Barliba, maria cornelia informatie si competenta - scan

IIII;ORMATIA IN CONTENIPORANEITATE
lirlolmatic si comltctr.nti, clirtrcnsiurri r':t,rrlialc alc
;rloc'csului tlc cornunicat'r) li ltarrticip:ir.c. irlc t'xistttr{r'i si
atlii mlrii I'iintci utntllto irr soc'ict:rtt', clr'si (.oitstitLli(' su-
biec'tt- cle irt-ralizd teorr.tici do clat:i lt'latir. r'r't,t'nl.a. ofe.r'i
incontestabil lrrlgi ltcrspei'tir.c clc in','r'siillirtit' si i:ttcrp!.('-
tare.
Ir coute'xtul t'por-'ii <'r.riitcnrltriltirrt', ;r 1'crnr,-llrrrji strtLte-
giilol'dc r.iitor si. rnari irli's, a l'('sp()i1:,ill)il1,i1i1.r'l'rirrclil-
rnelttate prin a('eastir lrc'tivitatr', itbilit5tilc si nt' rllirlita!iJc
t'clt'rn;ii r'ficicntt'cic:r 1i irrl'ontrtrt si clt'ir t.rrt-sii'ui ntrr-
rlelt' r".iabile' |i t:f ic.ioni(. ll(, ltirz;r rltlr i r ol,.lnt , :rir:jil..ltr-
;tifl,1 1l,' ir-rlot'n-iirtii It r-r'r';rintir rl-, ilczirir,r'lrt r':l 1'211 1;'r'1'
sor'ia];:i 1l'iolitalir.
(lrtnl;r'tcrttl si inl't.,r'r-nlrliir -- ii , , Lt1-ilLr ,
;Ll('ii1(' ti'ot'i'i.it'o-ir-rtt'r'1trt i;rt, r t' i;t l, )itlirrlil
{'iii (' i' ills<'l it' itr t'lrir'{i;l ,i', t'lllt irl;,: , :i i
: il, i:t', .,
"
.1,'rtt,.;ril.
i1.rl1 il'li'l 1l
. ir,:rvii l Lr i r',
( 1;llrisill 'il
i ,,t'liti, j
!1r,1-l' i-.ii-,r' ('r.lt(is('itt i llui tir'',-
,r;,lrtir'irti 'rrrsl r lt, !.)( iotiri(.ir il .
ll'l:r l, i ', i ;.'r,t tll l' jl: tr' .
'1 i11!i'.
.'uit rl,i,r'r",
r--.;;r,ltil]rri s:ii
_ I I rl iit i';. r,'i lt I
i lii' i'iii'('
i i:r'' rrclir
, 'r'i i 't:j.i , :
:l
)(r:L-r
i r'n ,.:i' t

socialiste multilateral dezvoltate, al inaintdrii RomAniei
splc conluuism. intemeindu-sc. pe adevdrul cd informa-
fia reprezintd unzr dintre conditiile esenliarle ale oricArui
act cle decizie, cu cleosebir-e in clometriile vielii econotnice
Ei social-politice, secretarul genclal al paltidulLri Comu-
nist RomAn, prc;edintele Rcpublicii Socialistt, RomAnia.
tovalagul Nicolae Ceauscscu, sublinia cle la inltil.a tribuna
a celui de-ari XIII-iea Congres :r1 1;articlnini : .,Un rol dc
mare imltortanti in aclivitatca idcologicd-po1it.icit, r,du-
cativi il an presa si radio-televiziunea, c:tre trebuie sd
pror-novezc neabdtut, pcrmanent, conccplia inirintat6 ;r
paltiduiui dcsprc lume gi viaid, si cornbatd cu fcrnritate
<rot'lccp!ii1e striine, idealistc, r'etroglade, sd ldsltir-rdcascd
cunostintele stiinfifice clespt-c naturd si societatc('r.
_ Ilijloarcele ,ir: comunicare in masd. irvincl c'ir princiltal
destinatar pe oamenii mrlrcii, in tripla lor ipostazd -- de
procir-rcii.to'i. proprietari si bencfi<rinri ai mijloac'r.lor cir
prorlr-rctie, ai intregii avuiii natiotr;ile afirma ca r:
tribrrr-16 nrobilizatoarc a e,jlter-icnl-ei inaintate, a faptelo:.
clc rnuncd in c'ele mai dif, r'ite domcnii, ca nn stimulent
ltormanent ai dczvoltdrii $i perfectiondrii ciemocra{iei
socialiste, mu;rcitot'egti, l)l'(.cum si ca o r-noclalitatc cj,,
identificale si combatere a deficlctittrlor. de promovarc rr
spilitului critic si autocritic, autentic rcvolntionar.. l,Io-
dalilSfilc aflatc la dispozilia societd{ii asigurd plulir,,aicnt_,
un flux dinamic al informaliei intre masele cle clamcr-ri
ai ntrrr-rcii
-
muncitori, fdrani, intelectuali, fdri deosc_
bire de na{ionalitate. virstS, sex -- si factorii de decizie
la diferite niveluri, cuntribuincl, pe de o parte. la c1a_
bot'area celol mai adecvate plograme si stiatcgii ccono-
rnico-sociale si cuiturale, iar, pe de alta parte, la aolj_
carea lor cit mai ferma si in cuno;tinld de cauzd.
ln acela.si tlmp, activitatea informafiorrali rei;r.czinti
ulr llararnctru cle bazi a1 plocesului de perfccfionili.c ra_
dicali a invSfdmintului romAnesc, a procesului dc for-
mar.e gi pregdtire profesionald a cacirelor necesal.e eco_
nomiei nafionale, prin integrarea organicd a acestuia cu
cercetarea si producti:r. Sint relevante, din acest punct
de vedct-e. indicatiije crlarvdzdtoare tr-aserte in repetate
Ia cel cle-cLl XIll-Iea Congres al,
Editura Politic:'r, Bur:ureqti, 1984,
rinduri, cli: secretarttl. ge,rnei'al al p:'rltidului factorilor edu-
cationali, cle a se preocupa tot rnai intens de rncordarea
con{inutuhri procesului instructiv-eclucativ la dateler de
ultim5 or"d, acumulate la nivelul fiecirei disciptrinc stiin-
tifice, printr-o iudicioasd imbinare intre lalul'a J'ormatil'il
qi latura informativd a invdlSmintului.
Pe fondul promovdrii cll conslccvcnfir ir r:clor miii irr'3rr.-
sate cuceriri ale gtiintei si tehnicii conLemporaite in toate
domeniile cle activitate, partidul ;i sta'rul nostrLr, ac{ic-
nind ?n spir-itul indicaliilol si orientdrilor tr':rs:ate' cic sc-
cretalul general al P.C.R., tovari;ul Nicoliic Ceaugescu,
acordd o importan{d dcosebitd organizdlii sistemulni
,,complex automatizat intercorelat de telccr:municafii ca-
pabile sd transmitd in cele mai bune conclilii lluxulilc
de informalii telefonice, telegrafice, telex qi raclio( 2. Pen-
tn; reaiizarea acestui obiectiv, in cadi'ul politicii parti-
clului s-a prevdzut cd .,produc{ia industriei electrcirice,
inclusiv a mijloacelor tehnicii de calcul, va cregte pe cin-
cinal cu 62-67 la sut6'( s. Politica realistd, cle coordonare
judicioasd a poten{ialului intern la realitatea mondiald a
realizdrii din domeniul tehnologiilor de virf es+"c amplu
ilustrati 9i in Directivele Congresului :rl XIII-lea al
P.C.R., in care se subliniazd ; ,,in domeniul mijloacelol
tehnicii de calcul electronice, cresterea prodttcdiei se vll
realiza indeosebi prin asimilarea de noi minicaiculaioarc,
gi microcalculatoar"c pentru conclucerea proccsclcr indus-
triale, precum $i a unor tipuli evoluatc dc cr'hipamente
periferice(( 4.
Pe alt plarr, meritd a fi subliniati atrtuihnc.a pio-
gramaticd a RomAniei soci;riistc in lcgiturei i u orol:lclnclc
generale actuale Ei de perspcctivd ale sisilrr:-lrilrii inior-
mational mondial. Slnt cunoscute, in arest sen:;, mulliilc'
actiuni si iniliative, printre care se numdrir si plooule-
rile referitoare la coopeT area int,erttcition,ttlil itt tLrtrneni,tL!
2 Prcaramiil Partidttlui Cotn,ttni::t liotnAi't tle. fdzt.rirt r.. socittit!'ti
:;oeialiste multilc.teral ciezuoltate ;i inaintara o, !.ar:,6niei sprc
comunism, Editura politicA, l}ucure1ti. 1975. p. B-1.
:r Nicolae Ccauqescr-r, flaport Ia cel dtz-c,l XIII-ien Congres al
,Do,rtidull.Li Comunist llomdn, Ediirrla" Politicii, rTrtr;tii'r."sti. i1lB,,{-,
p. ru.
4 Directitele Congresului a't XIII-Iea aL Partidtt"i.u.i, Comunist
Rorndn cu priuire lct rlezt;ol.tarea economico-socio.l(t t. Romdniei
in cincinsl,ul 1986-1990 ;i orient(rrile d,e perspectit d ptnd in
anuZ 2000,Ilditura Politicd, Bucr,rresti, 1984, p. :j2-33.
r Nicolae Ceauqescu, Roport
Partidult"ti (:onrunist Rondn.
p. 163.
(i I

utilizf ii c'ctlcuLat,oareLor electronice $ teltnicilo:. cle
calcuL si ltt ap,rica,ea _teltnicilrr in{onntLitei ta crezurltrn.e,
cilre au fdcut obiectul unor rezolutii alc Adundrii Gcr-rer-ale
:r^ Olganizalic-i Naliunilor Unitc in 1g68 ;i. r.cs1tectir,,-. in
1971. Trobuic lemarc'ate. in acelasi tirnp,' cfor.tulile 1;c
car(' 1.- intrep.inde cu conser:ve't6 ti-u'a noaslr'a ir-r clir.ec-
tia instau'd'ii unei nr,,i rtrd.ini inientrftionule in rky,rcnitri
informatiei. Pc fonclur eforturilo. dc cr.-',.c'atizar.
'
r.t.,-
gimurilo' informalio'alc se inscriu ca rn model cle .titu-
dino c'1alr-dzdtoar:e icleile' cnplinse ck: r'uvir-rtirli':r lrl.,seclin-
telui R. S. Romdnia, tovar'6qu1 Njcolac Ceuusesc,u. la Con_
fe.inta pe't'u ,Secu'itatc si co.Pcru'c ir-r du.rlla (19711).
ii-r c-ule se srrbliniazi : .,Avcr.r.r nc:r-oir: clo ,, inI,ir.,rr.,,,.
cott'ctd il pop{'arelor'. }lste nc.c'esal sd Do|t-rir-r-t cl<, la 1;rptui
cd t.cbuic szr iie pus capit dife'itelor activitrti de dezi'-
fornrarr. (,a!l.e dduncazd colabor.iilii si .",,,.,,]itir1ii,, r.
Ploblcr.nr'lc car'(r vizt trzd ir.rJonrirlir,r au clr'lrisit :rtit
sJel'ir ac'tir.ilifilo' tcli'ir,,, r.it si c,r,a . tt,atarii clc, sltcc,ia-
litatc si clcvin tot
'nai
.r'centnirt r-romc.'tc clc refer-intd
in.r:ap-oar.tclc poiitice si c.liplonratice. se it-tsc.iu 1r. i.,g,.,i_
clelc c,le luci n c'r' t.atc:rza problt.mclc globalc' ,ir. ,in.,,,,-
nilatii.
. cerintele actuaie .le fiuririi socictdtii soc,ialist. nr,1-
tilalcral dezvoltate si inaintdrii Romaniei s1r.c comi'-iisrn
impu. .cu.'oa;terca atcnti a clinrat,lui i'tern'{ioirai
caracteristic or:olu1ic-i sistemului informatior;rl. pr.in r.a-
portare Ia aceste as.pccte, se elaborcazd stlategia ror-r-rA_
treascd proprie. r'aracterizatd prin originalitate s"i 1:1.-izi-une stiintific5 c:' pri'ire. la pa'ticiparea ilr.tivi, llb."a
;i independentd la sistemul mondial dc <,ornunicar.c..
Lucrare:i pc caro o propunem atenfiei cititorului sr.
inscrie la un nivel meta-teoretic, fiind, in Iinii genc:.alc,
o informatie despre informotie, cieschizind dillectii clc
intcrlletarc dintlt: celc mai interesante, cu rezonanl6
nemiilociti in ltlan :;ocial . Generoasi si profuncl actuald,
tema abor.ciatd, din anumite puncte cle rrcdere, fdri pre-
tentia do a fi fost exhaustive. dispune in continuale cle
amplc res1ll'se in elucidar-ea plulalititii si clinamicii -.em_
nifir,atiilol r.elatiei dintr.o inform:rtir. si cor.rrr;etcr^r1.ir
5 L'uxtntari,c p'esedintelui Nitolaa C'rrc.l.r..scscn 1tr
penttu Se(,'1u'i!otp ;i Cooperore in Europa. Ilelsinki, 1
in vol...Conferinta pentru Secr-rritate si Cooperare
ilditLrla Politici. Brr, rrlnsti. llitr. p. 34.
I. INFOTMATIA
- DIMENSIUNE ESENTIALA
A VTETIT SOCIALE
1. ?TPURI 9I GRADE DE INFORMATIE
Existi o multitudine cle niveluli stiinfifice in careconceptul de informafie este analizat, intre'ele amintim :
l::i].: .lllyti,"i, teoria comunicirii,
-
t"o,.to
-,,u,r""rt"rit,
i()gr('il s1 selnantrcll.
La nivc-lul cel mai_ gcnererl, filosofic, clupd cum au :u.d_
tat .N.. Alienor', G. Klilus s.a., poate fi tacuta
"
a""*liaatnalogic illtl'o ilcestc, accep$igni, obselvirra
"a,
i" ,,ali_
tate ck' r't'ln1ic dc cxistcnla obiectuala 1*ubsta-nt,a : ;;;_f.iu -- tirnl,), inlo.rna{in inclucler pe jr,,,.,.,,.rul ci,' eri.st-i'iir.t
tuttuntl (u pe tLnul cLin curuLleli 1)n ,,rr,.n r:it.r.lu!(t.
. Dupd cum ar.atd A. D. llrsui, inl'rtrrnafia r,a fenorrrt,rr
obir'<'1ir. csto, p.ir-r t,. ir.rsdsi,
-ri-,pi""a si' multilni;,;i; ;
!:i,.' :1,:1 :,l:rli .
tinrp scr pune' probtcma ca -clintrc,,rp,.,:i..t.lcauriltl- crilt'r'rtt' .lc informa{iei sd so clegajeze
"".ra
,.n,r]u,-,
invaliantr. in aceczr;i dircctie, E. i. "D;itliev p,..lr;;;,cletc.mina.oa n.fiunii de,,siiuartie irrl'.r'mati,,,-,o151,,',*,r.u
;r' putea .eP.eze.t. structu.a c'omplexd a i"treguiui Jo-meniu. clc func.tiune it informa{iei.
Tr';rt.r'ea nr{iunii cre informa{ie
'cce
sitd .br.clzrr.ca
p-r'oblcmei,,cuplurilor inform:rfionale( ciintr._o pel.spec_
liva rnetodologica unitald, r:ar.c: r,vidc,nfiazi u ,r-ruiiitu_
clinc rle e'ite.ii erxistentc in literatu'a cle spt'.iaritater.
('tstz.f e r ini.rt
augusL i975,
in lluropa'-,
I A. D. Ursul, ?he problern oJ
in v<rl. Entroptl anrl In.lctrntation
demia Prague, 197i.
the Objectiaitg oJ Inforrnation,
'in Science ancl pltilosoph4, Aca-

