistice intrucat ambele sunt utilizatein studiul afectiunilor mintale. In a doua comunicare 0 explica(ie psihoenergeticd o me-canismelor psihoterapeutice" am evidentiat avantajiile ce ni le()lea ipoteza psihoenergetismului in lamurirea mecanismului sitehnicei tratamentului moral, a carui arma este cuvantul legatde nenumarati coeficienti ofectivi ce modifica structura sufleteascaa individului. Afirmatiunile noastre le gasim confirmate princoincidenta cil ocazia celei de a 6-a Conferinta a psihanalisti-lor francezil) in cursul discutillor ce sau facut privind raportul p re-zentat de Parcheminey asupra histeriei de conversiune, HentyFlour-noy considera problema dinam ica a energiei psihice centrul opereilui Freud, iar aceasta notiune a unei energetici psihice pe cat de teo-retica In psihanaliza,pe atat de importanta din punct de vedere stiin-tific. Sustine caracterul energetic al inconstientului (conceput psiha-nalitic), fntrucat mecanismele (condensare, refulare, deplasare,etc.) descrise de Freud sunt fenomene energetice. ,Energia psihica" nar fi dupa unii biologi decat rezulta-tul anumitor fenomene de natura fizico-chimica, ce se producIn compozitia umorala (coloizi, diastaze nervoase, energii circu-lunte (Dide) vitamine, etc.), cari la randul lor sar afla sub de-pendenta unei organizatii endocriniene mentinuta In stare deechilibru de catre cele doul sisteme antagoniste ale sistemuluinervos simpatic (vegetativ). Din acest punct de vedere conditiunile biofiziologice alepsihicului au fost relevate de cercetarile anatomo-patologice,fiziologice si mai ales de cele efectuate In domeniul endocrino-logiei (Laignel-Lavastine, Parhon, Biedl, Pende, etc.). Studiulendocrinologiei apare dupa ultimele cercetari intro stransa 9 Care a avut loc In zilele de 39-31 Oct.1931 la Paris in Asilul ClinicSt. Anne°. Desbaterile publicate In Revue Iraq de psychanalyse° 1932 Nr.1 www.dacoromanica.ro
  16. 16. - - 17conexiune Cu acel al psihologiei t¡i mai ales cu cel al neuro-psihiatriei. Psihiatria este ceva mai mult decat psihologia pa-tologica kii cineva poate fi cel mai bun psiholog !Ara ca In ace-laq timp ea fie §i un bun psihiatru. Psihiatrul nu trebuie sa serezume la cunoasterea sufletului" bolnavului, el trebuie sa aibaIn vedere ansamblul organismului". (Parhon-Odobescu) (228). Influenta glandelor endocrine sexuale apare ca o forta deprima importanta In determinarea manifestarilor psihice, filmafectiv al individului fiind asile! In stransa legatura cu functiu-nea sexuala endocrinianal). Toate cercetarile in sensul acesta auevidentiat terenul biologic (fiziologic.biochmic) ca un factor de-terminant al activitatii psihomotorii, al activitatii gandirii... Dar ce este gandirea, cuno§tinta, In esenta ei ? Care estegeneza intima a ei? Cum se efectueaza mecanismul de trans-formare a unui fenomen psihic in echivalentul sail manifest :fizic ? Stiinta experimentala nu ne-a dat raspunsul decat subforma mai multor ipoteze.2) Sunt multi factori Inca necunoscutiInca In ultima lor analiza. In fata acestui mister ce Inconjoaraproblema, qtiinta a lost nevoita deocamdata sa raspundaprin ignorabimus" Intrn cuvantare (Ueber die Grenzen derNaturerkenners") pe care a 1inut-o fiziologul berlinez Emil duBois-Raymond (1872) §i In care spune : Este de neinteles cumunor atomi de C. O. H. Az. etc. din corpul meu, sa le Ince-teze indiferenla fala de pozitia i mi§carea lor mecanica, pentrua lua o atitudine comtienta. Vom ignora pe veci cum se pro-duce faptul de congtiinta din faptele materiale cari 11 conditio-neaza". $i acest ignorabimus" este Inca de actualitate... In acest domeniu obscur si complex al psihismului sanascut conceptia psihanalitica. Cercetarile minutioase ale lui 1 Ceeace confirma, precum vom vedea, conceptia freudiana a lui Libido. 2) Toulouse, In Vaschide si Piéron. Technique de iisychologie expé-rImentale 1904 (citat de Grasset (132) Cu drept cuvant observa ca precurnun fenomen fiziologic se deosebeste de unul fizico-chimic prin un elementiredlictibil: viata, tot astfel un fenomen psihic se deosebeste de cel fiziologicprin un alt element : constiinta", adica : fenomen flziol. + constiinta. Avemraportul intim Intre aceste trel categorii de fenomene : fenomen fizico-chimic ten. fiziol. fenomen psihic. Numai un studiu al mecanismelor intime de www.dacoromanica.rotransformare a unui fenomen Intealtul (din cele trei categorii de fenomene)va putea rezolva problema tricA nerezolvatA a paihogenezelv,
  17. 17. - 18 -Freud §i ale elevilor lui, au conformat rigorilor stiintifice accesulpe cale psihologica la cunoasterea sintezei olgano-psihice ceconstituie individul. Pana la dansul se studia indeosebi aspectulorganic al individului ; Freud completeaza Insa acest studiu princercetarile sale asupra psihicului, aspect tot atat de real si deimportant ca si realitatea concreta a organizatiei somatice, cla-dind doctrina fortelor sufletesti" (Zweig) (324.) Individul trebue neaparat privit sub acest dublu aspect :somato-psihic, caci numai astfel ne vom putea da seama decomplexitatea si de raportul intim al fenomenelor bio-psihice.Inteadevar, once schimbare In conditiunile materiale ale elabo-rarii psihomotorii, fsi are echivalentul ei psihic inversa fiindIrma si ea nu mai putin adevarata. 0 schimbare In functiuneaendocrina are repercursiune in cadrul atat normal cat si morbid al activitatii psihomotorii ; dar si un factor pur psihic(de ex. o veste surprinzatoare, Nina sau rea) venit din afara(vestea fiind comunicata san sugerata) se repercuteaza asuprasistemului endocrin-nervos. Asadar Influenta reciproca somato-psihica este un faptstabilit, si de o importanta capitala. Studiul acestor raporturi vaconstitui obiectul stiintei pure ; problema genezei diversilor fac-tori este de domeniul metafizicei, filozofiei, in timp ce stiintase defineste ca un studiu al relativului", limitandu-se numai la,studiul raporturilor dintre fenornene", (H. Poincaré). www.dacoromanica.ro
  18. 18. Definitia psihanalizei. Ce este psihanaliza ? Freud a definit-o ca o metodaterapeutica a unor maladii nervoase. Intradevar, aceasta menirea avut-o in taza ei de debut ; avea un scop pur terapeutic, cau-tand in mainile lui Breuer i Freud sa vindece histeria. Insa amploarea cu care ni se prezinta azi, sintetizarea In-tregei conceptii psihanalitice, apare ca o vasta doctrina a filo-sofiei vietei psihice. Astfel in domeniul clinicel psihiatrice psi-hanaliza constituie o noua psihoterapie si o metoda explicativapsihologica a fenomenelor psihice morbide, iar In domeniileextramedicale ca o metoda de investigatie psihologica, de ex-ploatare a mecanismelor psihice. Aceste doua conceptii reprezinta In fond Intreaga evolutiea conceptiei feudiene, Incepand ca o modesta psihoterapie, im-punandu-se apoi cu maretia unei doctrine revolutionare. www.dacoromanica.ro
  19. 19. CAPITOLUL I. Istoricul psihanalizei. Precursorii psihanalizel: Charcot, Ribot, Bergson, Janet, Le Bon, 1-1,Ellis, etc. Primele lucrari de psihanaliza : Breuer, Freud. Cum sa rigs-cut Ideia unei psihanalize terapeutice ? $coala psihanalitica. Periodiceleroi revistele de psihanaliza. Psihanaliza in Franta, Elvetia, Germania, An-glia, Italia, Rusia, Suedla, Danemarca, Olanda, Ungaria, Polonia, Spanla,India America *i Romania. Terenul pentru aparitia nouei psihologii" se pregatea cumult Inaintea anului 1893, cand gasim prima lucrare de psiha-naliza Cher den psychischen Mechanismus hysterischer Phano-mene" publicata de Breuer §i Freud (in Neurot. Zentralbl.) sicare mai tarziu a fost completata intro lucrare mai mare Stu-dien Ober Hysterie" (Ed. Deuticke 1895). Tot In 1895 Freud pu-blica Quelques considération pour une étude comparative desparalysies motrices organiques et hystériques" (in Arch deNeurol." Nr. 77). Dintre precursorii scoalei psihanalitice, vom mentiona pecei mai de seama. Charcot (dela Salpetrière) si Moeblus (Leip-zig 1888) au emis ideea psihogenezei unor nevroze ca histeria,In a carel etiologie au insistat asupra importantei trecutului psi-hosexual al bolnavului, spunand, ca uncle accidente corporalehisterice sunt modificad corporale In raport cu idei si aminiri"(Chatcot). 7héodule Ribot prin bazele ce le-a pus psihologieiafective, P. Janet prin conceptia automatismului psihologic",a analizei psihologice", I) apoi prin introducerea notiunilor 1) Metoda psihanalitica a lui Freud prezinta multe asemanari Cu ana-liza pslhologica a lui Janet, Sa zis chiar, ca Freud na facut cleat sa schimbetermenil unor notiuni din metoda lui Janet ; tot* ambele metode prezIntaallturi de punctele comune, deosebirl fundamentale, mal ales In felul cum www.dacoromanica.roconcep ,suvenlrile traumatices §i psihosexualitatea (Janet),
