1. JEAN-JACQUES ROUSSEAU
TREI SECOLE DE PEDAGOGIE: ACTUALITATE ŞI
VALORIFICARE ÎN CONTEXT ROMÂNESC
5 iunie 2012
Biblioteca Centrală Pedagogică
6. J.J. Rousseau prin ‘Confesiuni’
JEAN-JACQUES ROUSSEAU
TREI SECOLE DE PEDAGOGIE: ACTUALITATE ŞI VALORIFICARE ÎN
CONTEXT ROMÂNESC
Petre Botnariuc, ISE, 5 iunie
8. De unde a pornit totul .. ?
Inițiativa Prof. Eugen Noveanu -
comemorare a tricentenarului J.J.
Rousseau
• Număr omagial al Revistei de
pedagogie Nr. 2/2012
• Simpozion aniversar BPN + ISE +
Universitatea Al. I. Cuza Iași
• Suport de curs J.J. Rousseau
‘Confesiuni’
9. • Scop - Suport de curs (volum tipărit) pentru animarea
interacțiunii cu studenții
• Echipa
– Coord. Cerc. Eugen Noveanu, Irina Horga Dir. șt., Petre Botnariuc
Institutul de Științe ale Educației
– Coord. Prof. Nicoleta Ciobanu, 6 eleve C. N. ‘Elena Cuza’: Claudia
Dobre, Angelica Burcea, Roxana Florea, Ioana Vasile, Angelica Ilie,
Cristina Saceanu
– 3 studente de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației,
Univ. București: Andrada Moldovan, Mădălina Moroldo, Ana-
Maria Jicu
– 4 studenți de la Facultatea de Arte, Univ. București: Alexandra
Irina Sandu, Adina Elena Mocanu, Daniela Carmen Grosman
10. Mod de lucru
instrumente utilizate
template,
norme de redactare etc.
întâlniri de lucru la 2/3 săptămâni la ISE/ lucru
individual - text fundamental ‘Confesiuni’
analiza, selectare, rezumare momente reprezentative
identificarea imaginilor
stabilirea cuplurilor text-imagini
• revizuire template
• machetare
• publicare CD, online (volum tipărit în septembrie)
11. Proiectare - cuprinsul paginii
A B
• localizare în • elemente auxiliare/
explicative
‘Confesiuni’
• Reforma
• citat • Rousseau + Herbart +
Pestalozzi
• imagini corelate
• Filantropinismul
• Pedagogia lui
Anexă Rousseau în viziunea
pedagogilor români
• Bibliografie detaliată • Simion Mehedinți
(teza de licență)
• Aria românească:
puncte de reper
(istorie, cultură, educ
ație)
12. . MARTIN LUTHER
Începând cu secolul XIV au avut loc
numeroase războaie mistuitoare, foamete și
ciumă. În această perioadă, ideea morții, a
sfârșitului și infernului era dominantă, biserica
dovedindu-se incapabilă de rezolvarea acestor
neliniști.
La începutul secolului al XVI-lea
autoritarismul bisericii catolice, ritualul
religios tradițional, chiar și unele dogme
creștine erau tot mai mult puse în discuție și
criticate. Astfel, a apărut ”Reforma”, o mișcare
anticatolică din Europa Occidentală, care
milita pentru un ritual bisericesc mai simplu și
mai accesibil, pentru moralitate în rândul
clerului și o biserică dependentă de puterea
laică națională.
Cel care a declanșat mișcarea
împotriva Bisericii catolice a fost Martin
Luther, autorul celor 95 de teze despre
practica indulgențelor, pe care le-a afișat la
sfârșitul lunii octombrie 1517 pe ușa Bisericii
Castelului din Wittenberg, folosită în mod
obișnuit ca afișier pentru comunitatea
universitară. (cont. p. urm.)
13. Luther susținea că numai Dumnezeu poate asigura
. mântuirea păcătoșilor, căutând să-l elibereze pe
individ de supunerea oarbă față de dogma
tradițională. Pentru a putea întări și răspândi
reforma religioasă, el a simțit nevoia de a se ocupa
și de problematica educației. Reforma religioasă nu-
și putea atinge scopul dacă credinciosul din poporul
de rând nu știa măcar să citească Biblia. O educație
în masă presupunea o organizare a școlilor
populare. Martin Luther spunea că viitorul și
prosperitatea unei cetăți nu depind doar de bogăția
și de puterea ei militară,
ci mai ales de buna
educație, în urma
căreia vor ieși
cetățeni instruiți,
cinstiți și bine
crescuți. (cont. p. urm.)