Este necesar" sd subl.iniem, de la inceput' aspectele
c:o,ntitatzu sau calitqtiu, precum Ei acela cornunicatiu sau
','Lon-cornunicatiu, cal'e reprezinti doud dimensiuni esen-
tiale in caracterizarea informaliei. Vom constata, aldturi
cle enumerdri mai pu{in riguroase, care nu corespund in-
totdeauna unor cliterii precis formulate, tendinla teorc-
tizilrii ex'cesive a ,,gradelor'( de informafie, in defar''oarea
unei analize teore-tice consistente privind tipurile de
informalic.
Dupd cum se qtie, sensul oliginal aI notiunii de infor-
matie este acela de ,,,noutate((, rranun!((, care rtizeazS, jn
irrincipal, aspectul comunicativ Ei, in acelaqi timp, cali-
iativ. in
'bitt"cunoscuta
sa formuld, Shannon a generalizat
no{iunea statisticd de entropie qi a formulat aspectul can-
tit;tiv al informafiei, ca mdsurd a certitudinii' a siguran-
{ei, a distincfiei. Noliunea matematicd de informafie, ela-
borati pe baza categoriilor de varietate 9i algorit- -
degi nu se identificil cu acest€a
-, evidenliazd aspectul
cantitativ, care conline qi punctul de vedere comunicativ'
Toate aceste remarci vin ia ilustreze, in opinia noastrd,
existenla unei dificulti{i teoretice in inleleg-erea Jormelor
concrete pe care le imbracd informa{ia' dilicuitate ge-
neratd de tratarea diferiti a categoriei de infor-rnalie din
perspectiva statisticd, a teoriei comunicdrii sau din pers-
pectiva general-f ilo zoficl.
Conturarea domeniului de referinti ai informa{iei' cu
toate ,,zbuciumdrile( intrinsece unui concept q9 TqTrye
g".t"tdiitute, a creat si situatii .de genul considerdr:ii in-
Tormaliei ca un termen ,,nefericit((, incdrcat cle ec6ivocu.i
Ei capcane semantice l.
Pentru inlelegerea profunzimii noliunii de inforn-ia1ic'
vom aminti,
'spr6
exemplificare. citevtr tipuli d-e cJalif5
care existente^ in spaliul teoretic informalional' Astfel.,
liii Zeman:l enumer6, aiSturi de informa{ia ciberneticd
si non ciberneticd. informalia utili Ei inutil5. tehnicd'
iemantic6, actuald, potenlial5, original5 si replodusd,
;;h" .gi noud, conclensatd Ei rarefiatd, de stmcturd 9i de
semnal. Stri,c'to sens1tr, cele' menlionate sint, in general'
g;;; o1" irrfo"-aliei si nu tipuri ca atare a1e acestci:r.
2 y. Bar-Hillel. Un erarnetl al teofiei informaliei, in vol'
Log{Ja
-iliiit,"i,
naitura PoliticS, Bucureqti, 1970, p' 536'
i J. Z"rrl"rr. Inf ormace a strukttl;ra, ,,Filosoficky iasopis"' nr'
1, 1974. Praha.
1{J
In lucrarea Conducere, infotnta[ie, intelectl, se eviden_
{iazd informatia ca^: actuald, geneticd, docnmenta.a, la"_
ald, tehnico-qtiin{ificd, potenliale, pragmaticd,. iibere
semanticd, sintacticd, socia16, subiectivd, lizice, empiricd,
de
_aclincime, de performanld, materializatd,
' statisticd.
Referindu-se la aceeaEi temd, J. Couffignal; aminteqte
d.e informalii echivalente, distincte, nnivoce, vecine, per_
sistc.nte gi temporare.
Infonnalia semantici este interpretatd de J. Hintikka
prin cloud categorii : informatie de adincime si informatie
cle suprafafd 6.
Epistcmologul A. D. Ursul 7 aminteste informatia
ciberneticd qi non ciberneticd, ideali, materiald, Etiin-
{i ficd.
Antorii RaporLttlui cdh.e ClubuL cle ta Romas cliscutd
ln contextul relaliiior complexe dintre stiinld gi tehno-
logie, care influenteazd procesul clc. instruire, despre
infolmatia intradisciplinar5, interdisciplinard, qi trans-
disciplinard. Relevind rolui ultimei categorii in'procesul
invdterii participative, autorii la care trimitem opereazd
;i clasificarea in informalie qtiinlifici gi tehnologicd.
O- altd pat'ticularizare a tipurilor de informa{ie o
c:ons;tituir. inl'orma{ia din domeniul mass-mediei. Avind
c'a l'erctol cleterminant criteriul influenldt'ii publicutui prin
intc.nsitertea ;i profunzimea textului pi'ezentat, O. guioi-e
realizeazd o clasificale sui generis ar tipurilor de infor-
mtrtie. in acest sens se poate constata o influenld directi
sau indirecti, iml:diati sau tirzie, generald sau specific5,
dulabild sau tlecdto:rre, profundd sau fugitivd, coml:lexf,
siru insolitS. oliginali sau mijlocitoare, plind de initia-
tivd siru ncglijabild. In sfera strictd er mass-mediei putem
amihti inforrna{iilc proprii publica{ic'i ;i infoi'ma{ii sosite,
4 A. I. Berg, B. V. Biriukov, E. S. Geller, G. N. Povarov,
Condur:ere, informalie, intelect (in lb. rusd), Moscova, Eclitura
Misl, 1!)76.
: J. Couf{ignal, La cEbernetique, P.U.F., Paris, 1968, p. 34.
6 J. Hintikka, Un eratnen aI teoriei i,nformaliei, in vol. Logica
,tiinte,i. Editura Politicd, Bucuregti, 1970, p. 174-I7i.7 A. D. Ursul, Reflectare. Si informafie (in lb. rusS), Moscova,
197:1. p. 55.
s J. Botkin. IvI. Eimandjra, M. Malifa, Orizontut Jd"rd. limite
ol inudfdril, Editura Politicd, Bucureqti, 1981, p. 156.
s O. Butoi, Compleritalea relaliei presd.-cititor, in 'Analeletinive'rsitalii BucureEti", Seria Filozofic, XXVII 1978, p. 165.
11

informaliile pr.oprii ziarului, siptdminalului etc. Conside-
rind intercsiintd raportarea infcrmaliei in general lit
procesul dcscompune|ii ei sub forme de prezcntare, selrl-
nal6m icle.ea de principiu, subliniatd de autorul citat mai
sus, cu privile la existenla unei influenfe pe care o reali-
zeaz. in{orm:rtia sociald. fundamentald, directoare prin
rolul pe ctit'e il joacd in modelarea acliunii gi al con;tiin-
tei sociale. tr membrilor societd!ii.
Ed. Parnfil gi D. Ogodescu vorbesc despre sinJorma-
tietLtt, care apare in procesul de comunicare uman5, unde
informafia devinc sistem structurat si poartd insemnele
conEtiinlt'i (de la scmnificalie la valoare).
P. Caravia gi T. Plodan disting intre informa{ii le'fe-
ren!iale. evenimenlia).e, informatii-document 1't.
In continual'c ne vom referi, spre exemplificare, la
r:iteva tipuri de clasificare existe'nte in spa{iuI teorctic
informationai. Din literatura de specialitate din {al'a
noastri sr: r'entatrcd atenlia acordatd informatiei cognitive,
teor:etizatd de V. Stancovici, care se manifestS prin ..ge-
nurile(( sale ca informatie cognitivd de adaptare, gtiin-
fificd, fundamental5 lr. V. Sdhleanu are in vedere infor-
malia cognitivd, fizicd, chimic6, libi'rd, latentd, geneticd fr
Referindu-se Ia conceptul de informalie shannonian5. C.
Brdtianu j'' sustine cd aceasta nu trebuie confundata cu
conceptul generalizat de Shannon, pr"opunind formr-rlarea
unei categorii ,,operalionale(( pentru nivelul actual dc
teoretizarc a informaliei.
Domeniul vielii tehnico-Etiinfifice este exprimat pat'-
tial, pe una din dimensiunile sale, prin categoriilc d-e
informa{ie de structurd 9i informa{ie de comitndA r''
Dintr-o altd perspectivi
-
oferitd de procesul clt: ett't:t-
Iizd a industriei in contextui informatizdtii
-
N{. Drigd-
t0 Ed. Pamfil, D. Ogodescu, Psihologie si informa'tie' Iiditura
Etiinlificd, Bucure$ti. 1973, p. 64.
11 P. Caravia, T. Prodan, ,,Probleme de informare qi do<:umen-
tare", nr. 4, 1972, P. 185-198.
12 V. Stancovici, Filosofia inforrnaliei, Editura Politicd. Bucu-
reqti, 1970, p. 102.
13 V. Sdhleanu, $tiinfa $i filosofia informatiet, Editura Politici,
Bucurc$ti. 1972.
- M C. BrS,tianu, Citeua precizii'ri ptioind concePtul de intarrn'alie
shannoniand. in' ,,Revista de filosofie", nr. 4' 1074. p' 5'10'
15 J. Lemnij. Fenomcnul tehnic, Editura stiintifica 9i i:tti'it:lo'
pedied, Bucuresti, 11)76. il. 100.
r,)
n91gl clistingc lntre informalia de cunoa;tere ;i cea so_
ciaL6., drept un nivel general-social, Ei infoi.malia primar(t,
,,culsA5f,( in procesele de produc{ie qi economice,, lu.
Dupi cunr s-a putut constata, in caractcrizarea infoi._
matiei s-a folosit frecvent metoda analogiei metaforice,
consl,r:uindu-sc imagini bogate in asocialii clc idei. De,
;tt-eeil asistint la foartt multe tipuli cle infolmalie pr:o-
pusc clc autori.
Ilaltortindu-ne la o origine strict filosoficd, la infele_
gerea informatiei de cdtre Hegel, drept nevoiar plesanti
cic a slruno ;i clc. a fi spus opinia sa, sc'iizern cd aiest con-
r'r'1r1. ir cunoscLtt adeseer o tcrminologie variati si ,.flo_
tantA{'.
Ilificultatea der a opera cu formo ale i'forr''tiei sistc-
matic constituite isi gdseqte o posibild explic'.tio in dez'ol-
tare-i cu precddc'e a te.r'iei m'tematicc .supra c.ntitdfii
cle inj.r'miitic'. ir:r dclavoarea intemeielii statuiului teoretic
al t'unc,r'ptLrlui de infor.malie ca atare t7. O consecinti o
constr,ituic analiza dctaliata a llumel.oaselor, .,grade(. de
ini.*''atie, a dil'e.en{elo' sensibile existent"
"ir,
"i-rruiinl'.r'nrrticlner.l, cale nu justificd er.umite carenf. cxistentc
in slcl:a .,tipurilo.ti cle informa{ie. Acestea sint t..tate ca
l'olnrc i:articularc. ca exemple care incearcd sd concre_
tizeze dinamismul infornationaj. Se impune, de aceeer,
. al,it'dine dc. reevaluare a informafiei si din'perspectivzi
tipoltgiilor atit clc cliversc carc fac obiectul i"r'".teriin,.
in rlon,cniu.
o alta intcrpl'otare a situ.liei existente ir-r t-xplicarea
rnc'c;,rismuiui in{orma{ional poate fi dcdusd clirr starea Je
{apt, actuald, aceea a .,cxploziei informalionale(.,
"ui"
.r,mai pe'r'mitc
-
in anumite limite
-
reconsiderarea filo_
zoficd, de detaliu a acestui fenomen a} vielii
"o"tu-po_rune. De ac-e..a, devine cu atit mai stringent'sd in{elegbm
.'operationalitatea( inforrnafiei, procesel6 cliverse ir" E"r"
le creeazd si conduce, eficienla fluxului informa{ional in
sfera activitdlilor sociale.
in lucr.area P.sihologie ;i informctfie intilnim disocie-
rea intre informalie alienantd si alienatd. Tratind pro-
blema informafici la nivelul jocului de for-fe din reali-
Iti M. Drdgdnescu, Cibernetizarea
nologii de uirf si societatea, Editura
t7 C. Brbtianu, Ioc. cit., p. 536.
industriei, in vol. Noile teh-
Politicd, Bucureqti, 1983, p. 43.
1J