  20. 20. 21de energie psihicr si tensiune psihologice 1) in studiul psiho-fiziologiei, Bergson prin filosofia lui, G. le Bon prin contributiu-nile ce le-a adus in domeniul psihologiei colective, In sfarsitHavelock Ellis prin bazele ce le-a pus psihologiei sexuale. ,) Ca elev (1885 1886) al marelui Charcot, Freud a fostatras de experientele si idelle neuropsihiatrului francez, mai alesIn ceea ce priveste problema atAt de complicatA a histeriei. In-teadevar precum am spus, Charcot (in 1883) emite ¡deja psiho-genezei histeriei. A reu§it sa producA simptome histerice (ca :paralizia unui brat, contracturd, anestezie cutanatg, etc.), in felulurmAtor : dupd ce aseza bolnava histericd in stare de hipnozh,ii sugera ideea, de ex. ca bratul ti este paralizat". La trezirebratul prezenta simptomul npseudoparalitic", simptom cdre per-sista un timp oarecare. Asadar prin hipnozd reusise sd trans-forme un element pur psihic (reprezentarea, ¡deja sugeratd) inechivalentul sat somatic (simptomul organic : pseudoparaliziabratului). Sa relevat deci influenia starilor psihice asupra ma-nifestdrilor organice. In fata acestui fenomen de transformare, fenomen carela Nancy se putea vedea zilnic in experientele lui Bernheim f iLièbault asupra procesului hipnotic Freud sa intrebat : dacdun element psihic venit din earl (reprezentare sugeratd de hip-notizator) are influenta mudificatorie asupra fizicului, de ce naravea aceiasi influentd, o reprezentare, un element psihic al bol-navului insusi, un element psihic venit din realitatea lui interna". Dela fenomenul hipnozei, Freud a trecut astfel la cel alhisteriei, bdnuind o analogie intre, mecanismele celor cloud pro-cese psihice. Inteadevdr ipnotismul si isteria au desigur multeafinitäti. Este deasemenea sigur, cd o persoand hipnotizatd sicare executd actele sugerate in hipnozd, are cea mai mareasemdnare Cu o istericd sau isteric, care executd acte, trdestescene autosugerate etc". (Pathan) (226). 1) Janet, distingeca pi la electricitate : 1. foria sau massa psihologicdexprimAnd cantitatea fenomenelor elementare grupate Intel) aceiapi sintez5, pi 2.tensiunea sau gradul de activare la care sunt duse tendintele pi care poatemerge dela o simplA latentA, la automatisme pi la actiuni coordonate (Chris-tin (49). Combinarea acestor doi factori constttue debitul sau Octet*: (ten-siunea psihologica a Iui Janet). 9 In cele 20 de volume apArute (In traducere) In Ed. ,Mercure de www.dacoromanica.roFrance".
  21. 21. 22 Freud a Inceput astfel sd desvolte In mod logic qi slate-matic ideile maestrului sdu Charcot. In acelas timp un bdtranmedic vienez, Dr. Joseph Breuer, Incerca sl trateze histeria Infelul urmAtor : aseza bolnava in stare de hipnozd, in cursul ca-r eia insemna tot ceea ce Musa rdspundea la diferitele Intrebdripuse. Breuer a observat astfel, cd bolnava mArturisea lucruripe cari nu le credea cd le-ar fi spus (Musa, nu le recunosteaca fiind spusele ei . . . totusi, adrift- si destdinuirile ce le-afacut In timpul somnului hipnotic, simtea ameliordri in simpto-mete organo-psihice. Breuer observa atunci, cd simptomelenar fi decat expresiunea unor stdri psihice anterioare, dinvieata bolnavei, stdri de data veche pe cari bolnava le-a uitat ; aduse Insa din nou in sfera cunostintei ei (facAnd-o sd leretrdiascd) simptomele se ameliorau si chiar dispdreau tempo-rar. Proceda deci cu un fel de purgatie mentaldu, desinfectiementald (Janet) de unde si numele de metodd catharticr cumau denumit- o Metier $1 Freud, In cursul ei efectuandu-se o eva-cuare binefAcatoare a energiei afective (Regis $i Hesnard) (260). Freud impresionat de cercetdrile lui Breuer, si pregAtit dejapentru asemenea idei, se atad de acesta si-i deveni colaborator.Faptul insd, cd simptomele histerice recidivau &la un timp dupátratament, la determinat pe Fieud sa studieze mai amdnuntitprocesele hipnoziei. Pentru aceasta pleacd (in 1899) la Nancy,la Bernheim $1 Lièbault, cei mai insemnati reprezentanti ai hip-notismului ; a Minas totusi nemultumit de rezultatele terapeu-tice ale hipnozei .. ceea ce 1-a fdcut so inlocuiascd prin cura deconversatie, nucleul metodei psihanalitice ca procedeu terapeutic. Precum am vdzut, Breuer $i Fieud au verificat si completatexperienta lui Charcot, ardtand cd simptomele histerice pot fiexpresia concreta si a unor factori psihici (reprezentdri, emotii,etc.) ai bolnavului Insusi, din acel domeniu al psihicului, carenu cade subt lumina constiintei lui clare, si-anume din acel alinconstientului. Astfel sau consolidat din ce in ce bazele concep-tiei psihologice a genezei psihonevrozelor si mai ales ale his-teriei, conceptie banuitd de Charcot. Peste putin timp, din cauza vederilor prea materialiste alelui Breuer, care nu concepea dinamismul intrapsihic originapur psihied a histeriei precum si alte notiuni de naturd prea www.dacoromanica.roabstracta ale psibanalizei, Freud Incepu (1894) sd lucreze singur
  22. 22. 23 continuand drumul vederilor sale geniale, cari in scurt timp reu- Ora sa Injghebeze scoala psihanalitica. 1). Conceptiile acestei scoli au inceput dealtfel sa ¡ese din ca- drul medical in care sau nascut subt forma unei psihoterapii.Rezultatele unor cercetari minutioase si verificate pe terenul cli-nicei psihiatrice au deschis noi orizonturi i au pus noi problemein domeniul psihologiei normale, abordarld astfel studiul tuturormanifestarilor psihice i Indepartand In mare parte misterul ceinconjura mecanismele esentiale ale activitatii psihomotorii subtoate aspectele ei. Nu este catusi de putin surprinzator faptul, ca psihanalizafi gaseste materialul de lucru si aplicatiile ei In domenii atatde variate si multiple precum vom vedea (In medicina, psiho-logie, literatura, pedagogie, politica, criminalogie, filosofie, aria,teologie, etc.) ; varietatea acestor domenii este numai apa-renta, deoarece In ultima lor analiza, nu sunt decat elaborandiverse ale aceleiasi energii : ale psihismului (individual si co-lectiv, atat In manifestarle lui normate cat si In cele morbide). Psihanaliza precum am mentionat de altfel se ridicaastfel dela o simpla metoda psihoterapeutica la nivelul unei con-ceptii a panpsihismului", la nivelul unei doctrine psihologicevaste i geniale, expusa In numeroasele lucrar ale nouei scollvieneze (mai tarziu si ale scolilor disidente). Majoritatea lucrarilor psihanalitice apar in periodicele edi-tate de Freud si elevii Astfel cele mai insemnate ar fi :Schriften z. angewandten Seelenkunde" aparuta in 1907.Jahrbuch der Psychoanalyse" (1908) care a aparut pana In1914 sub conducerea lui Jung, Freud si Bleuler. Zentral-blatt liir Psychoanalyse" (1910), sub directia lui Adler si Stekel. Imago" fondata in 1912 de catre Hanns, Sachs si OttoRank. In acelas an a aparut Zeitschrift fiir Anwendung derPsychoanalyse auf die Geisteswissenscbaften" sub conducerealui Freud, Otto Rank, Sachs. Zeitschrift !Ur psa. Padagogik"sub conducerea lui A. Aichorn, Paul Eedern, Anna Freud, Meng, 1) Prima lucrare de psihanalizg pe care a scris-o singut a fost jeAbwehrneurosen (Neurol. Zentr. 1894, 10 si I 1) In care descrie psihogenezahisteriei i rolul preprimArie In obsesii i fobii. www.dacoromanica.ro 1) in Internationaler Psychoanalytischer Verlaga (Viena).