14. . În anul 1520 Luther atrăgea atenția asupra organizării
proaste a universităților și blama vechea educație
asigurată de instituțiile de învățământ, într-o ”Scrisoare
către nobilii germani”. El considera că statul trebuie să
intervină pentru a-i forța pe părinți să se ocupe de
instruirea copiilor. Autoritatea lor trebuia să vină de la
Dumnezeu pentru ca în sufletul acestora din urmă să nu
se nască repulsia față de învățătură. În 1524 a făcut apel
către magistrați recomandând învățământul obligatoriu.
El dorea să democratizeze instrucția pentru ca Biblia să
fie cunoscută de toți oamenii în limba maternă. Filip
Melanchton (1497-1560) l-a ajutat să înființeze școlile
populare, în care programul de studii cuprindea
religia, limba maternă, limbile vechi
(latină, greacă, ebraică), matematica, studiul
naturii, istoriile morale, muzica religioasă, ciclul trivium
și exercițiile corporale care erau realizate sub formă de
joc și recreație. Datorită faptului că era împotriva
metodelor de lucru prezente, el a scris un Abecedar
care conținea Tatăl nostru, Crezul, Cele zece
porunci, Catehismul mare pentru preoți și învățători și
Catehismul mic – întrebări și răspunsuri – pentru elevi.
(cont. p. urm.)
15. Chiar dacă școlile înființate de Martin
Luther nu se puteau rupe dintr-o dată de
. îndelungata tradiție scolastică, mai ales în ceea
ce privețte conținutul studiilor și disciplina, ele
au reprezentat, totuși, ca organizare și metode,
un mare pas înainte.
Cei dintâi dintre catolicii din
Transilvania care au aderat la Reformă au fost
sașii, însuflețiți de ideile reformatorului german
Martin Luther, care îi îndemna la nesupunere
față de ierarhia Bisericii Catolice, la disprețuirea
Sfintelor Taine, a sărbătorilor, posturilor,
icoanelor și la săvârșirea serviciilor religioase în
limba lor proprie.
Reforma protestantă, un proces
multilateral, din secolul XVI-lea va rămâne mereu
unul dintre cele mai mari evenimente din istoria
universală, în special din istoria Bisericii Romano-
Catolice, la care au contribuit cauze religioase,
politice, sociale, economice, culturale și
naționale, iar consecințele lor se simt până în
zilele noastre. (cont. p. urm.)
16. În opoziție cu bogăția și luxul sfidător al
clerului superior, exista un proletariat eclesiastic,
. format din preoții parohiilor sărace, care abia
puteau să-și ducă viața, fiind constrânși să adauge la
slujba lor sacerdotală, meșteșugul și diferite
ocupații lumești; sătui de sărăcie, ei erau gata să
simpatizeze cu orice mișcare revoluționară. La
acestea s-au adăugat lăcomia după avuție, începând
cu vârfurile ierarhiei catolice până la preoții de mir.
Cauzele politice au și ele o parte
importantă la apariția Reformei Protestante. Încă
din anii 754 – 755, papalitatea a reușit să
întemeieze cu ajutorul regelui franc Pepin cel Scurt,
un stat papal sub numele de Respublica
Romanorum. Ca șefi de stat, unii papi și-au neglijat
misiunea și datoriile lor religioase și luau parte la
treburi civile, uneori chiar și la războaie, spre marele
scandal al credincioșilor.
Cauzele social-economice au avut de
asemenea, partea lor de contribuție la apariția
Reformei. În ciuda pretinsei armonii din sânul
societății medievale, au existat totuși, în sânul ei
antagonisme și lupte de clasă. (cont. p. urm.)
20. Johann Bernhard Basedow
(1724 – 1790)
• Întemeietor al Filantropismului
• Teolog și publicist
• Prezentarea către prietenii omenirii și oameni cu stare
despre școli, studii și influența acestora asupra bunăstării
publice (1768)
• Primul Philantropinum (1774 – 1793, Dessau)
• Stil lejer, învățare plăcută și ușoară, bazată pe interesele
copiilor, accentuarea educației fizice, a activităților practice și
meșteșugărești
• Cumpătare, simplitate, toleranță, dragoste de oameni
• Modelul familial la baza organizării școlare
• Obiective cu puternic caracter utilitar
• Starea de bine / fericirea și folosul obștesc
• Segregarea socială
• Carte metodică pt tați și mame ale familiilor și popoarelor
(1770), Operă fundamentală (4 vol.)