tatea sociald, autorii conchid ci aceasta se poate brans-
forma intr-un cimp de alienare degi structura (emisia) 9i
transmiterea pot fi corecte. Informa{ia alienantd este cgn-
sicleratS, astfel, a fi ,ro entropie
- incertitudine ':l'et:Lqn-
satd. in receptor, in omul care se informeazd( 18
15uLr1. ns.)'
in schimb, informalia care a suferit modificdri in insdqi
stluctura sa, apare ca alienat(t qi poate fi intilnitA ir-r psi-
hopatologit'.
Semnalind dificultdlile ,,de creqtere(, de consoiidare a
categoriei de informalie, eonEtienli de faptul cd ne afldm in
fala unui concept plurisemantic, optdm pentru perspectiva
filozoficd materialist-dialecticd. Astfel, vom dtri.bLti ca-
tegorici in disculie sensul formulat de Jiri Zerrian lri, care
considerd cd informa{ia este calitatea realitllii miateriale
de a fi organizati qi capacitatea sa de a organiza, de a
clasa in sisteme, de a crea. Sub acest aspect, aldtuni de
spa{iu, timp qi miEcare, informafia este o alti formfr fun-
damentali de existenli a materiei, este calitatt'a o:volu-
!iei, capacitatea de a atinge calitifi superioare. O ase-
menea viziune totalizatoare ne permite reliefarea unor
criterii posibile pentru caracterizarea mecanismului infor'-
mational. Propunem in acest sens, intr-o viziune dialec-
ticd, o clasificare conformd cu o ,,tiieturd(( verticala si altd
clasificare intr'-un plan orizontal. Este vorba de intro-
dueelea, aldturi de criteriile utilizate (cantitativ-catitativ,
comunicativ-noncomunieativ), a acelora care vizeazd do-
meniile vie{ii sociale, sfera activitSlilor practice in care'
se realizeazd comunicarea qi conducerea.
Se poate sugera, in acest caz, un posibil o'iteliu pen-
tru informa{ie, gi anume acela aI redundan$ez
- utile
sau inutile 20
-, care nu ar justifica insd dihotomia : ..in-
forma{ie condensati((
-
informa{ie rarefiat5'(. aia (:un1
apare 1a Jiri Zeman in explicarea numai a unor grar.it' clc
informaJie. De asemenea, introducerea parametrului pt'o-
pus pentru departajarea formelor de manifestare ale in-
forma{iei respinge exagerarea rolului redundanlei pini 1a
interpretarea ei drept ,,o merime mai importanti a cadlu-
18 Ed. Pamfil, D. Ogodescu, Psihologie gi informafie.
$tiintificd, Bucureqti, 1973, p. 188.
te J. Zeman, Signification philosophi'que de La notion
pation dans Ia science contemporaine, Paris, 1971.
:0 J. Zeman, Informace a. struktura p. 32.
74
triditura
d'inf ctr-
lui comunicafiei umane decit chiar inforrnalia(( 21. Conside-
rati a fi un corespondent- ln planul exprirndrii
- al en-
tropiei, redundanla capiti valente semnificative in acest
context pentrr: caracterizarea informaliei in raport cu o
categorie fundarnental5 a domeniului afiat in discufie.
Diversitatea manifestdrii in plan social a informaliei
lrozrte fi inscrisd pe coordonata mai largd a criteriilor :
;tiintific, tehnic, politic, economic etc., care justifici c
.,specializare(r in funclie de un receptor avizat Ei nuan-
leazi ideea considerdrii procesului informalional ca parte
c'sentiale a diviziunii sociale a muncii.
Conturind o deschidere teoreticd substanfiall., creati-
uit,atea, ca fundament al tipurilor de inforrnalie instituie
o largd penspective in raportarea la aspectul ,,productiv((
sau ,,neproductiv(( 22 aI fenomenului informafional. Printr-o
detaqare de accepfia economiEtilor asupra cuplurilor mai
sus-amintite, renunldm la disputa nesemnificativd pentru
contextul nostru de analizd, privind atribuirea factorului
productiv informaliei ca atare sau numai suportului ei
rnateri,al. Ne intereseazd informalia in sine, productivd
in sensul pat'ticipdrii la actul de crea{ie care ii conferd o
consistenli sui generis, derivatd din transmiterea ei ,,,ge-
netic6'( prin actul novator. Astfel, se poate susline exis-
tenta unei legi a continuitd{ii informafionale. Conside-
rind informalia productivd a fi aceea care participd la
actuX dc crealie, ner vom disocia de punctele de vedere po-
trivit cdrora se asimileazd informa{ia excedentard, carc
depdgegte volumul func{iondrii optime a sistemului social,
unei informalii inutile Ei neproductive. Ficind o paran-
tezd, .vom spune cd sintem martorii unei anumite exage-
ldri ul, deoarcce faptul cd o informalie este ,,in plus(( in-
seamnd cd a fost testati de sistemul social. De aceea, in
continualea ideii, se poate argumenta existenla unei soli-
citdri, a unei utilizdri diferenfiate de citre societate a
fluxului informalional : ceea ce Ia un moment social dat
poate reprezenta un excedent, in alte condifii devine strictd
necesitate sau chiar o stare deficitard. Deci multitudinea
informaliilor nu o raportim la aspectul cantitdlii ei, ci
avem in vedere participarea intregului mecanism social
!1 A. Moles, lnformatie $i redundanfd, in vol. Esteti,cd, infor-
nxare, progran'Lare, Editura $tiintificd, Bucuregti, 1972, p. 47,
"2 J. Lemnij, Op. cit., p. 135.
B lbidem.
15

pe dimensiunea timpului Ia constituirea acelor mtlmernte
optime de ,,stare productivS(( pentru informalie. tr"uim'
totodatd, in considerare procesul nuanlat prin c;lt'o -in-
treaga informa{ie sociald are un rol productiv, in .iLlblu
sens : a) in anumite perioade de timp estc dircct 'll.ili-
zatd; bj in alte perioade participd 1a selectarea. consti-
tuirea unui sistem de informalii mai puternice, care sint
testate in actul social cle crealie. Este situalia r-uanitestd-
lii informatiei sub aspectul actual sau potenliai. virtual'
Fazele ,,,neprocluctive(( ale informaliei pot fi consiclcrate
anttmite'mbmente ale stdrii ei poten{iale de mernift'stalc'
De acec'zr, criteliul participdrii la actul social clt' it"ciltie'
intemeiazd ciclul productiv-neproductiv in dinamici{ pro-
cc'sului informational. Latura strict economicd, cIic['''nttt
confolm unor pafeimetri cantitativi le crlnsiderdtn rr Li dc-
rivatc din punctul de vedere mai larg, e:nunfat atrtt'r'ior'
Sc considerd cI spa{iul infolma{ional sot'ial ct't'orlzd o
lczt-r'vd a dc'nsitSfii informa{ionale 2l, iclec ce tri so pare
inte|t'santi pentr.u a inlelege finalizare.il acrtuitti ti',: rc-
.eptat'e. Ast?e}, inclile'ent de canalele pt'in cat'c. ti*'ttli
ini'ormalii de intensitdti diferite, la nivel social gl,bal se
Ieerlizeazd |cccptaroa 1o| ca tendin{e de apt't-t:iet'c il Inll-
iolitdtii. t,xcluiindu-se extremele. Dacd sc sus{int' ci nu
Lxistd ,,ititn,. mediu ca atarc, ideea unei fezel''(' .*cialt'
a clel-rsitdfii infot'mtrtior-ralt: nu vine sd interneiczt' Llll g('tl
de |ecepta|c medie la nivel social, ci sd sublitliezt' pt'o-
cesualitatear. mcdie|e'a pe cilt'e le suport,f, inlo|trlirtitt in
spatiul r,ecr.lttdrii sale. Existenla unei ..tendin!e" Llt' irlll'(.-
cit.re s.c,iali :r r.'atelialului prezelltat perrnite iu tlite'ite
intcr,r,ale cle timp c.ntu.arlca unui {lux itrf't'nlit!ir.rnitl
plopriu lc'ct-pLorului.
in leg6tu|d cu clomeniul robolilor inclustriali, s-a <ron-
stituit .-,r.rud grsibilitate de ciasific:u'.' 2:-r. plfsp1 r''r'bi,
istfcl, cle infot:nw[ia de reacfie, care' rapor-tatd la sim-
lurikr' ,rrrrunr,, clcvine inlolmafie tactild, de presiunc' de
ioltd, vizuali, acusticd' de ia alte simluri' Dr:qi sc con-
sidera ci din punctul de vedere al ingineriei nu este
semnificativd aceastd clasificale prin analogie, autorii
japonezi o .tccepte tocmai pentru a sublinia faptul cd ro-
botii u., fort uiilizati ca un inlocuitor al omului'
relatiei prcsd-citit<tr..., p. 171.
F,co'nomit, eclilor Kuni Sadamoto'
Vom incelci-r. in continuar.e, o succinta carar,tcr.izarc.
a unor grade de informalie. Astfel, infot"matia tortcl.en-
satd. ,si r:ea rat'efiafd, considerate din pelspectiva densi-
tdlii in{olmationale, reprezinti difelitcJ glacle pe car',c. le
lroate' atinge ir-rl'ormatin in c:adlul unui text con-stituit
clintr-un itnunrit nurndt' dc sirnboluli. text cal'e a1'(. Ln-l
clestin:Lt:rl ciiferit. I)t- aceea, un articol stiintific: so va
deosebi in rnod substan{ial de unul de ltopularizare. l-arcr-
torul c.alt intemciazd irceastd deosebile este redundanta,
propusd clc noi drept criteliu al clarsificdlii infolrrralici.
Ea palticipd la rnodif icdlile sensibile ale infolmatici din
sfei'a conclensntd in cea rarrelitrt5. Acest fr:norne.r"r 1>uiltc
f i in{eles prin explicarea procesului rezistenfci la zgr)r}tot,
pc ('are il favorizeazd ledundanla utild, gencratourc do
in{olmafie conclenstrtd, in comltaratie cu re'dundanttr inLr-
tild. care construieqte un cotrlinut informalional lart liat.
In teolia ltrcsei, ()m putea particularriza idc'ilt cr1:ri-
t-nate. anterior', pr: barza cate-goriilol spr.cilic'e' arc'estui clo-
r.tterniu, respectiv tlansparr:nla mesajului de ltlesd. ucr:t -
sibilitatea lui, consider-ate a li relalii intre textul r;lcrit
;i nivelul cle <:ulturd al receptolului. Notiunea de ..cititor.
mediu((, ca o <:ategorie ideald, vir-re si ilustrezo ick'cir
cd nu potrte existar o densitate ,,neutr'6(( in sfer':r pt.r'rfi ;
materialul pl'opus se adreseazd unui anumit ltultlir,,
situa{ie ilustratd in pleser moden"rd de lolul lubr.ir.ilol
speciale si. rnili ales. de gama larga :t tilttrlilor ck. 1tu-
blica{ii.
Infornralia ori,ginald gi t:ea reproclusd 5 ropl-etzinta trltc
grade ale infot'mafiei, prima caractet'izatd ltlin urricit.ttt',
prin raportare univoci la o sursd cat'e, pt'in trtrnsft'i', clt'-
vine infonnalie reltt'odttsd. Se considerd a {'i inlirrirriitie
oliginal5 manuscrisul original, informafia din ('l'('iol'ul
1r'ofesorului sau din textul unui siticher. Dc-;i unic'd, in-
I'ormatia originald poate, in anumitc situalii, sd 1ic' 'ttc-
c'esiv divizatd, multiplicatd, ducind la o situafic', dt' iclt'n-
titater apzrrentd, caracteristicd, de exemplu, pentl'tt situa-
tia manuscrisului, care isi pierdc in acest mod stirtutul
de obiect de muzeu sau de coleclie palticulard. Infor-
ma{iar art' posibilitdtile ei specifice de transfot'tnitt't' ;i
corlscl'var-e ('al'c au dus, unt'ot'i, la constt'uclii teoreticc
lm.pIica[ii tnet<tdoltsgi<:o-
procendui de inudldmint.
ic A sc vcdea Cornelia BArliba,
pracLi.ce ale teoriei inform,oliei asupra
in .,Revista de pedagogie," 1, 198:1.
2
-
c.366
:t,, (). Rutoi, Complet'itatea
25 Robol.s in the Javanese
Survt-"n.- Japan, 1981.
16 iJ6'6'2 3 I7