  23. 23. 24H. Zulliger ;I E. Schneider. In mai toate Wile precum vomvedea au aparut numeroase reviste psihanalitice ; numeroasecercetari sunt publicate fie In brosuri, volume, fie in majoritateacelorlalte reviste literare, medicate, psihologice, etc. Literaturapsihanalitica mai ales In ultimii ani este atat de vasta, IncatIn 1921, sub Ingrijirea D-rului Theodor Reik saInfiintat la Vienaun oficiu special pentru centralizarea ei. 1). Din 1926, In fiecare an a aparut Almanahul Psihoanalizei(la Viena), prezentand numeroase lucran, cercetari, eseuri etc.psihanalitice ale adeptilor din Europa si America indeosebi. Scoala psihanalitica a Intampinat totusi marl si mai alesnumeroase obstacole In difuziunea ideilor ei prin Wile straine.Indeosebi spiritul latin a primit-o cu multa rezerva.2) Vom urmari pe scurt felul cum a patruns doctrina freudi-and In centrele savante.1) Franta. Inainte de razboiul mondial, prima lucrare cesa ocupat de Freud a fost a regretatului tan& savant romanN. Vaschide, care in cartea sa Le Sommeil et les reves" (1911)descrie pe scurt teoria viselor a lui Freud" ca apoi Kosty-leff sa expuna In numeroase articole trasaturile generale alepsihanalizei. In acelas timp Mauricheau-Beauchant din Poitiersscrie cateva articole psihanalitice pentru medicii practicieni, Intimp ce prin diferitete lucrar i tratate de psihiatrie autorii (Sollier,Thomas, Régis, Ch. Ladame) consacra psihanalizei pagini Intregi. Primul psihanalist din Franta a fost M. Beauchant, apoiMaeder (din Zürich) care a facut o expunere a psihanalizei inAmide psychologique" (1912). In 1913 psihanaliza se dtscuta intro ;,-,edinta a Soc. El-vetiene de Neurologie cu a carei ocazie Ch. de Montet face unexpozeu a conceptiei freudiene. In acelas an, la al XVII-leaCongres International de Medicina din Londra, P. lanet prezintaun raport asupra psihanalizei cu o critica pe cat de impartialape atat de favorabila nouei psihologii. 9 Pentru cunoasterea istorlei mischil psihanalitice v. wEssais de psy-chanalysea de Freud (ed. Payot) 1927. 2) Sa cgutat a se explice cauzele acestei grele difuziuni ale curen-tului freudist In tArile latine. R. de Saussure o atribue lipsei de spirit prac-tic a popoarelor latine. 8) Ne-am servit pentru aceasta de lucrArile lui Rdgis, Hesnard, Wit- www.dacoromanica.rolets, LaforguP, /Wendy, etc.
  24. 24. 25 In larga mAsurA au contribuit publicatiile si cercetArile se-.rioase ale lui Hesnard din Bordeaux, care in colaborare cu prof.Regis publicA La psychoanalyse des avroses et des psycho-ses" prima lucrare ce contine o expunere completA si ocritica impartiala a acestei noui forme de psihologii" (Tu. Ribot.1) In cursul rAzboiului gAsim cateva articole semnate de Co-lin-Mourgue, Kostyleff etc. In 1917 Devaux §i Logre in cartealor ,,Les anxieux" vorbesc de psihanalizA ; la fel M. Dide §iRogues de Fursac in manualele lor de psihiatrie. Dupa rAzboiu MO, psihanaliza preocupl din ce in ce totmai mult centrele savante din Franta. Numeroasele contributiuniale lui Th. Flournoy, H. Flournoy, Lemattre, Guiraud, Perelman,Amouroux, Laumonier, Cornelius, R. de Saussure, etc. unii con-tra, altii in favoarea psihanalizei, o ajutau in once caz in dilu-ziunea ei. Dupd o verificare impartialA si riguros stiintificA a ajunssA fie sustinuta cu toata increderea, de cAtre somitAtile psihia-trice si filosofice ale Frantei, ca H. Claude, Regis, Dupre, Th.Ribot, Trepsat, L.-Lavastine, H. Bergson, Papillault, Pitres,Hes-nard, etc. Prin 1920 incep chiar lucran i practice pe terenul clinicelneuropsihiatrice. Astfel, Szokolnica (o elevA de a lui Freud) La-forgue, Allendy, etc., au obtinut rezultate strAlucite. In 1921 ilustrul psihiatru, profesorul H. Claude, dela fa-cultatea de medicinA din Paris, ImpreunA cu elevii shi Laforgue,Bore!, Robin, Ceillier, etc. a /nceput o serie de lucrAri psi-hanalitice practice In cazuri de obsesii, impulsii, schizofrenii, etc.Rezultatele, dupA ce au lost trecuie prin severa obiectivitatestiintificA, au lost publicate in revistele neuropsihatiice. 0 parteJe gAsim in lucrarea Drilor Laforgue 0 Allendy, (174) ; obser-vatiuni clinice minutioase, care evidentiazA valoarea nouei me-tode psihoterapeutice. Nurneroase desbateri incepurA sA aibA loe la sedintele so-cietAtilor de psihiatrie si psihologic. In fata criticilor severe alelui G. Dunzas, (88) A. Deimos, M. de Fleury, Cornelius, Cruchet,(71) Foerster (106) Laumonier, (185) Adam precum si in fataargumentelor mai mult de natura sentimentalA ale lui Ch. Blorz-del, (24) Hartenberg, etc. psihanaliza a lost sustinutA cu succes www.dacoromanica.ro ) Inteo recenzie publicata In Revue philosophique) 1925 L
  25. 25. 20de Ries, Hesnard, Claude, de Saussure, Mlnkowsky, H. Flour-noy, Courbon, Schnyder, Lipine. Capgras, %lmmer, Carrette, etc.¡mat la Congresul elvetian de psihiatrie tinut la Berna in 1923,valoarea terapeutica si de investigatie psihologica a psihoana-lizei a fost recunoscuta de majoritatea psihiatrilor, consideratafiind ca o metoda necesara terapiei boatelor mentale.9 In anul 1927, sub inaltul patronaj a lui Freud, Soc. psiha-nalitica din Paris (sectiunea franceza a Asociatiei psihanaliticeinternationale) se formeaza un comitet de directie compus dinM-me Marie Bonaparte (Paris) A.vHesnard (Toulon), R. Lajorgue(Paris), Ch. Odier (Geneva), R. de Saussure (Geneva) §i Dr.E. Pichon (ca secretar general), facand sa apara trimestrialRevue française de Psychanalysea 9 organul oficial al acesteiSocietati. Memoriile originate privind toate donieniile de aplicare,investigatie psihanalitica, oglindesc larga difuziune a conceptieipsihanalitice in Franta. In aceia§i revista sunt publicate aproapein Intregime rapoartele, comunicarile prezentate, cu discutiunilece-au avut loc In congresele anuale ale psihanaliOlor francezi. Elvetia. In Elvetia, psihanaliza gaseste un teren mult maifavorabil, patrunzand cu mutt mai de vreme decat In Franta. In1907 se infünteaza la Biirgheolzli un cerc psihanalitic, iar dincursul anului 1908 §i pana azi, Jung Schmiergeld, Provotelle apoiGottschalk, Ermlkow, Weber, Maeder, Bovet, Ladame, Dubois, 7h. Flournoy (Geneva), E. Claparède, Lombard, E. Oberholzer,Zalliger, Sarasin, etc. au publicat numeroase articole i lucraripsihanalitice. Mai tarziu, facultatea de Medicina din Ziirich deveni cen-trul unei §coli psihanalitice disidente, sub conducerea lui Bleuter. Rezultatele aplicatiilor psihanalitice In domeniile extra-me-dicate, ni-le expune pastorul Dr Oskar Pfister, cu mutt entuziasm. Germania. Cu toata piedica ce-o opunea coala krae-peliniana din München, psihanaliza sa extins repede. Centte cuinstitutii sub imboldul noilor idei ale lui Freud au Ince-put sa se preocupe de problemele psihologiei sexuale, cel mai 1) Despre domeniile extramedicale in care a pAtruns psihanaliza vomvorbi la finele lucrArii. 3) In editura G. Doin (Paris). www.dacoromanica.ro
  26. 26. -- 27Insemnat reprezentant al psihanalizei fiind Dr, K. Abraham(Berlin) si Max Eitlngon.1) Prin recenta brosura a Dr.-lui Alfred Brauchle: Psycho-analyse und Individual psychologie" aparuta in Reclams Uni-versal Bibliothek" (Nr. 7085 Leipzig) se afirma tendinta lapopularizarea problemelor psichoanalitice. Mentionam DeutschePsychoanalytische Gesellschafts asociatie din cari fac parteD-rii Simmel, Boehm, Alexander, Sachs, Fenichel, Harnik,M-me Horney §i Miller, Costa, etc. Anglia. Reprezentantul de seama al scoalei psihanali-lice este prof. E. Jones (Londra). Curentul freudian preocupa centrele medico-psihologice punandu-se bazele Societatiipsihanalitice din Londra" care editeaza International Journal ofMedical Psycho-analyois", revista consacrata lucrarilor psi-hanalitice2) Italia na ramas indiferenia in fata nouei psihologii. Levi-Bianchini sustine conceptia freudiana in Ddense de la psycha-nalyse" i Valeur et aspects sociaux de la psychanalyse" pu-blicate in Arch. gen. di neurol. psik hiatria e psicoanalisi"(1923) considerand psihanaliza ca o chimie fizica si o medicinaaplicata psihicului". In schimb este combatuta de Modena §i mai ales de prof.E. Lugaro in La psichiatria tedesca" (Florenza 1917). In ultimiiani apar totusi numeroase cercetari psihanalitice, de Edoardo11,eiss (Trieste) si Ruffaele Cantarella (Neapoli).8) Rusia a rbspuns si ea In mod favorabil prin cercetarileD-rului M. iiiulff (Odessa) si prin cele ale lui Pavlow (din Pe- Dr. Eitingon (secretarul general al Asoc. Internat de psihanalizg)a Intiintat (In 1920) chiar o policlinicg psihanaliticg la Berlin, prezentAnd apoidoug dAri de seamg asupra rezultatelor la al VII. i VIII Congrem inter-national de psichoanalizg (25 Sept. 1922 Berlin si 23 Apr. 1924 la Salzburg),In 1931 apare ,Zehn Jahre Berliner Psychoanalytisches Institut o lucrare aSoc. germane de psihanalizg, In care se comenteazg pe larg rezultateleacestei policlinici. Mentiongm cele doug mari edituri ale lucrgrilord e psihanalizg : ,TheHogartb Press §i George Allen & Unwin (Londra). www.dacoromanica.ro 2) Notgm : ,Psychoanalytist he Elemente in der griechlschen Trqddiede R. Cantarella (publ. lii Almanach de Psichoanalyse (1936) Wiena.