21. Christian Gotthilf Salzmann
(1744 – 1811)
• Cel mai important practician al Filantropismului
• Teolog, profesor și scriitor
• Profesor de religie la Dessau (1781-1783)
• Filantropinul din Schnepfenthal (1784 – până azi)
• Încă ceva despre educație pe lângă anunțarea deschiderii
unei instituții pentru educație (1784):
– neglijarea educației fizice;
– distanțarea față de natură şi minimalizarea importanței ei;
– orientarea către lucruri vizând scopuri îndepărtate, adesea lipsite de
utilitate directă pentru copii;
– studierea Bibliei în locul unui educații morale aplicate la situații
concrete;
– numărul redus al activităților realizate de către copiii înșiși;
– lipsa motivației datorate laudei, mențiunii și recompenselor.
22. Christian Gotthilf Salzmann
(1744 – 1811)
• Organizarea școlii după model familial
• Stil de viață simplă, în mediul rural, sănătos și natural
• Gândire clară și acțiune hotărâtă
• Prosperitate economică, ascensiune socială, adâncire sufletească a
copiilor
• Pragmaticul primează față de ludic
• Propria devenire a copilului, activități independente
• Peste 100 de scrieri pentru
copii, adolescenți, părinți, meșteșugari, țărani, profesori, mic-
burghezi, erudiți: Konrad Kiefer (1796), Cărticica pentru furnici (1806)
24. Ernst Christian Trapp
(1745 – 1818)
• Cel mai important teoretician și sistematician al
Filantropismului
• Profesor la Filantropinul din Dessau (1777)
• Profesor universitar Universitatea Halle, Catedra de
Pedagogie (1779)
• Desprinderea Seminarului Pedagogic de cel
Teologic – secularizarea școlii
• Încercare a unei pedagogii (1780) – argumentare și
sistematizare științifică a domeniului
pedagogic, fundamentarea științelor educației pe
psihologia experimentală și pe statistică
• Scriitor și critic literar al cărților pentru copii și
tineret
25. Joachim Heinrich Campe
(1746 – 1818)
• Cel mai important publicist al
Filantropismului
• Profesor la Dessau (1776-1777)
• Director de școală în Hamburg și Trittau
• Accentuarea realismului și utilitarismului în
educație, promovarea elementelor
pragmatice și de uz comun în formarea
copiilor
• Revizuire generală a întregii școlarități și
educații (1785 – 1792, 16 vol., incl. Emile de
J.J.Rousseau)
• Scrieri literare pentru copii și tineri (37 de
vol.): Robinson cel tânăr, Descoperirea
Americii
26. Friedrich Eberhard von Rochow
(1734 – 1805)
• Autodidact, spirit enciclopedic și
reformator social
• Moșia din Reckahn: măsuri revoluționare
de protecție socială și educație pentru
țăranii și oamenii săraci de pe moșia sa
(ajutorul pentru săraci, cămine pentru
săraci, înființarea asigurărilor)
• Educația – posibilă cale de depășire a
sărăciei
• Prietenul țăranului (1773), Prietenul
copiilor (cel mai răspândit manual din
Germania, 100 000 exemplare)
27. În concluzie Filantropismul a stimulat…
• dezvoltarea liberă a nevoilor de creștere și de învățare ale copilului;
• crearea unui mediu educațional propice;
• includerea în învățământ a educației fizice și a muncii fizice;
• focalizarea educației pe aspecte practice ale orientării în lume și pe
competențe de viață de uz comun;
• accentuarea studiului limbii materne, a limbilor moderne şi a
disciplinelor reale;
• cultivarea autonomiei și a exprimării opiniei;
• dezvoltarea educației sexuale;
• dezvoltarea educației morale;
• promovarea toleranței și cosmopolitismului.
28. Alternativele educaționale
din România
• Waldorf / Rudolf Steiner
• Pedagogia curativă
• Step by Step
• Montessori
• Freinet
• Planul Jena