inedite. intr-un anumit sens, infonrralia originala poate
fi considerati o informatie de atribuire cu sursd unica.
restringindu-se, prin acezrsta, sfera receptorului. Prin
muitiplicarea ei, se 15rge;tc sfera receptorului, iar ciin
punct de vedere psihologic ea pierde exceplionalitatea, s:t-
cralitatea sa. Valoarea informa{iei sociale este strins le-
gatd de sfera receptorului social cale, in fapt, ia contact
in foarte puline cazuri cu informalii originerle. Acestea
intr-o situa{ie ideald nici nu existd, participarea lor la
procesul de comunicare nefiind posibild deoalece nu se
realizeazS. a doua faz. a selecliei informationale de cdtre
leceptorul social, selec{ie care nu este facilitatl, neexis-
tind accesibiiitatea materiald la opera originald. Intro-
ducind in analizd ,,gradul de a fi surprins al receptorului(r,
laportat la informa{ia originald, constatdm cd surprin-
clerea vizeazd, in primul rind, situalia ei excelrtionalS ;i
in aI doilea rind inforrnalia ca atare. ln ceen ce priveEte
informalia reprodus5, surprinderea este dictatd numai dc
informalia in sine, istoria sentimentald a apariliei ei nc-
maifiind obiect de refleclie si nici o piedicd in contactttl
cu materialul informativ.
Un aspect inedit al acestui raport il reprezintd infor-
malia din opera scrisd intr-o limbd Ei traducerea sa in
aita limbd. Unicitatea informa{iei poate fi. in aceastl si-
tua{ie, de o densitate dubld: inaceesul este determinat nu
numai de sursa unicd, ci gi de necunoagterea limbii res-
pective de citre o parte a sferei reccptorului. Este vorba
de situa{ia clasicd a lucrdrii cale rlmine doat' obiect de
coleclie, cind gradul de surprindelre aI cititorului este
dictat de imposibilitatea descifririi conlinutultti tc'.'<tului
propus.
O scurtd incursiune istoricd ne poate releva un proces
care a cunoscut sucesiv mai multe faze : at) predilec{ia
pentru manuscris, pentru edi{iile elitiste. Astfel, umani;tii
de origine aristocraticd, coleclionarii din Renagtere res-
pingeau cartea, reproducerea ca fiind vulgari; b) nu-
rndrul crescut de cititori laici a solicitat mdrirea volumu-
Iui de exemplare, ceea ce a condus la apari{ia tiparului.
Acesta, prin accesul direct, a schirnbat condiliile vielii
intelectuale. Tiparul devine 'un mijloc, de comunicatre
internafionali, eare, prin utilizarea latinei umaniEtilor.
stimuleazd forrnarea limbitor nationale 9i a unei noi
mi;cdri intelectuale.
1B
De aceea, putern consiclera cu inclrepta{irc. cd }lon_
tesquieu interpreteazd oarecum ciudat apa.ilia tipaluiui"
ca pe o diminuare a valorii omului in
-fav'a.eo'
t-ro*tri
ndscut, cartea. Preluind uner din maximele ,"i", .:u"ri_
cler6m,
_spre deosebire de marele cugetitot.,
-"a
tip"S..rfi.
a introdus olrtica de a fi pre{uite n"u numaicdrtile.'cl sl
ircci oum.'i ( a.e P,r'ticipd nemijlocit la apa'ifiir
"a,.r1l,,.,ia-leeturarca si
'dspindirca
ror. in r.o'tinuaiea iacii, aml'-'
um lntelesanta remarcd a lui Al. paieologu, plivind
,,bdrbd{ia( care se poate mdsura nu atit prin"per-f;;;;:
fele sportive sau r'Szboinice, ci prin citirea ii, -"i,r*itdecit atit, prin scrierca unot. cipcldopere curyl ar Ii, de
c.xenrplu, Critica raliunii put.e, a lui Kant.
. Schimbir.ile profunde introduse sint ctonscmnate in
istoria. cr-rlturii
-prin activitatea tipografiei lui Aldo Via_
nuzlo la Venelra, ir-r julul cdreia s_a constitujt o ark.vd_
rati academie, din qare q fdcut parte Ei marele unranist
Erasmus din Rotte-rdam. in ceea ce privegte tro.fu"tri"o
in aceastE q:erioadd, se poate afirrna cd ea are atit
:un
statut cultu'al cit qi unui informafional. Ca p" o
".ii.io,ri_tate a istoriei amintim existenla unor biblioteci alci-
tuitc exclusiv din maruscrise (pico della MiranOola, prin_
cipi clin familia 4edici la_ Fiorenfa, ducele .i., li,{ri"n"
rcgii Matias _al Ungariei si Cazimir al' poloniei au p,,r.,.U,i
irsemenea colecfii celebre).
O succintd referire la viala culturald a Italiei ne dez_
vdluie. faptul -c5, in seeolul ai Xvt-tea, Venetria t.,,.,ii"oura
un primat cultural fatd de Flore'fa. pe duraia u'ui sfr:r't
ck:.
.secol joacd rolul. ungi piele internafionale lror-,i..iachizitia de manuscrise-Ei, apoi,'de cdrli grecesti. i; ,1"_
vine un centru al elenismului, astfel cd, lrin 'c"1e
1r*,ri-'
200..de tipografii ale sale, avea si editeze'arnplu princi_
palii autori eleni consacrafi.
. Fdcind o parantezd, menliondm concep{ia potrivit cd_
reia tr.aducerea ca act informa{ionai estc^ ctiscutabila, ar._
gurnentindu-se fie cd se ,,imbdtrinegte( informatia, fie
cd ea apare ca o ,rvariantd.( pentru un interval de timp,
cc'ea ce marcheazd tot o formd de limitare. O replicd
actuald fafd de acest fenomen poate fi identificatd in si_
tuafia Japoniei, fard in care se fac traduceri intense din
alte. limbi ; numai cd lucririle nipone devin in mai rnici
mdsurd obiectul unor traducc'ri. prcocuparea pentru r.ds_
pindirea riguroasd in cadrul pubiicului japonlz a tenre_
lor gi a ideilor noi care circuli in altc tipur.i de litera_
19

tur:i constituie un erlement definitoliu al trcesttti gen cle
politicd culturald. Reacliir ('ar'(' s-a pt'odus a lost accoir
ir unei mari curiozifli, a unci lviditati iata dc culroas-
Lerea erperien[ei nipone. Acc'st fenotlcn a <rtudus la apa-
ritia unei veritabile literaturi intot'na!ionaic despre Jzr-
ponia, interpretatd, dupd anii 1970. ctr l'ot'mind .,a tt't'itt
gcneratie(r ; acest vast matcrial d<lcutnt'trttrt' it avut. prin-
tre altele, scopul cle a interprettt ;i dc a cxplic:a situatia
relativ unicd a economiei unci {ili cttl'c', in ttt'ttlii cu iltttt'u
decenii a trdit .,tragedia zrtomic'A(r dc llr IIiro-shirntr li
Nagasaki.
Considur'5m intereserut dc lele'n.tit faptul <.'4, atlttrt'i
cind se traduc cdr{i din limba jai onczd irr trltc limbi, csto
lrlczenti con;tiinta resc[iei cititolilol stlaini. C)ir-rcl it apa-
rut, de pild6, versiunea cnglezd a lucrdt'ii llobol,s irt' tlLe
.lupanese Economy'17, in nota editolr-rlui sc snblinia t'u
c'lar:itate cd, fiind vorba de prin-ra ciu'tc sct'is6 in itt'easti
limbi despt'c robo{ii industri;rli, cxistS dorinta sinc'eld c'ir
etr sd sen'eascd profund cititoriior strdini, in dilccfia in-
telegerii Japoniei gi, astfel, sd contt'ibuie la sporil'c'ul I L'-
cunoaEtelii sale internafionale. Tt'attsparc
-
dir-r tlcr:astii
cleclara{ic de principiu
-
iclcea pott'ii:it cat c'i:t o ttiidu-
ce|c nu ril'e numai un t'Ol inforrnittirt. dt' frtVot'iztlt'e tl
acccsului Ia o experien{a clintr'-un d<lrneuitt de lirf : ln
subtext, pliiejul oferit de lucrarear in sint' cstc tlcela clc
a construi c-t uiziune de unsctn'tblu, de intcgl'trt'tt si valo-
l"izare a unor performan{t' tehnico-cconomice ir.r ctrch'ui
si in dinamica sistemului rnonclial de valori.
$i astfel valoarea de stricta spccialitalc a inforirlSr'ii
iradiazS. semnifica{ii mai largi pentru societate cer t"ctl-
litate globald.
Informalia noud qi ueclle se referd 1a alt aspect al
calitetii informaliei. Realizind o paraleld cu organismul
umiur, se poate susline cd informalia imbdtrineEte la fel
ca acesta. Interesantd este cantitatea de inforrnalie utild,
care se clegradeazi in informalie imbdtrinitd. La modul
global, se poate susline ideea unei uzuri morale a infor-
matit i, car(- se incarcd, aEadar, cu redttndan!5 inutild,
uzuri cc se manifesti diferenliat in raport cu sursa de
informalii. eu descompunerea informaliei sub forme
1; nobots in the Japanese
Tuliio, .Surroy' Japan, 1981.
2A
de prezentare. De aceea, informalia confinutd in-
tr-un ziar ,,imbdtrinegte(( rnult mai lepede decit aceea
clintr-o lucrare stiin{ifica -- ceea cc ci'eeazd impresia cd
nici nu cxistd informalic reche in sfera presei, aceasta
apirinfl ca o contradicfie in terrneni. *Gazetarul se culcd
seara linistit, cu gindul la o stire, cat'e se invecheqte peste
uoapte qi la care este nevoie sd r.enunfc dimineala cind
sc.' trezeEte din somn((, nota
-
in anul 1688 !
-
la Bru-
ycre 28, cincl epoca informatizirii era incd departe.
in situatia informaliilor transmise prin mass-media,
frinc{ia informalivd-participativd a limbajului impune, to-
tugi, vehicularea frazclor de ,,inforrna{ie nuld(, necesare
pentru proccsul de comunicare si in{elegere. ,,Gradul de
surprinderc(( actioneazd in alt sens, in cadrul acestui tip
de informafic. Cotidianul poatc. sd aducd in ferla cititorilor
s5i elementc. de surprizd, transpar-ente pentru un grup
mai mare cle cititori, in timp ce ader'dr'ul banal, de ge-
rrul ..2 * 2 : 4((, nu mai surprindc pe nimeni. Funclio-
neaz6., in :tcest sens, un raport de vat.ia{ie inversd intre
iibsolutul noutdlii, socul psihologic si durabilitatea ei.
Informaliei faptului, informa{iei de termen scurt i se
:rsociazd o utilitate imediatd, actuald, in timp ce informa-
tia stiintificd, de lungd clulatS, I'ezistentd la zgomot da-
toriti gradului suficient de lerdur-rdanfd utild, estc core-
iatd cu o utilitate virtuali, pe linia atingerii adevirului
obiectiv. Ca fenomen statistic, informalia imbdtrinitd, de
lungd durat6, este capabili de o arie mai mare de parti-
cipare la corrrunicare si la ac{iunea umani.
La nivelul societSlii trebuie sd existe, al5turi de ma-
irifcstarea spontand, preocupdri sistematice pentru o pe-
datlogie a informdrii, care sd permitd accesul rc'al la toate
tipurile si gradele de informalie'2e.
Sumara referire la posibile forme de informatie
-
in-
completd desigur
-
poate sugera ideea unor dificultiti
leerle in tratarea sistematicd a conceptu.lui propus, difi-
cultS{i generate de profunzimea domeniului cercetat.
Orict dcmers teoretic va trebui sd ia in considerare rapor-
tare.a vo[umului extraordinar al informaliei la posibili-
* t- t,."td*'q Coro"terele, liditura pentru Literatura, Buculesti.
1968, 'ol. 1, p. 104.
:rlt 9. t ,rrnt Teori{t si practico. presei. Universitatea Bucureqti
1982, p. I 1
Economg, editor Kuni Sadamoto,
2T