  27. 27. 28trograd), care a demonstrat rolul inhibitor al factorilor psihicl(prezentari, reprezentari), asupra mecanismelor fiziologice.) Mile scandinave, Danemarca si Olanda. Dr. Ian vanEmden (Haag), van Renterghen, Bjerre, lelgersma (rectorul Univ.din Leyda), T heodor Reik (Haag), Karin Michaelis (Copenhaga),R. Vogt (Christiania)2) etc. au publicat numeroase lucran i inperiodicele straine. Ungaria prin lucrarile originale ale lui Ferenczi, Hones, Pfei-fer, Balint, Eisler, etc. vine cu pretioase contributiuni in sanulscoalei freudiene. Polonia. L. Jekels, nume cunoscut in cercurile psihana-lizice, prin lucrari de psihanaliza literara. Spania. Prof. H. Delgado, reprezita psihanaliza in Spania. India. D-rul Girindrashekhar Bose din Calcutta, cola-boreaza la periodicele psihanalitice ( nInternat. Zeitschr.far Psychoanalysea) lar Berkeley-Hill confirma identitatea etio-logiei nevrozelor la Europeni si Hindusi. America. In 1909, Stanley Hall presedintele Universi-tatii din Worcester invita pe Freud si Jung sa tina o serie deconferinte asupra psihanalizei. Cercetarile lui H. Ellis. D-ruluiA. Brill (New-York) etc. publicate in numeroasele reviste psi-hanalitice ale Societatilor adepte infiintate, au starnit discutii viiin sanul centrelor neuropsihiatrice americane. Astfel la Congresulanual al Soc. de Neurol. Americ. (Atlantic City 1921 lunie). Ch.R. Mills si Morton Prince in raportul lar se ridica in contrapansexualismului freudian, recunoscand totusi valoarea unor no-tiuni psihanalitice, Prof. James I. Putnam, Mr. Carihy, Mr. Camp-bel, etc. au trecut insa cu totul de partea lui Freud, iar White siSmith-Eily fellife (New York) editeaza (in 1913) The Psychoa-nal. Review.") Mentionam lucrarile lui : Sandor Radd, IvesHendrick, G. Zaboorg, Franz Alexander, G. Greve (Chile) MmeRuth etc. România. In ceca ce ne priveste, nici centrele culturaleromane nau ramas straine de noul curent al psihologiei freu-diene. Prot. G. Marinescu (196) (197) a expus trasaturile gene- I) Problema reflexelor conditionate. 2) Care publicg (1907) prima psihiatrie (In limba norvegiang) ce seocupà pe larg de psihanalia www.dacoromanica.ro 1) Edituri ale lucrArilor psihanalitice din America: Nervous and Men-tal (Washington) si W. W. Noorton & Company Inc.° (New-York).
  28. 28. 29tale ale doctrinei, criticand-o impartial. Rezultatele practice tnsaobtinute In clinica si clientela, de catre Dr. C. Vlad, se impunprin succesul lor, evidentiind valoarea utila, reala a noueipsihoterapii, atunci and este condusa de Indemnarea si rtibda-rea necesard aplicarii acestei metode subtile. Prima teza de doctorat (in medicina), ocupandu-se de pro-blema psihanalitica este a D. Dr. C. VIad (300) In 1923. Ur-meaza lucrarea de fata, aparuta tot ca teza de doctorat (laIasi), In editia I-a in 1927, ocupandu-se Indeosebi de parteadoctrinara a psihanalizei. Cu aceste Inceputuri lumea medicaid romaad este In largamasura preocupata de valoarea stiintifica a vederilor psihanali-lice. Prin forta faptului, ca psihanaliza mai ales aplicataimpune o cultura generala serioasa, medical intelectual estenevoit Era se familiarizeze cel putin inteun cadru diletant Cuproblemele psihanalitice. Insa, pentru o cunoastere temeinica a psihanalizei, pentruobtinerea deci a rezultatelor practice de valoare medicala, so-ciala pe care le ofera aceasta investigatie subtila de psihotera-pie, se cer sacrificii materiale si morale, dar mai ales de timp,a proape absiNie In actuala atmosfera materialista. Putini se vor ha-zarda in acest domeniu al specificului omenesc. Astfel se explicaIn mare masura faptul, cd multi literati sau convins spontan deadevdrul si de valoarea reala a revelatiunilor psihanalitice. Pu-tini medici romani pot fi cu adevarat citati de a fi colaborat Inliteratura psihanalitica romaneasca. Lucrdrile de psihanaliza aleDr. C. Vlad sunt suficient de cunoscute in competinta siIn datele lor practice, pentru a ne limita doar la mentionarealor. Dr. Westfried In lucrarile sale asupra manifestarilorsexuale normale si morbide. Dr. G. Retezeantt debutand cuteza sa de doctorat (263) asupra viselor in care se cristali-zeaza ca multa pricepere o serioasa putere de analiza a sufle-tului omenesc continua prin diverse articole de psihanalizaaplicata, 1) uneori in colaborare ca Prof. C. Urechla (Cluj), saraspandeasca lumina nouei psihologii. Dr. T. Corozel printeza sa de doctorat sa impus ca un pretios colaborator in apa-rarea punctului de vedere psihoanalitic. www.dacoromanica.ro 9 In .Buletinul eugenk $1 blopolitic 1929 gi 1930 Cluj ;I ,ClujulMedkal".
  29. 29. 30 In ramura medicinei legale, mentionam primele eseuri depsihanalizä judiciarä publicate de D Petre Marcu-BalF1) con-turand valoarea interogatorului psihanalitic si posibilitatile prac-tice oferite de datele psihanalitice expertizelor judiciare. Regretatul profesor Mina Minovicl in colaborare cu D Dr.Westjried (210), iar mai tarziu cu Dr. C. Wad (211) publicaIn revistele franceze doua studii in acelas sens evidentiind ser-viciile ce le poate aduce examenul psihanalitic expertizei me-dico-legale, largind in acelas timp si conceptia psihologica adelictelor, a responsabilitatii si-a sanctiunilor penale. Nu de mult, Dr. C. Steinescu (287) schiteaza o expu-nere obiectiva a doctrinei lui Freud" sustinand o critica alecarei concluzii ridica o adversitate in lata utilizarii psihanalizeiea metoda terapeutica efectiva. Dupa ce cauta sa ilustreze subrezenia" principiilor acestei doctrine si elucubratiunileuinterpretarilor psihanalitice, autorul crede, ca In faza lor ac-tuala valoarea mijloacelor psihanalitice in domeniul medici-nei legale si-a dreptului penal este egala Cu zero". Recent, Dr. Maam Pop (244) publica unele conside-ratiuni critice privind aceiasi problema a psihanalizei judiciare.D-sa intrevede multiplele aplicatiuni ce le prezinta psihana-liza criminalistica avand largi perspective, ce-ar duce In viito- rul apropiat la inaugurarea unei noi stiinte si scoli eriminale, care desigur va influenta In multe directii, doctrina si legislatia penala a viitorului". In afara domeniului medical, medicii psihanalisti romani, au facut, In ultimii ani, o serie de investigatiuni privind litera-tura noastra. Prima incercare de acest fel a fost a D. Dr. C.Vlad In jurul geniului lui Enzinescu. Dupa ce schiteaza structuramentala a lui Eminescu, servindu-se de tehnica psihanalitica,D-sa da la iveala rolul determinarilor psihologice inconstientein geneza operei emineseiene. Mai tarziu D-sa publica un studiupsihanalitic asupra motivului Lenore" din folklorul nostril.In cadrul acelorasi preocupar Dr. loth: Neumann (218) (219) 1) In revistele : .Via(a Romaneasedm, .Pandectele Romane", §i Drep-tul6 (vezi bibliografia). Aceste articole au ap5rut de curand Inteun singurvolum sub WM de ,Psihanalia judiciarelm. www.dacoromanica.ro I) NuvelA publicata in Vlata Roma/leaner No. 7 din 1927,
  30. 30. - 81 -publica douh studii psihanalitice : asupra romanului Baca/aura/-fill elevulut Getbert" de Torberg si Adela" de G. Ibialleanu. In legatura cu fenomenele sociale actuale, am schitat Incuprinsul unui eseu, felul In care trebue privita fata de azi dinpunct de vedere pslhanalitic (246) ; concluziile noastre relevafalsitatea tendentioasei i naivei interpretan i a teoriei psihanali-tice, prin care se justifica i sustine degajarea totala a feteimoderne de sub... jugul moralei sexuale, ipocrite i creatoarede nevroza." Daca pe taramul medical au aparut restranse lucrari fatade centrele culturale straine, In literatura romaneasca autoriisau resimtit pe o scara mult mai larga in creatiuniie lor lite-rare. Inspiratii fecunde si orizonturi noi ale tragicului omenesc,relevate la lumina datelor psihanalitice, detin cheia i esteticaprofunzimilor sufletului omenesc In nenumerate nuvele, romane,piese, poezii, etc. Citarn bunaoara Somnul" de D. Cezar Pe-trescu, 2) o nuvela, ce oglindeste complexitatea cu care esteinfiltrat sufletul femei de eternele preocuparii erotice, cat simecanismul psihologic al visului in sensul conceptiei freudiene. Este locul sa atragem atentia i asupra unei repercusiuniale conceptiei psihanalitice, din cele mai nefaste nu numai lite-raturei noastre, ci intregei noastre organizari sociale. O ine-puizabila literatura pornografica Isi justifica valoarea atuncicand teza artei pentru aria" nu mai ofera argumente utili-zand datele psihanalizei In legatura cu mecanismul psihological raporturilor dintre inconstient i constient. Aceiasi exploataretendentioasa i falsa îi continua opera nefasta In mainile creerul unor elemente inteligente si de vasta cultura"in domeniul social al vietei noastre. Anumite curente politice(si pedagogice conexe celor politice) in tendinta lor de rastur-nare a oranduirii noastre sociale, utilizeaza conceptia psihana-Mica In subminarea familiei Intronand dreptul absolut al sexua-MAW (o forma periculoasa i ieftina a materialismului) asupra oricarei valori etice, etnice, de sanatoasa traditie etc . . . Opera de destramare i desmat social desfasurata de spirite revolutio- nare, venale sau dornice de castig pe calea revistelor, bro- surilor, literaturii, ziarelor, conferintelor si chiar lucrarilor . . . . stiintifice (In jurul problemei sexuale) cultivand noi (?) mo- www.dacoromanica.ro ravuri In numele unei . , moderne vieti" . . PAnA ql crimi- .
  31. 31. 32nalii intelectuali" vi minori" (precocitati (?) vorjustifice crima prin argumente culese din ... Freud sau Glde). Se impune o stavilire a acestei exploatdri a conceptiei psihanalitice, In care atat adeptii cat vi adversarii ei, au recu-noscut o arma cu douà taivuria. In o serie de conferinte, comunicad vtiintifice vi eseuri,am semnalat influentele, nefaste structurei etice a individuluicadrelor noastre sociale, ce le determina acest curent" mo-dern alimentat cu idei psihanalitice" vi. am demascat cauzele(politice, antinationale ; interese financiare, parvenire, etc.) ace-stei utilizad a psihanalizei In insavi detrimentul valorii ei.8) In domeniul psihologiel, D. Conf. M. Moldovan (212) faceprima expunere psihanalitica a inconvtientului, ca un convinsadanc cunoscator al conceptiei freudiene, DI Prof. C. Reidulescu-Motru (253) confirma pretioaselecontributii ale psihanalizei In explicarea fenomenului psihologic.In desvoltarea conceptiei personalismului energetic" (254) D-saconsidera meritul psihiatrului vienez S. Freud de a fi staruitasupra proprietatii de identificare a Eului. O atitudine favora-bila psihanalizei indeosebi privind fenomenul sublimariise desprinde vi din lucrarile de psihologie sociala ale Prof. E.Speranfla (285) (286). Din punct de vedere pedagogic, D. Prof. G. G. Antonescuexpune contributiunile practice de mare insemnatate In cu-noavterea vi influentarea integrala a sufletelor copiifor (elevilor)nostril. (6). D. Prof. C. Narly, considerandu-1 pe Freud unmare educator" (216), lar sublimarea un minunat mijloc edu-cativa (id.), face o ampla descriere a aplicatiunilor psihana-lizei in pedagogie. In cadrul preocuparilor de psihologie fi pedaRogle infan- Hid, DI C. Georgrade (126) vede In investigatia psihanalitica Marta cu talent, prudenta i rabdare, un pretios mijloc ce 9 Constatare personal cu ocazia examenelor psihiatrice ce-am avutocazia sA le facem cAtorva criminali intelectuali, 9 ,Considera(iunt psihanalitice asupra creae literare° comuni-care prezentatA la al 13-lea congres al Soc. RomAne de Neurologle, Psi-hiatrie, Psihologie si Endocrinologie, tinut la Sibiu (1933). 1) Acest aspect al psihanalizei 11 vom trata pe larg In cadrul unei www.dacoromanica.ro/ucrari In curs.
  32. 32. bne oferit informatiuni sugestive pentru a sesiza subconstientulIn care germineaza si din care tsar multe din conduitele bizareale copillor". In teatru. D. L. Blaga considera problema psihanaliticade-o importanta deosebita, prin faptul ea ofera un imens ma-terial Cu extraordinare efecte dramatice si de fecunditate rara". TotD-sa, In filosofie utilizand datele psihanalitice In cadruloriginalei teorii asupra stilului cultural 1) alaturi de comentariile filosofice si critice asupra problemei inconstientului, ne ofera st oserie de contributiuni pretioase. Dupa ce insista asupra deosebirii ce trebue facuta Intreinconstientul organic-fiziologic si inconstientul psihic (conceputca substanta sau ca o realitate sui generis), evidentiaza va-loarea conceptiei psihanalitice despre inconstient. Rezervele cele face In jurul acestei conceptii sunt cu atat mai valabile cucat izvorasc dintro favorabila atitudine MO de doctrina psiha-nalitica, dar mai ales din discernamantul ctitic al unui spiritde-o rara putere de patrundere a realitatilor abstracte, pe planfilosofic. Reamintind faptul ca descoperirea ninconstientului"constitue un titlu de glorie mai ales pentru filosofia naturii"D. L. Blaga (21) releva raporturile dintre conceptia romantica (a luiSe/telling, Carus, Goethe etc.) si cea a psihanalizei privind do-meniul inconstientului. Din sanul acestor raporturi, autorul des-prinde concluzia, ea viziunea romantica contureaza inconstientulglobal, Irma gol, lipsit de substanta, ps hanalistii limi-tandu-se la un punct de vedere periferic, desprind oviziune mai plina despre structura $1 continutul inconstientu-lui, Insa din pozitia limitata unui cadru marginal, de suprafata,ne mai fiind posibila nici o cunoastere, fi lipseste viziuneipsihanalitice perspectiva vasta in adanc. Din aceasta opozitiea privirilor, D-sa considera posibilitatea unei abordar efectivea problemei inconstientului numai reluand traditia romanticaveche, care desena eadrele unei viziuni, si adangAndu-i-se spo-rul mlezos obtinut pe alte cai. 0 mindu-se asupra structurei inconstientului, D. L. Blaga (id.)Il descrie ca o realitate psihica de mare complexitate, cu funcliisuverane si de o ordine si de un echilibru launtric, gratie ca-rora el devine un factor In mai mare masura $iesi suficient, www.dacoromanica.ro 1) In primul volum : Orizont 111 stila din ,,Trilogia culturil, 3Dr. 1, POPREIC11.818111 t 08111LNALIZAN
  33. 33. decat e con§tiinte. O asemenea considerare il duce pe gAn-ditorul nostru la conceptia unui inconOent cu caracter cos-metic", nu haotic". O asemenea limpezire a domeniului incon-Oientului de perspectiva cosmotica" a dus la o serie de contri-butiuni originale in legatura cu raporturile dintre incon§ient §icon§tient ceea ce l-a facut, pe autor, sa revizueasca In mod criticmecanismele vietii suflete§ti descrise de Freud. In mod deosebitD. L. Blaga i§i Indreapta privirile In jurul fenomenului de crea-tie spirituala", lamurit de psihanali0 prin mecanismul subli-marii" libidoului sexual. Dupa aceasta conceptie psihanalitica acreatiei, tendintele (continuturile) incon§tientului apar in con-§tiinta diformate, deghlzate, formand prin aceasta transformare-continuturi ale diverselor creatii spirituale (artistice, literare etc.))Ori, cu drept cuvant, continuturi ale incon§tientului pot aparea(efulguratiuni ale incon§tientului") in constiinta §i fara o prea-labila transformare cum se petrece In fenomenul sublimarii.Acestui proces de translatie, de revgrsare a undelor" continu-turilor din incon§tient in con§tiinta scazute ca un ecou, darnedeghizate" D. Ludan Blaga ii da numele de personan(d."2) Ne limitam la aceasta sumara schitare a felului In careconceptia psihanalitica a fost comentata §i criticata de cel maioriginal §i adanc ganditor contemporan, al nostru. * * Trecand In revista ecoul ce l-a avut doctrina §coalei luiFreud, in mai toate tarile, credem ca i se cuvine acestei doctrineIntreaga atentie, cópturand- o ca o valoare de cultura ce trebuecunoscuta, spre a fi utilizata apoi numal In scopul binelui socialsi in raport numai Cu realitatile noastre sociale. ) Vezi capitolul al IX-lea : ,Fenomentil 1) Procesul personantel 11 considera autorul §i ca un pretios mljloc de www.dacoromanica.roexplicare a fenomenului .stilm.