tatea r"eal5, efectivd, a descifrdrii, la capacitatea de cittire
a informa{iei de cdtre receptorul social.
In ccea ce privegte fenomenul informa{ional, se impuurc
a avea conqtiinla unei clasifi,cd,ri deschise, corelat,S cu
rezerva densit5lii informalionale, creatd de socir'tate.
Accentele care pot sd apard la acest nivel dcrivd fircsc din
legitdtile interne ale sistemului, 1a care se adaugd cl,ina..
mica sociald a coordondrii fluxului informational.
2. ASPECTUL INFORMATTONAL AL TEHNOT,OGIILOR
INTELECTUALE
2,1. COLEGIILE INVIZIBTLE
Activitatea de informare reprezintd un aspect esen{ial
al procesul.ui de comunicare. In condiliile crizei infoL'nrdrii,
apare problema raportdrii diferite fald de sursele dc rran-
smitere tradilionald a informaliei gi cele moderne, infor-
matizate. Translerul informa{iei de la generator la bu'ne-
ficial se reatrtzeazd printr-un flux descendent prire ca-
nalele formale (Iiteratura de specialitate) Ei csnalel,e tr,e-
f ormale sau. in*formale, aEa numitele ,,colegii invizibile(.
In epoca regdsirii automate a datelor prin sisteme sofis-
ticate, dupi criterii precise de selecfie, apare naivd "t-ts{i-
nerca viabilitdfii ,,colegiilor invizibile(( ? Ca forme vrlLltt-
talc dc con'Lunicare stimulatiud intre specialigtii untti lnu*
mit domeniu, forme caracterizate prin mobilitate, 1l',:nti-
nen{a con{inutului informafional, disciplind a mur"lcii ;i
lipsa unui protocol al redactdrii materialelor, aceste ti-
puri cle organizare incearcd o anumitd depdqire a feno-
mcnului dc crizd.
Asemenea grupuri sint considerate uneori, fdt'd tcmei,
rnai mult o expresie a ,,contactelor sociale(( decit un r'fort
con;tient al imbunitdlirii comunicdrii 30.
nSi totusi, act'iaqi
autori constat5. ci ele se bucurd de cele mai mul.te orr
cle un sueces care dureazd3l. Cert este faptul cd prin cole-
:i0 J. Gray an<l B. Perry, Scientific Informotion, Oxlorcll Llni-
vcrsity Press 1975, p. B.
:'tt lbidem, p. B.
22
giile invizibile, ca gi prin alte forme similare, informalia
$tiintificd poate fi diseminatd inainte de a fi publicatd.
Celor inclusi intr-o atare formd de comunicare li se
poate' reprosu, insd, un anumit spirit de eJ.itd, o lipsd de
omogenitatc care este ncproductivd intre anumite limite.
Succesul acestei modalitd{i cle informare se datoreazd, in
acceplia noastrS, tentativei de a realiza indiuidualizarea
'relapiei de transJer. Participarea fiind mai intensd, infor-
marea nu este nici obositoarc, nici complicatd, incit sd
se renun{e la ea. Notim, in parantez1, cd o consecinld
n unui transfer
-
uneori paralizant prin complicaliile
pc care le plesupune
-
corelat cu func{ionarea legii lui
Bradford (,,risipirea(( conlinutului inf<lrma{ional in surse
de specialitate, surse inrudite prin tematicd sau prin
cliverse alte surse) este renunlarea Ia regisirea informa-
fiei, urmatd cu necesitate de procesul de repetare a unei
cercetdri propriu-zise 32. Se noteazd cd o societate de me-
talurgie grea din S.U.A. in 1957 considera ci este mai
avantajos repetarea unei lucrdri de cercetare sau proiec-
tare, dacd costi rnai pulin de 100.000 dolari, decit reaii-
zarea unui stndiu bibliografic aprofundat 33.
Colegiile invizibile realizeazd, un acces direct la sur-
si'lc primare, care apar{in grupului aflat in relalie de
c'omunicare, grup caracterizat printr-o specializare apro-
fundatd a membrilor lui. Se elimina in acest mod tradu-
cerile care au incetat sd fie considerate un moment infor-
rnalional (ele,imbltrinesc(( informafia, sint costisitoare),
riminind mai degrabd un moment cultural 3a.
O altd trdsdturd a colegiilor invizibile esle modalita-
l,ea de informnre complementard, care nu este autonome
fald de sistemele institutionalizate ale transferului de
inforrnatie .
Se constatd, in practica activitS{ii stiin}ifi,ce, cd mul{i
oamcni cie stintd folosesc de obicei informalia primard Ei
aceasta mai ales dacd o pot obfine cu uqurin{d. Presu-
punerca care a stat la baza importanfei elabordrii infor-
:12 P. Buhuq, C. Brdtianu, C. Motoiu, Proiectare si cercetare. Ori-
entaLri pentru studenli, tr.P.B., BucureEti, 1976.
3r lbialern.
rL A. Munea, I. Stoica, lnformare, cercetare, rlezuoltare, Edi-
tura qtiirrf ilica gi erx'iclopedicS, Bucure$ti, t977, p. I75.
23

rnatiei secunclare ;i tet'fiare (r'evistele cle lezumate ;i eb-
stlact€--) ilLr s-tl adoripf il dccit pat'fial. S-a ('l'czut cI r.'.'l'-
cctdtorii vor ;ti cttm sd foloseascl in mod eficient .li
"il(lsut'sc de documentare. Practictr cut'entd nu a virliclirt insil
accetsti inc'redc.t'c : sc produce rl folosirc incorn1;li'ta iI
potenlialului informa{iilor secundarc gi ter'!iart'. I'.i:,rlel
cu aceastd laportare partiala la ele, r'ezumzrtele si bibli-
ograiiile, pi'in insu;i modul lor de apali{ie, cre'eazA lttl .1t'-
calaj intre in{onnafia pl'imiu'd si cca sectttndari, cic . il't'tl
6-12 1uni. Acest intorval ltotrte fi diminuat pt'in tl:.'r" rcl:t
elaboldrii de rezumate dc cdtre in;i;i autol'ii at'tit'otr,'inr'.
in tLctivitatea c'olegiiior invizibile ctispalo alct'itstit 'llri-
blcmi a diferenlei cie timp in actul cornunic'ational.
Pcilitica clc infot mat'e in dorneniul tehnico-gtiinlific
tine c'ont clc' nt':cesitittea dimensiondrii t:ttnalcltlt' dtl ti'rtns-
mitot'e tr ir-rforma{iilor', planificit-td v<llurr-rul solicitat l-itt'-
t'aturu lrrivincl rrrc'tod<ll<tgia ir-r1 r-rlnrit'ii rlonstatd Ltllr't)l'ir
fdra sd interpretc-ze in suficrienta mdsut'd, t'olul c:attttil,'lor
ncltllrrrak-' in activitateet ;tiinfificA clc c'ercetarc, llirr':iicl
c'u lo.lul plimoldial al literatut'ii cu circulalie t'eslrrillsd
(r'apoar-tcle de c:ercettu'e). l-cnometlul contrardictot'il't -rat'e
elparc poatc fi constatat intt'e o dirlcnsiune major'6 .r sis-
tcmuhii sociarl -- a('cetr de it stoctl inloll.nnlia dLll)a !rt'i-
tt'r'ii clo sclcr'{it. t'ttt'c sa pt-rrnitd I'clgitsil'eil ttnci inloIrrlrtii
intt'-ur-r timp I'ecorcl
- ^:i pt'ac'tica cvidenti a celot" im-
plit'trti clilect in proceisul de celcetttre, de a nu c{)lltllta
intotdeauntr litolaturtt tle specialitate. Se llat'c i'a ni-
al'iAm in fafit unei at:tivitali cc zr irnpus,, 11'[pigi1 1r;l)l-
plic'ata. cttstisitrtare, inlpt'ttsionantd, clat' l-tu si o ( i )i1- el)-
1ie not-ti, ('Ll valcrite eulistic'e'.
Cltm ltutctn explic:I t-oluj t't'tlattll' iil ,,colc'giilor inr-izi-
biltt('. irl inl'olma{iei nt-formerlc in plocresul cL' ctlt-tlLtitit-ilt'c',
in c'aclt'ul unei pelspcc'tivt' t-toi, (lal'c s(l t'atptli'tt'ttza lir
ploblemii natulii mijlrtacclol clc infot'mttre, dcpisilrtl rl
st rie de iimite prir.ind cotrcelllia invcchiti dcspl'(' rui'-
st'lt' de informare ?
Informafia vehiculatd' in cadlul simpozioanelot'. ..'siu-
nilor de comunicdri, conferin{elor, scrisot'ilor'
-
t't-1i1i rrllt'-
lativ6, cu beneficial dilcct, t'calizt'azi un alt tip ctt' in-
frlrmare, spre deosebit'e de' lucrai'ea, tratatul cal'c sc .{.1t'('-
settzd, neutru gi egal, unui public virtual, spccializtlt sall
nu. O condilie a participdt'ii lar colegiile invizibile cstc o
pregetire si o activitab care permit indiuiclualizttrert
relatiei de tt'an sf er inf onnafional
24
St' fac'ilitcaizi scoatcr.crt sperci:rlistu.lui diu izola'eer sa si.ii'irar.e. scntirnentului ai *fit"ai",.. C" ;;;;;.: ,;r;lfcl. r ir 1a nivclul u
, 1,' .,, 1,,'
^;;'
;,,;fi :;:l'l ::]fl Tii.,:,ll;:l,l:;;:"1?,,i,i;, i;
r:,1:
'!t^iirtte(" 11c('csal' p'ocesylu.i de cr:ca1ie si posibil facto' c_lc
1)] < iilllfiyifate intrilectuuld ;r:. i,-,
"i_ro.ii.ie, l;;^ ;;;;;,.il.irr r. >14. infOlrnir{i<' dobinclt,stc. c.alititt.ir tje ttrioinctLi fi,,_r(i -,,1r(. (lc lnalr'scr.is). iirr, 1-rt, tl. trlld
'tir.tr,
i1r,,,,. ,),ri_rl.crt'titiL
,in mocl qraclctt ilcr-rsitatea ci, iiind catcutila
"".,i.,_stv ,cntr.u un
'eccpto.
st'ict specializ:rt. 1fra,rr;.,,,,.ii1
-i,.,_
ciivi.l'irirlizat cle idei
-asigu.d
,.,,piaili to, tr.ansr-,it..ii i'I.r,_Ililf it'i. sprc' deosebire* dc <'onlinutur ,'.i iur:r'6r'i r'r t.,
1;inr'r iii alrari!ie, trcbui. sri ir.r.curge itaal;tt, n"".,r,,, ,,, ,,e
sc nr..,ntine g. q:1,iu3d3 nrai lndetuiigatd in l.irza ,1" ..inl,,,l_l11irtl1. 1;6;fsntial5(. Intcresant dc 11.[-cvat cste lrrpti_ri' ,, i,.1
atii 1!160 s-au fAcut incercdri i' S.U.A. a" ,'f,,,riJ;r,,r .lt giilc i'vizibilc :;{;. Astfcl. grr.prri.i- dc spcciali,rti, ;,..,_tili pcrt.tr a clis.rlir. mai -."pia i'fo'rnatiir" 'i,]t,l-,i,.,
irt'll;:r-ril dorneniu de ar:tivitate, s_zru dcnurnit ."glr_ri_x.rl.j rlr,
s.hi.--rb al info.matiilor'*. Ar.es1e. r',t",li,irtri":,,1''';,'.;,,;,;.
insa. statut clc infolmalii publicate. car.i. iir. {.i 1>ul.ut 1:i
t'et rLtr'. c'a .cferin{e bibli.g*rfict,. }rc crt' alti 1rir.ti,, ,i..ir*g'r.Lurtl'i si(' sLrp.aprlne^u ca trctivit.tt' r'r-t O 1;u.t. clir-rtr.t,
set viciile -si;cci,lizatt' in indc:xa'e |i 'czr-rmtr.e,.
Expo,.icnta
s-a (lirx;L'dit :r reu fi vi;rbila, ..r'olegiilo i'vizibirc(! .u inr-iris
1r'ii-' forrna 1or clasicd. libc.a do .r'icc crnst.ingc.i clc,
i rrsl i rrrlionul izurt..
. Problema escntiard ca'c sc contu.c'trzi c.stc c'i
'Lr
o'ice,
i'iro'natie ..info'mr.aze( i.n ;"*r"t'lrrar'.a, in'nuinitortrrirlilii,^ cd nu. prsedd aceoasi p.r.iiit". Din aiij p;;,ri;,;_
1'1'.'i. i'formafizr din t.atate'poate sd apard m,i r.cciun-
d:ni'ti.. sd.explice trrari rlult dccit ela noccsar.
,,. ,t lcSiilc invizibile pot. {'i interplotate qi ca o i;osibi_lrlr'";r 2 t.s('t.ge'il" d. irrl'n'matir.. crntrrc'tur ciii.c,rlt rrr.,,-
su l,'11.{, ac,cst risr'. Inf.r.maliu pet.sonalizald 1t;.in trzrnsfcL
i'clirrticlual poate explicir ir.rti.l succosur sui's<,r'r. nel'or,-
rralc .Sintern, astfel, in prezcnta unui rapolt specific in_
1r inlon'lifii si bencficial', r)c c:a.e ii c'c-e,zd sur.sil rlc-
il'-,-1,15, si tu intle bcneficiar si sut.sa (,:l iitare. Cr>le_
gii I ' invizibi lc .ep.czi'la o treaptd i'st'urncr-rt arizita
....',' 1,., DlgggJrglr.,sr *, Sistenrzl ,t,ntliul cla tlr.tr.tL,,.r:.rt.t(rr(, (.Le I, .J,utti
t,)t!t,t Ia. U.n[ItfjCO, ,.probieme dc inforrnir.e ;i dogumpnt"..,.. .:,,i_
.-. ri:scicultr l, l.N.l.I)., Blrcurc,sli. lg8iii J. Gr.a,r', Il. pcrr-r, Op. eil.. D. J4.
25

int|e manuscrisul or.igin:rl (accesibil la rnorlul ideai i-'tl-
mai iicitorului) si tiralul cciitorial .,clepe'sonrtliz^at(', clar'
accesibil in n-rai rnare m6sur.5 sub forirr:'i cle inforrna!:.t'
reproclusa.
' F"t o*"nr,I de feed'-back informaliona'!' determini ca
ciclul cle transfer- al iniormatiilor din ciltlrul colegiii'lr
invizibile sd se desfdsoare mai pulin ca o t-lifuzai'e ,'in
linie( si mai mult ca un proces cle comunicare direct;i'
Fluxul acesta, dcscendent
-cle
la generator ia beneficiar'
poate {1 consiclerat drept stocul de informalie cle re-zervd
in cale sint conservate si o serie de probleme nesolulio-
nate sau de ,,idei precursoafe((, care pot fi valorificate in
constructia cie prbduse noi. Devine, astfel, im,pol't"rnti
proUf"*i transf'erului cu'roqtin{elor gtiinlifice, din slc'r'a
comunitifii Etiin{ifice -
ca generator de noi inforrna-
tii -
in sfera comunitdlii tehnologice. De;i.este larg re-
cun,rscut faptul cd gtiinla al'e o contribulie rnajord in
dezvoltarea iehnologiei, nu a fost elucidat modul in care
cercctdrile teoretice" contribuic la aparilia unor inovalii
tehnologice gi nu s-a putut coqluf? ro1ul pe care infor-
marea ij aetine in acesi proces. Evidentul paraleJism intre
irtr,'* i.tii"t"i si istoria iehnicii a realizat ,,perforrnan{a(i
unei permun"tt" re<lescoperiri, pe care ornenirea a fost
silitd sd o constate si sd o suporte cu stoicism'
C primi concluzie impune formularea celor cioud
aspecte majore ale ineficien{ei informdrii' Acestea sint :
p" a" n pat:ie, suprasaturarea qi concentrarea informafio-
nalir, caie ntt perrnit accesul real ; in al doilea rind, ne-
pubiicarea, din considerentele risr:ului de a pierde "1;rio-
;itatL-a., in stiinli, ceea ce conduce cle fap+" la lncxisk:ll.l lr
posibilititii de informt-rre qi documentare'
.:r ll. COMUNiCAII.EA PRIN CANALE
EXTRALINGVISTICE
..rorbirea itu este niciot'lata neutrd(', rrota 'J' Cla|tlt
in ]urrrarea ,rld"eea ;i [ortna" 37. Ctivintele liu iiu o sern-
nific:rfie strictd, univoc definitS' c-'lc comporti"t *. .singrrt
e
.ul-, irrt"g"atr,: in anumite contllxte
-
o
_plasticit:rte.. -c
piuralitail cle semnificatii, car€] permit sr"t s;{-. comlin1.c(r
inicntii acies.:t cliferite si cliiar oplrse ct:lcr ini.l;ia1e'
:l? .j. Claret, Irlees ::i forrnr , trclitula siiin'.iiir':i li enciclop::tlier:i,
llulurr:sti, 1982. P. 122-
26
,_ P"ri poate sd pald paradoxnl, se sus{int, r:d anrbigui_tdtili semantice si sintactice const'uiesc acet ,,,r:,ret iiaitcic r e uqitd qi putere pentru limba naturald( 3s.
Futem considera, imp'eund cu Constantin Noic:r, in_tr'-r.rr..aut-entic spirit romanesc, cd i;;l;i;iiii: ;;;;;;6
lriirtiiipa la un dublu proces: unul cjc cornunicor";i oiiJd(' '-irn'Iinecare. Con-tuiicarea este un rlroces ca.e vehicu-leaz;1 6121s, sernnale,
;h;ar inlele.suri sau scmtrifica{ii. Eaeste sall ar trebui sd fie fdrd rest. Se apr:opie;-i;'';.;;
llo9. !1" tipul de comunicare prin aparat". C' ffoi,;,, sof,-
lini"r;ai, insd, cd : ,,progresd- pri"ir_"n spol dc comu_ni.ai:e. dar nu progiesim cu aievdrat clac{
".,
i,rrii"utrln silor de cuminecareu 39. De ce ? pentru ca viata _i ;;;_
l'icritea au nevoie dc i:rlclcgcre qi inteie;,r.;.* ""-- t' -"-
('.uminecar.ca e'ste de subintelesuri. pl;,rsiita irtit la
:lll,.l.-:1
satului (c'a univers inchis) aarl-si i:r irct la rrl socie_
rarll ft('schlse, r,umineca|ea lr'ansn-rite r-r.rai rnult in scnsulrlc r
'.mui-iiunc' intrn (,cv:r, (,onluniune pcntrLt cor.ir.
r; ) idee pc) citt. o vom i|rstra in cc.lr. r,r, ur.'rcetzA esteii('r (.: potl-ivil citreia c.munic,;r'ea un-i:rnI poatc artingc
"r'ir'l'man{e
s*pc.ioar-. atunr'i cir-rcl csto ini-neiatd fre,-tcil-rt.n-titele,,ctnaie extraiingvistice(i. -coirsta
"n,.."oii.
't't;r'ritc
sd se in{eleaqd faptui ca in rclatfi' aintL.e l;;;t";ri "rlrclito. c'xista n* numai un fonci d. c.r-irrosti'te rinpvis-.Lit
r'
- cal'e so actualizeazd sar: rijmin *f, f,rr.,r-r,i- ;&t,;_
l,tt'ttt,.^--
dar si o.seri€r de factori constituili a" orlj".ruf"r(' 'Lll-'11
.siru gesticulirtir' : estr' vor.bir cl(, acol(, ..nsiri.csii:tlr, 1l'dirii(i. dupa cum le numeste llabelmas 1{r-"
--t- ""'
lntre cei cloi menrbri ai relatici comunicafionalc tre-
i;uir. si aparS in{elegcrca, sd se perceapd sensul cract
iitr':., *.1" vizat. Accst. proces poate fi inlclcs in gcr-rcz_a
sa" pcrlind de la doud consiclerentc : a) t6!i palticipirntri
intlebuinfeazd canale suplimentare intr_o manierA efici_
cnta; b) toti participan{ii sint caracterizai a" ,ft"p1ri_
.t:il intentionald
"l, in sensul lui Habermas. Aceast:iclin
irrn ir poate fi detaliatd printr-o cunostin{d i'tuitivir, rin
.:'i.--pg+lrtii,, t" l1!eace, in vor. La pensie scientificlue,i)ar';s. UNESCO 1978. p. 138.
_-
r'r C. Noica, Rostirea filozoficit rornd.neascd, Editura $tiintifici,I3rrr.-.rre sti, 1970, p. 266.
_.
a{' .F. }fabermas, Cunoa;tt,re $i comunicar.t., I.lditirlir poliliei.
l-]ur:urc:sti, 1g83, lt. 200.
ir i. Habcrmas, Op_ cit.. p. 204
zt

fel cle ,,iclealizare(' a modului in carc sc va comport:r
piiltener;ul de dialog. O inlelegere complemental'd a
icestei idei propuner J. Claret/-2, luslinind teza c'a fornut
prezentdrii ot't,
^.,
for{d comur-ricativd mai rnare sau miri
rnicd in func{ie clt' .,glaclu} cle int-enlionalitate(( al ceh-ti
care se exprimS. in general. se admite faptul- ci -struc-
tura ideiloi cste dep-ndentd de structura mijlocului d-c-'
comunicare in care ii prin (ralc s-a format : icjeile expri-
mate pe cale orald sint preponderent afe<'tive qi perso-
nale, in vl'emc' cc ideile I'ormate pe .calea scl-isului sint
pt'eponderc'nt intcicctuale si stlcitrlt'4:l-
Ca factor cxplicativ, un aI doilea nivel al
'agteptdrii
contrafactuale((, propus de Habermas, se exprimd prin
llresupunel'ea cd toate exprimdrile extraverbale pot fi
iubstiluite'
-
in cazul in care se solicitd
-
prin expri-
mdri verbale. Remarca autorului menlionat permite, in
viziunr:a noastrd, urmdtoarea interprekrre : a) existd un
conlinut transmis sub forma acestei exprimdri n'?n-
velbale; b) acest conlinut infonnational poate fi tradus
sub folma clasicd a relaliei comunicalionale ; c) in situa-
tiilc iimitd se pot l€aliza s)respondenta' ,,tr-aducerea(
intre informalia'vehiculati in rnodalitate non-lingvistic6
si inllormafia exprimatd intr-o limbd natura]5' Aceasti
intelegere permite constatarea aparitiei informa{iei in
canteitele interac[iunii din cadrul comunic5rii.
Intr'-o primd aproximare, s-ilr putea generaliza faptul
cd, in comunicare posibilitatea transmitcrii de informa{ie
apare in interacliunea cotrtextuald, prin mijlor:irea ca-
r'raleln'' extt'alingvistict'. O conc'c'pfie similarS intilnim, do
altfel, 1i }a Habermas, care sustine o dubl5 structurd pon*
tru comunicat"ea prin iimbA : comunicarL-a de confinuturi
propozitionale nu este posibilS docit concornitont cu rnc-
Lacomunicureu d.e rel.a[ii interpersonnle (subl. ns.). in cir
se exprimii i'lsocierea specific umand ar capacitdlilot''c'rg-
nitivc si :r motivelor actittnii cLl intersubiectj-vitat{it
('r'eatd .lc limbd /'!'. PrezenttL planrtlui metacon')ilnicativ nu
-
li ,. o-t,,,." t. lanl,on :.i. .lrn nta. llclii,r.t a gtiirr!i1i.i si lint'i.1.,-'t:clir',r-r.
Sttlir:'r'sti. 1983. 1t. 11!).
'ljr II. W'rld. I'imbaj ;:i tt:lent1e- It(ii''iLlre Ent:it'lopeclicir Rorr"rirnii'
Buc:uri'sti, 1973. P. 81.
'ii,.Mai'g;r.Cunoastercrlisctts'Pr.,rsitcctiuetrititecsuprctTto-
:ill i-lisi;t.il1al. I'lclltura l)oli'uit'il. lJulr.rrcsli. 1984. p 228'
2fi
sc c:rplicd numai p'in eondilii r.elative la peisoanele aflateln acest 1)l'oces-' ci si prin limbd ca ,,mbdiu l'elevant all ietii coci.rlc(i 4;.
,. I'u151 r'or.bi, astf cl. de, rnanjfestar.ea acelei competente
utsponzo?.Le do <'irl'r, amintea Bar_Hillcl. in sensul de'autiiiza erprimalea r:ontextuald, cle a transforma ambi_gtritiitea iimbajului, dintr._un fictol negativ intr_un etc_
ment ('u vaienle constructive.
Sc noteazd 46 cd numet.oas€r cuvinte conlin o incirci-tu.a afecti'd incorpc)rata sall asociatd semnil'icatiei lrirConst.ucfia si intrclinc,rea acestui oauor-
"i""fl;:;;;
;;_pe'titie. in cadrul ciialoguh-ri sau al argumcr-rtdrii, au uniunderment cultural mai larg. El apailine unor'_.f"fovalorict admise de societat* i,, ,., moment dat. poate, irlirsefflenea, sd fic rrzultatul unui act individual, p"rro"ii_
lizat cle comunicarc.. Iati de ce meriid luatd in cor.riae_
lrrtie si posibilitatea" transrniterii de lrrfori-uti"- p.ir, ;;;_('osc cere nu sint de naturd. cognitiv.d. Consiafnd faptut
cA limbajul poate sd transmitd "o
cantitate de informati,e
ttfectiud p.in intonafie, stil, r.apiditaie,
-i".tq'
S;;;i'ili;:tanabe subliniazd faptul cd plocesele pe care le conside_
i.ia j;,]gliti ve inr p.l i cd si
.
parrici parea un ei i" t *rr*lii"ii"_cogn?t?ue. Acest tip de informalie ar fi mai greu' de rt _
prezc:ntat cu ajutorul simbolurilor abstractel al logicii
sau al mzrternaticii.
_ Ideea aparc expr-imertd cu clal.itate gi de H. Wald,
dlrpd care. .,cu cit valoarea stilisticd a unei expresii esie
mai nlare, cu atit mai bogatd este informa{iat comunic,ati.
l)r'in stil, metsajul comuni-cat se imbogdteqti-, nu nuntai cu
r-r.i c'unosti'tt', t'i ;i cu atituclinea vorlbiioi'ului rrila ,r..
"i..,.-.) InJot.'meiia unei e:tpresii nu este ni<.ioct-qtd. pur c:oqni_:;:'1. r.l .si pragrnatic aJc<.lis;du /,;.
, Ttorctizind. o .perspectivd largd asupl.a stututului in_
t('r'rnil!1ol la Divelul actual der conceptualiza|c,, S. Wiittr*
nabe sustinc' ideea tratalii trcestci categorii (,a'ur1 miji,x,
ci. ir c.ea sta.ea viit..re a unui mediutc.zirabil. p.r.ni'cr
de ,ic'i. c'ibcrnetica este dcfinitd crrept o stiir-rti ,r c,rntr,,-
lului rnr:diuiui ircnt.u sulrrarriefuire .si pe;rti'u llt,z'oltai,.a
n5 a. nfa.ga, ()1,. t"it., p. 22B.
'iu S. Vatanal,c, i_i.ittjr.,rm.o.L!rtt, rn ."ri. I-a p<:n,,,r.:i: ::cietfli..!.itl:Lt_.
P;'rris, UNESCO 1928, p. 1b3.
,tt IJ. Walcl. ()li. cit.. p. 12.