  34. 34. CAPITOLUL H. Principiile psihanalizei. Psihicul e o modalitate de manifestare a energiei universale, prin-trun complex de tendinte si In continuA miscare. Teologismul intrapsihic:once act psihic este determinat de o cauzA (psihicA sau organic5) latentAsau manifestA. Elementul afectiv stA la baza psihodinamismului. Ge-neza vietel afective. Psihologia afectivA, hedonicA. inconstientul cabazA a intregei vieti psihice. Pslhosexualitatea cuprinde aproape intreagaactivitate a vietli psihice. Procesele mentale infantile stau la baza intre-gel desvoltArl ulterioare ale vietii psihice a individului. Copilul este tatAladulluluig ; ce na fost, nu poate deveni. Vom face o scurta expunere a principiilor fundamentaleale doctrinei freudiene, In capitolul utmator insistand asupracatorva aspecte mai importante pe cari He imprima uneleprincipii. 1. Principiul psihodinamismului. Vieata psihica e uncomplex de tendinte care se gasesc Trite° miscare continua,once proces psihic reprezentand forta unei cantitati de energiipsihice 9 pe cale de elaborare. Din acest punct de vederepsihologia freudiana la aspectul unei psihologii dinamice 2) cecontrasteaza cu psihologia clasica asociationista, statica. Con-ceptia panenergetismului universal orienteaza psihanaliza fritrodirectie psihomotrice". In sufletul individului sunt vecinic framantari, tendinte,aspiratii, dorinte ce tind spre elaborare manifesta, (si aceastanu numai In stare de veghe, ci si In timpul somnului). Se de-scrie psihicul ca un sistem de tendinte. Astfel, dupa Rtbot (271) 9 P. Janet prin conceptia sa a tenstund psihologice a intrevAzutpsihologia dinamicA. www.dacoromanica.ro 2) Multi termeni al psihologiel freudiene sunt Imprumutati din fizicAfi mecanicti.
  35. 35. tendinta este o miscare sau oprire de miscare In stare nAscAn-da ; este termenul generic ce cuprinde toate variethtile lui : ne-cesitAti, instincte, dorinte, inclintiri, gusturi, tendintele traducAndnecesitAtile mentale sau fizice ale individului". Freud (115) Inte-lege prin o tendintA echivalentul psihic al unei surse continuede miscAri provenind din interim organismului, spre deosebirede excitatie, produsA de cAtre agentii externi. Tendinta este decila limita domeniului psihic si fizic". SA retinem astfel baza dinamicA si conceptia unei sintezede tendente % dona din caracterele fundamentale psihologieilui Freud. 2. Principiul determinismului intrapsihic. Fenomenelepsihice sunt supuse unui determinism riguros. Nici un act psi-hic nu este elaborat la Intamplare ; nu facem nimic din obis-nuintA, distractie sau din capriciu. Nici o manifestare psihomo-torie nu este deci ininteligibilA, inexplicabilA ; geneza ei recu-noscand conditii si determinAri bine stabilite exlude notiunile :nhazard" distractie", etc. Acest principiu prezintA o deosebitA valoare In doctrinalui Freud, deoarece importanta determinismului universal esteatat de mare Incat rupandu-se numai Intiun singur punct sarrAsturna Intreaga conceptie stiintifica a lumei" (Freud) (114). Activitatea psihicA, sub once forma, prezintA deci o conti-nuitate si succesiune cauzalA. 2) Orice act psihic este legat deun altul printro asociatie 3) dinamicA si cauzalA, actul psihicfiind conceput In vederea unui scop. In psihologia deterministA a lui Freud se amestecA deci mecanismul cu finalismul, (Misa prezentandu-se ca o conceptie teleologica a psihismului 4), ca o filosofie finalistA" (Dubuiadoux) (86). 1 Pazilhan (232): ptendinta este faptul esential al vietii mentales. 2) Aparitia oricarui fenomen psihic este conditionata de cauze: operceptiune cheama In constlinta o reprezentare, aceasta o a doua s. a. m,d. o emotie, o dorinta, determina atentiunea si da o alta directie lantului dedeis. Paulhan (230). 2) fu decursul evolutiei ontogenice si filogenice osociatia se face laInceput superficiala (sunete, etc.) apoi tot mai profunda si se ridica la unordin superior (asemanare, coordinatie etc) (Iones) (160). www.dacoromanica.ro 9 Din punct de vedere filosofic, finalismul psihalogiel freudiene aadruncinat bazele conceptiei liberului-arbitru, asupra manifestkilor paihke.
  36. 36. 37 Vom vedea importanta i puterea explicativA a notiuneide teleologism psihic, cAnd vom vorbi despre lapsuri, vise,simptome psihonevrotice precum si a altor fenomene psiho-logice care pana la Freud erau enigme in esenta lor. Pd acest principiu al asociationismului cauzal, al determi-nismului intrapsihic se bazeaza, precum vom vedea, metodaasociatiei libere a lui Freud i cea a asociatiei verbale a luilung douà metode ale terapiei psihanalitice. 3. Principiul afectului. Elemental afectiv stil la bazapsihodinamismalui. Psihologia lui Freud din acest punct de ve-dere este prin excelentA o psihologie alectivci in care afectivi-tatea detine primatul, locul cel mai important in mecanismulelaborArilor psihomotorii in general, din punct de vedere atAtfilogenetic cat i ontogenetic. Mai mult. Energia psihicA derivAdin afectivitatea ce-o posedA intregul organism" (Regis §iHesnard) (260). In psihologia v oluntaristA a lui Schopenhauer, in acea inte-lectualistà a lui Leibnitz, afectivitatea era privitA ca fiind par-tea inferioarA a inteligentei" (Leibnitz). Pentru Descartes afec-tivitatea constituia domeniul gAndirei confuze". In schimb Humein Morala sa dA importanta cuvenitA afectivitAtii, cand spune caintelectul numai prin intermediul afectului, emotiei se transformAIn activitate. La fel A. Comte in Philosophie pozitive spune :afectivitatea e unul dintre cele mai principale mobile ale vie-tii".. iar Wundt deasemenea aseazA tendintele (afectivitatea) labaza psihologiei lui voluntariste. Totusi, de abia in secolul tre-cut, geniul lui Ribot a pus bazele stiintifice ale psihologie afec-tive, cAreia i-a consacrat numeroase volume si articole in Re-vue philosophique" (fondatA de dAnsul). Extinderea acestei psihologii, Freud a fAcut-o bazat pe nu-meroase cercetAri rlinice si psihologice, ajungAnd la concluziacA intreaga dinamicA a energiei vitale psihice se aflA sub de-pendenta afectivitatii. Afectivitatea o gäsim astfel odata cu etergia vitalA. Lacele mai elementare fiinte, cum ar fi de ex. amoeba, gAsim tro-pismele. Acestea ar fi primele i cele mai simple manifestAri aleafectivitAtii in stadiul biologic din curbul evolutiei ei, deoareceparalel cu crescanda complexitate a organizatiei somatice sa efec- www.dacoromanica.rotuat i complexitatea mecanismelor proceselor vietii psihice afeetive.
  37. 37. 3sDe altfel o manifestare afectivA repulsivA (antipatia) a individuluisar putea compara fohrte bine in ultima analizA Cu tropismul ne-gativ, antipatia fiind rezultatul evolutiei tropismelor negative, sim-patia,a tropismelor pozitive, IntrucAt baza, rAdAcina vietiiafective se aflA in tendinfe, iar nu in constiinta plAcerir sau ne-plAcerii ce le insoteste dupA cum sunt satisfAcute sau nu (Rrbot)(271), si deoarece sub vieata constientA afectivA se aflA o re-giune inferioarA, foarte obscurA, aceia a sensibilitAtil vitale sauorganice, care este o forma embrionarA a sensibilitAtii consti-ente" (Ribot) (271). Asadar congiin(a acestei sensibilitati vitale, biolconstitui ceea ce se numeste afectivitate, si °data cu aparitia ce-lei mai elementare organizald psihice, sensibilitatea organicd aconstituit cea mai rudimentarA stare afectiva. Complexitatea pro-gresivA a psihicului a atras complexitatea crescAndA a vietiiafective. In ce constA insA perceptia sensibilitAtii organice In carecaz putem vorbi de o stare afectivA ? Am spus, el once actpsihic reprezintA elaborarea unei energii psihice, reprezintA ac-tualizarea unei tendinte-forte. SA luAm de ex. tendinta cea maievoluatA : ideea 1). ldeea constitue o tendintA. Cum ne-a venito idee imediat tindem, simtim nevoia, a o executA. Ca oncetendintA reprezintA o energie psihicA ce-si cau1A elaborarea.Bernheirn dela Nancy a numit aceastA tendintA spre elaborarein act manifest a energiei psihice (ideei) : reflex ideo-dinamic,care nar fi decAt echivalentul psihic al reflexului fiziologic : ex-citatie-reactie motorie. Cand frisA energia este impiedecatA In elaborarea ei, caorice energie se va acumula fn cantitate, care va creste in ra-port direct cu durata si intensitatea obstacolului precum si cupersistenta fortei ca case tinde a se manifesta In act. In raportdirect cu acesti trei factori va creste si tensiunea psihologich"(P. Janet), iar perceptia acestei tensiuni 2), potentialitAti ne vaface sa ne gAsim In acea stare de nesatisfactie afectivA (Un-lust-Freud) ; deaceea autAm so elaborAm (Abfuhr) fn care cazne simtim satisfAcuti (Endlust). Asadar odata cu perceptia senstbilitatii organice fa(d detensiunea energiei unei tendinfe pe cale de elaborare, vom pu- I) Ideea fiind in acelas timp o .generatoare de tendintes. www.dacoromanica.ro 2) Acest fenomen sar putea considera ca fiind si la baza cenesteziel,
  38. 38. 39tea vorbl de o stare afectivd. $i aceasta va fi neplacuta In ca-zul aid tensiunea energiei cre5te In urma nesatisfacerii tendin-tei impiedecate 5i placuta in urma elaboraril satisfacatoarea ei I). Aceasta senzatie de placere o cauta once !BMA vietuitoare,dela cea mai simpla la cea mai complicata. Principiul pia-cerii" (Freud), al satisfactiunei vitale, ar calauzi astfel Intreaga.activitate bio-psihica, scopul oricarei manifestari (tendinte) psihicefiind acela de a obtinea placerea (teleologismul hedonic alpsihologiei lui Freud) satisfactiunea, indiferent daca prin aceaplacere se satisfac sau nu 5i alte cerinte ; 8i aceasta cu atatmai mult cu cat ne vom scobora pe scara evolutiei filogenetice(animale, primitivi) sau ontogenetice (copil ; alienati, etc. 2)Vom reveni asupra importantei fundamentale a acestui princi-piu afectiv. Din acest punct de vedere psihologia /ui Freud se carac-terizeaza printeun panhedonism al evolutiei vietei bio-psihice,intreaga dinamica a domeniului psihic fiind orientala de facto-rul afectiv, de acest instinct vital". Am lost obi5nuiti sa vedem In afect, sentiment, o calitatea unei senzatii, reprezentari, intrun cuvant al unui element in-telectual. Acestei conceptii calitative" a afectului, noua psibo-logie opune una cantitivd". Afectul (ca once energie) se poatediminua, mad 5i deplasa 2) ; e carecterizat deci prin mobi-litate, prin o oarecare independenta fata de elementul intelec-tual (senzatie, idee, etc.) de care este legat. Din cauza acesteimobilitati afectul se poate deplasa (Verschiebung) de ata deelementul psihic de care a lost primitiv ata51t, 5i sa intre Inalte sisteme psihice noi" (lanes) (160). Aceasta conceptie a depla-sarii" afectului explica len omenul transfertului afectiv" (Freud),al reportului afectiv" (Mauricheau-Beauchant) fenomen foarte ) Deschamps (82) vorbeste de maladiile energiel psihice" creind ast-fel o noug stiintA clinicg: psihopatología dinamia`. Inteadevgr acestia precum vom vedea nu cautg decgt satisfacti-unea tendintelor lor, indiferent dacg satisfac sau nu si alte cerinte socIale,biologice etc. De altfel zilnie se spune : ,a crescut ura a scdzut iubirea" mi-am indreptat iubirea pre etc. . . Se vgd cleci caracterele unei notluni can- www.dacoromanica.rotitative, mobile, dinamiee.