viefii. Se retnarcd, cu siguran6, o dubla relatiuizare pri-
vini'tr atit categoria de informalie cit 9i domeniul ciberner-
ticii. Apare o anumitS deschidere pe direclia construirii
Lrnui tip specific de mediu social. Autorul citat consider6
c6 eforiturile teoretice conjugate spre o refornulare in-
tr-un spaliu aclecvat trebuie sd impund epistemometricct
-- discipiind care, printr-un demers Etiinlific, ar putea
constitui centrul stiintei despqe infonnalie. Se propunc
o refarmulare a epistemologiei, care ar urma sd integreze
teoria comunicaliei, lingvisticer, psihologia intr'-o disci-
plini unitari a infolma{iei.
in situa{ia concreti a
',co1c'giilor
invizibile((, asistdm la
un dublu proccs de inclividualizarc :r rela{iei.de tl'ansfer'.
atit in plan informa{ionai cit qi in plan afectir'. Se trans-
mitc si se recciltioneazh o infolma{ic per-sonalizatd'. E,le-
rrrolltul atiludinhl care {ine de forma qi de momentul in
ciii'r" s(.r dcsfd;oard comunicarea cstc, in acest caz, ptc-
rio-:'r-rii-r iurt.
O .rltd direcfie de argurnent:rre privind speciliicitatera
t'rrlr-irinicdt'ii prin canale neformale este oferiti do disct-i-
lillr ;i faportului dintre informafic si sursa care o matc-
riltii;L;rzi.
{'irrrstatlm o anumiti intlependetlfd ii conlinutuiui irr-
f 0l n.li,rl,ional fata de fo|melc tnateliale ale sul'sei. Hil'ti;l
a ('rlnsemnat versul, formula matcmaticd, dar 5i poi't:rti-
vul rt..rzical, aldturi cle reproclucere:r peisztjclor sar: portt't'-
tcl0r. c,cleb|e. Banda de magnetofon, ecr-ill"tr-tl lcjcvizrlruhri
sr1ll irl cine'gra6ografului, driscurilo ..Clasic'c"i situ casctclc
vidco" fotografia
"pot
inregistra par-lial acclCitri conlinutul'i-
Existi. aeJigur. t atrumita specificitate ; llund';rr5, ciisc'tt'r
clasic
'u
p6ate reda rlelicatelea unui tabl.u cle Lttchiir',
chtpa cum tcxtui unei opere tipdrite l1u ne permitc
-si--i
.,:Lllzim(. acorclUrilc' fine. EpoCzr noastrd it conc.lus. insi, Ll
rilrririDiicarea ltosibititatilo| de m:rteri:llizili'e a infot'mtr-
ticl. clc translel mai larg cle 1;e un suport pe a1tul' Ceee
ir. constituie obiectivul--acestbr consideralii cste analiza
faptrilui cd informa{ia poate produce c.fecte psihologice.
csi,etice qi comr-tnica{ionale diferite' In func{ie de suport^;
ctr irtit mai mult cu cit, la moclul ideal, 'suportul poate ,fi
co'r:'irlerctl: lturtenerul cle pToces (omunicalional cLl
.incli-
uirirritti u*or. ,,Suportul(i ca r:xistcntA fizic| se ,,im1lli-
nt.11,e'( cu fotrne clin,:rse ale informa{iei, in -
{unc{ic de
rtoniir.iritur.i.le pe cert c lc cotrrllortd. Tnclivi.clul nu poate
ir'ca tlcces l. lnfor.m^fie dccit pt'i' i.rtormeditii sttportu-
luj. Isto|ia i] ('onsomnat trcccri stlccesit'e de 1a o r:ta1li
30
lir llta. Degi faptul poate sd pari nesemnificativ. acesreii
iiu .eprezentat qi reprezinti atit valori materiaie (editil
1lc )gx, unicate) cit ;i simboluri culturut" nt" uir;.';;;:;istr'ice. .,,Revo1u{iatt - ra
'ivelur suportului mater.;rit
-ai
in{'ormafiei -- a mdrit r-'.pacitatea dL reproclucere. {'ci,r-r
('c nu conciuce automat insr ra imbogdtire^a i' semniric,r-
tii a comunicdrii. Suportul modern"
"i
i.rtnr-JiJ ;;i.ln<':rdrat in alte contexte sociale. problema
"" ifrr,r.,,. ..lc'li,'rd la mdsura in care aceste ,,materializdri,( ale i;fo;_mafiei creeazi si noi conterte cle' receptar.e. De o deschi_
.{t'r'e meri- largd'se bucu.d i"td;";lacd aceste noi su-
r:'rtnri aie i'l'ormatiei sint sau devin fapte de
""rt"ra.-a"civilizalie.
_ O alti idee pe care dorim sd o subliniem este aceea
cd' i' toate modalitd{ile sub care se manifesta-"""i"si11"
invizibile((, ?,pare o mai acuti nevoie de p".i;r-;;E,:tl:h2r..Explicalia poate proveni, intre altele, qi aili;;tul cd In baza acestei forme de comunica." rid-p"i""ipih
atractiei motivafionale. Este vorba de un principiu &rejrlesupune deopotrivd performnntrd si creaiiuitaie. a"ui_
sta cu atit mai mult cu cit, aga cum .e afirmd in liiera_
rurd,- ,'fjecare fiin{d umand inchide in forul .au i"t"rioto polarrt?te : singurdtate-comunicare. In singurdtate tre_
Dure.sa se producd gi constant sd se reproducd salutarui
r-eviriment din care poate fiEni o comunicare autenticd
CU a1t nrlsr 1rS-
Perfor.manfa se construieste deci nu numai pe ltaza
.onlin_utului-primar- irregdtit'a fi transmis, ci gi;" ;;{'unclal extr.lingvistic- afettiv, pe aspectur retoric, aar in-t
"ir"c'ai, de scns al comunicirii, pe ererne'telc de curtoazic,
1.rc i'.rrrra ..agreabili(( a unei io'isori etc. personalizirrc,il
,1r"mr:r'sulLli teoretic este solicitatl si 11c falttrrl .t ;; ;;r Pa.te existd tehnici dilicil de tr-ansmis, far.a o clenlolr-
s'Liatic <r.*{:r'etd, iar pe cle alta ptrrtc, ideilc in star.e .rrn-
l-,iio^ari sint uneor"i insesizahile iri absenta rr'ui contact
i--erscniii.
Mrircincl o atitudine in comunicare. ctrnarere nefo'mare
', r'1-pi{. ari.t.ilr'. un illu"s ,lr. inlolmrlir., p,ir, ,.,,1rn"i;;1.'"
i;;r'te'irelilol cir'a to,r-rstrui si rtre a benefiiia cle r'rn rnini-
t'urn tlt-' intimit:rtr: co'rri'iciiticnaid, pcrrnis t.ir,. cr.-ea ct-
".':,{;
I'rieclmait;t, Ln puissur.tce ct la scq(is.se. Faris, Gallima_rd,
1ii71. jr. 366.
3i