  39. 39. 40Important in mecanismul terapeutic al psihanalizei, precum siIn explicarea simptomelor nevrotice, viselor etc. Inconstientul, baza Intregel psihoIogii. . Cand hip-notizatul (deci cu constiinta In stare atenuata) destainueste faptece nu-si-le reaminteste in stare de veghe, de constiinta; canduitam anumite lucruri si-apoi ni le reamintim ; cand urt deli-rant (cu constiinta in stare de disfunctiune) spune lucruri decare nusi mai reaminteste, nu-i vine sa creada ca le-ar fi spusel este foarte natural sa ne intrebam : unde este depozitatcapitalul psihic ce detine memoria faptelor destainuite atuncicand constiinta este atenuata (hipnoza) sau in disfunclie (delir)?Unde sunt depozitate urmele mnezice" ale reprezentarilor delucruri, de fapte ce le uitam, pentru ca apoi sa ni le reamin-tim ? Da unde le evoceirn §i mide dispar dupa ce le inlaturamdin lumina constiintei ? In constient nu sunt deoarece le uitam,nu le-avem la indemana intotdeauna. In acest dute-vino alreprezentarilor, ipoteza inconstientului isi gaseste unica sa jus-tificare psihologica" (11 uizdt) (322). Toate aceste Intrebari, precum si multe alte considerentesi observatii lau determinat de Freud sa studieze domeniulextraconstient al psihicului, anume pe acel al inconstientului. Inacest domeniu Freud gaseste geneza tuturor simptomelor denatura psihica, din care cauza scopul terapeutic al psihanalizeiconsta in abordarea acestui domeniu : mecanismelor sediulpsihopatogene. Psihosexualitatea cuprinde aproape intreaga acti-vitate a vielii afective. In urma numeloaselor cercetaripsihanalitice efectuate in clinica si in afara ei, Freud a fost sur-prins de frequenta cu care descopere factori de natura psiho-sexuala" ca germeni etiologici ai psihonevrozelor. Aceste con-sideratiuni lau determinat sa studieze serios probsexualitatii din toate prctele de vedere. Rezultatele obtinute de el si de adeptii scoalei lui, au des-legat numeroase probleme, ducand astfel la conceptia cea maioriginala a doctrinei psihanalitice, anume la cea a psihosexuali-tatii, cunoscuta sub numele de teoria lui libido a lui Freud i ca- www.dacoromanica.roreja ii voin rezerva un caditol special.
  40. 40. 41 6. Procesele mentale Infantile stau la baza tntregeldesvoltAri ulterioare ale vietii psihice a individulul oi co-lectivitAtii. Perioada infantild a unui individ (ca gi de altfela unui popor) prezinta o deosebità importantd, care pAnd laFreud nu sa studiat in deajuns. Copilul se nagte cu o sintezd detendinte unele primare, ca instinctul sexual, de agresivitate gi deconservare individuald (proprii materiei vii), lar altele derivate(cdpdtate) sub influenta amblantei sociale (educatia sub toateformele ei). Calitatea acestui capital psihic va nuanta intreaga activi-tate psihicd ulterioard a individului. Vor apdrea alte tendinte,vor ,dispdrea" unele din cele vechi. Toate acestea MO numaiin aparentd, deoarece tendintele noi apdrute nu sunt cleat de-rivatele celor care par a fi dispdrut . . . 2) cdci nimic nu sepierde" iar »ce na fost nu poate deveni". . . Vom vedea sub influenta cdror factori, intregul sistem detendinte ale copilului mildr modificari si transforman i adeseoriprofunde. Vom vedea de- asemenea importanta unei evolutii nor-male gi anormale ale psihosexualitdtii asuprá siindtdtii psihiceale vietii de adult, importanta mai ales a traumelor afective" in taza vietii din copildrie care pot uneori surveni gi de-saxa, desarmoniza intregul fond afectiv ce anima vieata psihicdlatentd gi manifestd ulterioard 2). ) Copilul este tata adultului (Freud). www.dacoromanica.ro 2) Vezi cap.tolul psihonevrozelor §i perversiunilor sexuale.
  41. 41. CAPITOLUL III, Aspectele doctrine psihanalitice. Duna ce am expus pe scurt principiile fundamentale aledoctrinei lui Freud, suntem nevoili sa insistam in primul rAndasupra unor laturi mai originale, mai importante ale doctrinei.Acestea ar fi : vieata afectiva, sfera inconstientului si psiho-sexualitatea. Asupra afectivitatii am insistat putin (in capitolul prece-dent) si vom mai reveni. Ramane sa vedem cum concepescoala psihanaliticA inconstientul si psihosexualitatea. A) Psihologia inconftientului.Istoricul acestei probleme. Diversele teorii asupra incongtientului. Con- ceptia psihanalitica a incongtientului: congtientul nu este deloc egal cu vieata psihica. Afectivitatea gi incongtientul : criteriul afectivitatii (sen- sibilitatii) este criteriul vietii sub toate formele el. Nu exista indife- ferenta afectiva (,,Null-punkt° Wundt).Geneza Incongtientului : apare odata Cu cea mai elementara organizatie psi- hica congtienta.-- Dubul aspect : biologic gi social.Continutul incongtientului. Conceptia psihanalitica a congtientului. Ape- tente posesive gi oblative. Eul individual gi social. Pr inciplul pia- cerii gi prIncipul realitatii. Utilul social.Raporturile dintre congtient gi incongtient. Organizatia structurala al func- tionala a acestor douà sisteme psihice : cenzura, refularea gi rezistenta. Complexeie ideo-afective. Istoric. Problema inconstientului nu este deloc nouA. LuiFreud ti revine insa marele merit de a-i fi dat cea mai vastaacceptiune si una din cele mai complete rezolviri. Ca de altfel once problema, si aceea a inconstientului afost privita si din punct de vedere hlosofic, metafizic etc. Pri-mele incercari le gasim la Descartes (1596 1660), care a deo-sebit o gAndire spontana (inconstientul) de una reflectata (con-stiinta) ; dela Pascal ne-a ramas: Le coeur a ses raisons, que www.dacoromanica.ro
  42. 42. 43la raison ne connalt pas". Leibnitz (1646-1716) prin teoriaperceptiilor minimale" (inconstiente) a introdus lima conceptiainconstientului in psihologie. 0 desvoltare filosofica a problemei o da Ed. von Hart-mann (1842-1906) In Filosofia inconstientului" (1869) side abia in 1886, W. Wandt o aseaza pe baze experimentalepsiho-fiziologice. In acest cadru stiintific cu lucrarile lui H. liöff-ding, Ribot, Bergson, Paulhan, Boutroux, Delacroix, Le Bon,etc. fi cu cercetarile de laborator, de psiho-fiziologie, executatede Bazaillas, Abramowsky, Morton Prince, Bechterew, Dwels-hauvers, Grasset, W. James, etc., studiul inconstientului trece insfarsit pe terenul experimentarilor clinice ale scoalei dela Sci-pettière (Charcot), Nancy (Bernheim, Liébault), Bordeaux (Pitres$i Hesnard) pentru ca prin conceptia automatismului psiholo-gic" P. Janet sa-i dea valoarea stiintifica in acelas timp cu pro-f esorul Freud creandu-se astfel o adevarata psihologie a In-con stientului. Precum vedem, preocuparile ce au vizat notiunea de in-constient", constitue una din problemele cele mai discutate alepsihologiei teoretice si exprimentale. Problema inconstientului,dupa ce a fast incadrata in o serie de conceptii filosofice atrecut si in domeniul experimentarii stiintifice (de laborator), deunde apoi a fost conceputa pe baze largi, mai mult de ordinfiziologic si psihofiziologic (inconstientul organic). Fiecare conceptie in parte a descoperit treptat-treptat tot atateaelemente componente si functiuni ale acestui domeniu psihic. AstfelP. Janet (151) evidentiaza automatismul psihologic" si sintezamentala" pentru explicarea multor manifestni psi hice moibide.(cum este de ex. personalitatea dubla i) fenomen studiat si deBinet, Ribot, M Prince, etc.). Alti autori din punct de vedereevolutionist au abordat studiul elementelor vechi inmagazinateIn inconstient. Astfel Jung, un elev a lui Freud, descrie ima-ginile arhaice" (urtamliche Bilder") in cadrul superstitiilor, cre-din(elor, simbolurilor oaresicum universale2) legate unele de lu acest fenomem psihopatologic, incongtientul ca expresie a si-stemelor psihice ideo-afective, care detagate de eul congtiintei evolueazA ca oa doua personalitatea fast numit gi cocon,stient (Assaglioli) sau eta subli-minal (Morton Prince). www.dacoromanica.ro Simbolul divinitkil, demouulut misterului etc.
  43. 43. 44frica, allele de elemente sacre, tabuate, sau de aiti factori soci-al-etici, etc. Toate aceste imagini arhaice" (sau imago-tipuri" Maeda) constitue asa numitul inconstient colectiva sausupraindividual" (Jung) comun vietii psihice colective (de po-por, rasa, neam, etc.) Ribot pune apoi accentul pe aspectul afectiv (emotional)al proceselor inconstiente descriind chiar o logica afectiva"gratie careia se explica toate actiunile celor cu o constiinta slaba(la cei lipsiti de educatie sanatoasa sau zdruncinata fie mo-mentan, fie pentru un timp mai Indelungat, cum ar fi de ex.In nevroze). Alti autori (G. le Bon) au descris din incenstient virtuali-tatile (predispozitiile, aptitudinile) ereditare ce se manifestaspontan" ca Wand parte din felul nostru de a fi", (incon-stient functional). In sfarsit dupa ce unii psihologi au intrevazut si functiu-nea creatoare a inconstientului 9, scoala psihanalitica a privitproblema din pullet de vedere dinamic descriind un incon-stient dinamic" (sau latent-activ). Se Intrevad deci atatea aspecte divergente ale inconstien-tului In geneza. In modalitatile de actiune si exteriorizare, pre-cum si in finalitatea lor (stabilita mai ales In conceptia psiha-nalitica). Unele aspecte sunt In raport : a) cu viea(a noastrapsihicei internd (preocuparile resimtite ca framantari sufletesti",deliberarile din cadrul vietii noastre psihice interiorizate, etc.evidentieaza acest raport intrapsihic) b) altele, tot in raportintern cu vieata biologid (fiziologica) a organismului nostru(de ex. actele inconstiente sau mai bine zis fntreaga fiziologiea starii noastre cenestezice de care nu avem constiinta decatcand trece pragul normalitatii 2) si asupra careia elementele psi- 1) Gratie careia se efectueaza inspiratia a§a zis a opontanag revelatiileetc., fenomene studiate de Ribot (268) In conceptia lui asupra ,,imaginatielcreatoare". 1) Toate fuuctiunile organice (interne) se petrec fara sa avem conVi-inta de efectuarca lor. De ex : peristalismul gastro- intestinal, pulsatia, ba-taile cardiace, etc. Aceasta atata timp cat se petrec in pragul normalitatii(sanatatii). De indata ce acest prag a fost dep4it sau turburat luam act de www.dacoromanica.roaceste functiuni devenite anormale (tnorbide): palpitatii, gastralgii, etc.
  44. 44. hice au o influentd incontestabild 1) si In sfArsit c) cti ainbi-anta socialii (si chiar cosmicd). In contactul psihologic dintreindivid si aceastd ambiantd iardsi se efectueazd o serie de in-fluente de reciprocitate, cu consecinte nu numai asupra indivi-dului (prin educatie, sanctiune. etc.), ci si asupra mediului social(in cazul geniilor, marilor reformatori politici, religiosi, sociali credndu-se evenimentele, miscdrile sociale, curentele filoso-lice, ¡iterare, artistice etc. 9. lmportanta acestei vieti a inconstientului a lost atat deevidentiata In polimorfismul ei manifest (de unde si multiplici-tatea conceptillor emise) Incdt psihologii au lost tentati sd-i gd- seasca o formuld sintetistd unitarista 0), penttuca sd i se cu- noasca apoi legile si mecanismele ce animl acest domeniu. * * * Bazati pe legatura dintre vieata psihicd constienta si creer(,organ al gándirei"), cercetdtorii materialist sustinand punctulde vedere pur organic (fiziologic), au cdutat sd evidentieze co-nexiunile actelor inconstiente cu un substrat organic. Sa pusastfel In legaturd Cu sistemul nervos si umoral de unde con-ceptia fiziologica a inconstientului. Fard ndoiald cd fiziologia,chimismul amoral (prin ,shormonia) In urma nenumaratelor ex-periente minutioase, pline de surprize In cadrul endocrino-logic se gaseste In raporturi fundamentale Cu vieata psihicdIn general. 9 Papt bine stabllit de studiile de psihologie generalA si recent de celece sau facut asupra reflexelor conditionatem (Pavlow). E vorba In con-cluzie de influenta (Inhibitorie sau de accelerare) ce o are un elementpsihic (imagine, soc afectiv, etc ) asupra functiunilor fiziologice si endocrineExistenta si importanta reala a factorilor psthici se va Intrevedea si candvom studia geneza psihonevrozelor, a impotentel psihice, a perversiunilorsexuale si de altfel a °dare; manifestari psihomotorli. 1) Asupra acestei orticulatil psihologice dintre indivld li amble* wet-alA (si cosmica) am insistat In una din comunicarile ce le-am facut : Psihologiapsihonevrozelor° la al X-lea congresal Soc. de neur. psihiatrie, psihol. Inendocrin. (Iasi Oct. 1930) sustinand importanta deschilibrului acestui raportpsihologic In geneza multor stAri de nevroze ; tot mat de mare ca si dese-chilibrul oricaret functiuni organice (fiziologice, endocrine). 9 In virtutea unei legi universale de altfel, si care se formuleazA :imitate In multiplicitatem. E o lege a spiritulul de sintetizare a fenome- www.dacoromanica.ronelor din oricare domeniu.
  45. 45. 46 Sunt apoi, in deajuns de cunoscute conexiunile acesteivieti cu sistemul nervos vegetativ ce detine functiunea Centel-lor cenusii bazali, considerati (Pierotz, Geme111, etc.) ca sediulvietii noastre emotive (afective). Sa mai conceput apoi (tot din acest punct de vedere)inconstientul In raport Cu intreaga fiziologie nervoasa, cereb-rala, pe baza impresionantelor experiente de /aborator (acereb-rarea animalelor), pe datele anatomo-patologice, histologice incadrul carom gasim cunoscutele scheme de localizari cerebraleale functiunilor inferioare (inconstiente) (schema lui Brissaud,poligonul" lui Grasset, etc.). Toate aceste, conceptii pur fiziologice ale inconstientuluiau fost pe alta parte completate in aspectele lor lacunare deconceptiile celor ce puneau problema si din daca nu chiarnumai din punct de vedere psihologic. Si aceasta comple-tare se efectueaza cu atat mai mult, cu cat in general .fiziolo-gia si psihologia se completeaza fara contradictie in solutio-narea progresiva a problemei centrale a gandireia (hesnard)(144). Din acest punct de vedere (psihologic) am vazut cum di-versi autori au abordat manifestarile psihice ale inconstientului.Sau emis astfel o serie de ipoteze 1) : statice, dinamice, afec-tive, motorii, etc. Teortile statice (influentate de vechea conceptie asociatio-nista) au fost emise de Janet, Binet, Jastrow, litiffdink, Paul-han, Dwelshauvers, etc., dupa care constiinta este un vast sis-tem psihic cupri»zand intreaga noastra individualitate, si In-chide in limitele controlului si actiunei ei ind de sisteme par-tiale (de idei, imagini, tendinte motorii, etc.) si care sunt starileconstiintei noastre clare. Faptele histerice (de ex. ideile fixe)sunt .sistemele emancipate" in urma unei stramtari a campu-lui constiintei". Teorile afective sustinute de Bazaillas2)§i Abramovsky (1) descriu inconstienful ca reprezentant al .afectivitatii puretotal lipsit de imagini si idei ce lar face cunoscut si exprima- l) A caror expunere al critica savanta o face Hesnard (144), dupli careo redam succint. www.dacoromanica.ro 2) In ,Muelque et Inconsciencem Alm 1909,

×