:un rlumit conLpelen[a clisponibitd' in teot'ie tlxistd dislintr-
lrii rii-i,rt e. aspectut- clinimic
-
gene|trto| cle acfiune ;i
clct'izic
- ,si aspeclul intelet:tuctf in arguurei-rt:rrc' in!c-
itl,,.a ca tip de cbmunicarc' Acest iL1 doilea aspt'trt se intc-
*i'li*i pc dovezi qi justificd'r-i ;i participa la t'clc'vtrr*t
rrnrri plus cle ccln{inut.
;:u'i..rntt1e ltclsibiic. c1c cxpt'irnttt'c^. itvitrcl clet:i o oxptr''-
sirillatc cat'acterizatd priir giacle difc'ritc clc'. conce'ntralt''
rit'irlizcirza si un tip cic solicitare difelit6' Apitt'c sernnl-
Iic'ativ6, pcntlu pei-cnitatca ei istoricd, 1'emarca
-ginditrt-
Iul,rri meclieval To;rna ci'Aquino, cart'e sns{inela ci cltrs<'i-
lii rlebuic s5-1i transmit6 inv6!5tut'a in t'adt-ul unni P];?::':
,'rlt,' l" solicita pr"czcn{a. Fin analist' itcestir '!Justlrlcil*
trbscrria un()r .()pel'c c'omp1e.tc.. clin p.at'tt:li 1ui Stlcl.att'. toc-
,rr.ii p,'i,", prisrlra acc-stci'conce:p{ii ilc palticil>arc directl
tr, ,n.ti'uire, de t'omunic'al'e a invd{atulii
1n situafia unt'i comurricit'i dit'ccte' soliciLcu'eu tttoral&
esie ntai aci:centuctt(1. Rclalia dc tritnsfct' infrit'mirtior-ial se
clesrdqoari intt'e llartenet'i relativ saru strict inclividu:rli-
,ull.
"r,
aqtcptdl'i mai mal'cate. sprc cleosebire de' neutra-
litatca sau indiferenta existc.ntA intrc su|sd 1i bcncficiat',
in l ornut-ticarea lrrin surse formttle.
Experienla sociald privind zrceastd loalitate c()ilsem-
lrcirzi o serio cie erercitrii sistemntice de comunicare '
Ar:cm in rreclet'c metocla lolositd in cqrtrcle cle perfec-
tiur,a|c p|cllesior-ra15 ciin Ft'antel (Nancv) : sc fol'trrttleazd
o tt'md sociotehnici aI cdlui prograln inscr"ie, printre
obirr:tivele sal<', realizareil ul-Iui grad l-iclicat a1 pcrmea-
bilitAtii inforntationale in universul unei iutreplinderi ;
rnetocla incearcd sd faciliteze modalitatea optimd dc cir--
cuiatie a mcsaielor cu valoare opc'ra{ionalS 5(}.
l-ir nivcl dt: program soc'iirl, studiul finirl ;l i:ll Rapor'-
tulrii c'dtre Clubul cle la Rrlrntt' Nlicror:lcctrt>tt'i'cct ';j socir:-
4rr Ir '. o'r L'ot'gnm.entation. P.U.F., Paris. 1983. p. 68
"supra
intr:rprctdridr>r' argumentf,rii ca .,intcrventie cognitivS"' "echili.brarc
,,,r;,iil.i.;il. ..-iit*, a" alrgnl(_,ntrrc a cor:z,ir.rnii sociale" s:ru ..inter'-
,l.'ill,t,.r,' clc
"s,'trlr,iiictrtii
rl valtlri". r:i' P' knn Logi<:ti tsi ntlltl-
iurr;,rrr'. Irld. Jr-rninlea, Ia;i, 19Bli, pp. i22-149-
:1'L,.Jop:].CumcultiL^dminteliglt:ntasocialiLirtrelal:iilcum'ane''
Uaitii;l.'iiiii'rtlli,'i qi Tint'it'krpi'rlicir. llncuresli, lfl8il' o. 2tr.
i1 . StlraIi, t)tttpa{ia.si rtttltlcct. in vol' tlicroelectronieo 'si
s'r-
"ief.ii,o,--paiLur.a
$-tiintifit,'r si tint it L,'cr1ic5, l3r.rt'u.r''li, i9llr. p
455
32
lcrlcc, s(.lnni,rt dc z. Schaff, coitsctnlt..'aza
- c:u irrcllc:_r-
talile, irr opinia noastrd
-
|etorir:ct printre tlobilurile eciu-
catic.i irclmanente a viitorlrlui. Ace.asta ill' avca t.olul si
asigulc o pr-egatirc' peniru paltir:ipalc;r ntai activd ja
r itrta 1tublicd. S-ar elimina, poate, r'iscui'iit,, apari{ici izo-
lirii si inclir.idualismului. Sus{iitereir or.atoriei al prltera i'i
intelpletatd c':r posibilitate, ca o situa{ic ctontplt.nrcntali
:tcelcitr ofet'itc de mass-mcdier, pentm il obtinc o ..:lgot.il
inlnl'6;11iel-rald(( a vremurilor viitoarc.
lntr'-o lterspectivd simiiar:5 sc. inscr.iu si ltreocrri;irr.iic
rlc o rnumitb plolesionalitate in dontt-niu. manifersi;ite in
{'ii(i'u1 (lcntrului lr:rterr-ralional pcn1.r'Lr Stuctii lntcgrertive
(I (l.l.S.). in l-;'ogramul de r:omuirican.e arl acestui organisr-n
inlclnational se prevdd ci se;'ir: clr,. l.cur.riuui ,,in-pcr.son,',
ca sc'himb ncformal. intet'pelsonai. Sc au in rrccicrc <iitc-
cutii si iirvestigarlii in domc.nii dc iu1eres t-cr:iltloc la nir,'e-
lul indir,izilol si iri gi'ulrulilor mici ciin r.'or.l-rur-iititile stiir-l-
til'ice si cultui'alc, pc 1:r'oblcn-re de stliclir :rctiralitate, clun
irl ii : r'olul inteligentci artificiale, :il sclriciilor umatle,
iil instluctiei si odrica{iei, al teiecomunicatici.
Situatia sltccificzi u ral:oltului sulsi-bcr-rr..fici:ir ilr
('olnunicarea itrin sr,tlse in-formalo se r:oncrctizeazd, ltt
r-iir-clul iu'gur-r-rcr-rtilii dc cxemltlu, 1>r.ir-r ferlttril cd emi!d-
lolul apare, 1.-r'in statut, mai imltot'tant, el ltoate utiliz:r
algumentui autoritifii per,sonalc in tr.ans;mitct'ca mesa-
iitlrri. pelsonalizirrrl ;rstici comunicat'cir. Eficircitatea afec-
1ii'ii ltoatt. fi irrtci'ltlctiitd irr i.eJatitr ot.atoi'-ptlblic, pt in
rtrijloaceie clasice si rnoderne ale r.ctor.icii. Ncr referirn
irsli'el iii compctentd ;i sincerit:ltc <.ar.c. fiincj colelate cu
i'r'ilelirrl prcsligiului si al putcrii, 1tr;t gcncra o nevoic de
irtrenliJicrtre sau dc sttbordonute intlc
-cmitdtol
si publi-
i'il i s5u :1.
Aspc'ctul .1.ctir: al r'rmu'ic:drii irr-fo.nr.kr ir; situaiiii
rliscrulsului l)rLrsupLlnc si diinensinnr:a unoi sintitituclini
i.tre omitirtolul si beneficierrul c'le info'nalie. Acest coefi-
t'iorrt cic scnsibilitate poate condur.rc chiai. lir o con!ctyni_
rtnre ,'t1f i71 iniltatie. Este vorba de r-rr.leziunc'a lr-rui rapidi
,ir citdr:Ul rrnUi ContpOrtament de t'callnoitstcr.r. inL|e 1:er.-
r.,{rirn( as(,I-nanatoarc c'a virstd. statui: sor:ial , competrn{l
,rt rilcsioi^rRle, glad t'tc. r'ulturd etc. Aces,"a constituir irrr
rii itr'11tinlr.r-"1 clrt- nc i;er.rnite sd allrnitr.nt rd, in sitrratil
:,: P. t)lcron. Op. cit., p, 86--87.
il - c. 366

(()municerii in-fot'male, intervenlia explicitd esle rnai eii-
cicnl.A decit 1.extill scris trnonim, prin {aptui c:i tlceasta ia
in c'onsiclerale condiliile de t'eccptare, favolizitld apari{ia
uni)r reaclii ;rfective'.
Din 1:r-.r'spectivd antlopologicd, putern scsiza existcnf.a
-,inui comportanxent de rela[ie '-'ri, facilittit de limbai in
tacl-ul mai larg al unui comportament fiquratirr. Rr-'gd-
sin-r, la ace'st nivel, r'olul mai vechi pe caro il avca intli-
r.'idul urnern in r,iater glupului e'tnic, relspl'6,'lirr p6rte.i slt
lir mr,rri{cstdt'ilc cct'e'trroniale ; in cadt'ul accstot'at, sc' (ro!1-
sidci'd <rd toti cei pt'ezen{i sint, alternativ, figuratafi si
-'pe<:tatot'i, pina la un punct '-rlr. $s creeazd, in ;iccst tnod,
un gli.icl <'ot'rent cie participare figurativS. I)acd admitern
cd t'dli <'onc'ursul asisten{ei nici spectacol nu ilr fi, in si-
tuatia comunicdlii in-formale putem constatti arparititt
unc-.i speciulizdri Jiottrcrtiue a separdrii dintre actor"i si
spe'ctakrt'i. Iclt:ea ac'e:asta, sustinutd de antropologul fran-
c-ez A. Leroi Goulhern, ne sugereazd afirma{ia cd, intr'-adt'-
vdr, in contttxtul situatiei actuale a comunicdrii, mttjori-
tatea inclivizilol nu mai joacd rolul de figuran{i sociali'
Prrlir:iparea. ct deuett'it o trdsdturd esentirrld a conternTto'
raneit(itii, rru numai prin dimensiunea ligulativuiui ci,
rnrri ales, pi'in ceit a acliunii eficiente.
DacA prczcntarezr velb'al5 are o relativd supc'r'iclt'itatt'
i'ati cic trlxtul sc't'is, situa{ia lespectivd se cxl:lit'd ;i llrin
Iil,:tul cd i;r ilct'sl tip cle comunicare putem scsizar tlouf,
rn,:claiitl:iti pitsibile de transrnitere a mesajuiui: tl maui-
C|i inforrnativi, cviclenta, dar gi o rnanie|i indireci,ii r-lt'
'i|ttt:t|c 1rr.r ..rtc'olitc'(( it f:tptc'lor. Referiril" 5rr !i1 ircest a'ipet't
srlsii' ric.esitatea ciin punct cle vedert'e infoi'm;.r{irlr-ial, dt'
Ir abo|cla clifo.enfa ckt continut intre meslrjul scl is si t','1
soilol'r pentru a c.lete|mina I'ar:torii resllonr;:rbill rio bsgiriia
'r*1o'miiiiei s'utltliment.re continute in mcstijrll vot'bii''
Posibil itStiie uiilizartc in exprimarea r,ci'i-,: Ljir il trs;t-l-<'li:rit
('ir plcgneurii func{itt icttic:d a lirnbajulr:i, ,':plicala dt'
.1. Ctiarc,t;ii ("i o r:entt'ilt'e a mesajului ire r't-lnc:iicliii;tl'tr
5:r A. Tr
-
) (iourhan, G('!:ttLl ;i cutintu!' }ltijtu|a ]t{c|idianc'
llit. u ':iti. l1'8;). 'nl. 2. l). l;:1.
tJ ,r. I.r,ioi Gourhan, Oit. cit., p. 175.
':' I'li.lrrr. Nit:r-rla.lt. Li.m.baj ;i strateglie, Eciilitrir '!f iinli iir'i-r :;i Irr-
, ir:iopcclicai, B.i<:ulc;ti. 1983, i:. 21.
:(i .1. C-'laret, Ap. ci.t., P.52.
,,1
titnirlnlui iniolmalional. S-ar' 1l'oba in acest ntocl c:nlilc-
l<:rr r'or-r-rur-ricilii, susc'itincl atc.nfia intct'loc.'"rtomlni ltrin
a('r'( 1'r tLlarcta contactului.
nn literatura de specialitate o aten{ie dtoscbitA sc :r-
<'olcnf ;i functiei metalingvistis6 57 inleiese ca o centrarr.
;r rnesajului pc cod, facilitind astfel procesul cle atingere
ii unui anumit niuel de claritate in comunicat'c. in dis-
cllr'siul oral :rceastd func{ie a limbajului este mai putct'-
nici clecit in textul scris. Revenirea in vcderea oblinerii
unul irnur-nit glad clc: precizie este posibild si apare fi-
rcasr'i mai ales in comunicarea prin sursele ncformale,
ln legSturd cu accst aspect, pornind cle la tcza cd
,,SCLlrLRUl r-iu este numai un mijloc dc transmitere a in-
fornaiLliei, ci Ei un mijloc de elaborarc a e.i :,s. declucen-r
5i rolul codului in procesul de comunicare. Acesta nu
t-slc, extcrior, nu pcrmitc e-.xclusiv trar-rsmiterea de in-
iorrntrtii, ci apare, de asemenea, ca mijloc cle a le constmi.
() interprt tale apropiatd foi'muleazd P. Olcron;{) in tla-
ttlleu arrgurnentdrii ca tip cle comunicale. Sc altrcciazd,
astfcl, cd prin cod nu trebuie sd in{eiegem o simpld trans-
pozilio dc elemente prcexistente intr-un alt sistem. ci o
t'otzstrucfie (subl. a.) carc mobilizeaz6. cunoslini,e te()l'c--
tic'r. si practice. Spre exemplificare, pentlu rr sublinia fap-
1ul r'5 dccodificatrea nlr este o opera{ic simpli, mecanic5,
iiutoi'ul citat trateazd argumentalea din ac,cst punct dc
r,edele. Sint dc rc{inrtt, in conte'xtttl cclor cliscutntc. clottd
laze ; (1) interprct:rrcar conlinutului matcli:rl al mesajului
cilrer ilxilli('6 o trnumitd comunitate dc iin-rb5, Ei (2) inlele-
gerca inlinluirii conceptuale, legdtttra intrc tezn gi argu-
rrcrrtarea plin care aceasta este sus{inutd sau combdtuti.
I)r'cqrclificarea poate fi totald sau, dimpotLivi, ci'cerazd ntt-
nr;ll o imagine globald. Idcca pe care dorim sd o subli-
nicm estc aceea c5, intr-o zrccep!ie dialectica, decoclifi-
(.'areir admi.te o in{elegere flexibild, de pcLt'tic'ipare lct
tomntnicare. Devin, astfel, consistente afirmatiile de ge-
nu1 : ,,informa{ia se formeaz[ in qi prin comunicarc'( 60 :
,.semnelc nu sint numai mijloace de crlmunicare a infot'-
:'7 ir]enr.. lr. 53.
58 I{. Wald. Op. cit., p. 8.
r'!r P. 016rorr. Op. cit., p.2:J.
'if) II. Wal11. Ibirlem.
J:J

r.ilatiei('{it, s?l-l .!ilrgumenta}'ea se poate col.tstlui pc mi-
surd cc ell sL- desfdsoardt(
(il.
Anaiizincl ui-r alt aspcr:t aI ploblemci
-
i'tt1l<lrtu1 ciiti-
tle limba scrisA 5i irnagine, in cotrtunicat'e-':r ini'olma'tii-
lol'
-
consbatdn-r cA imaginea poscdd o puterc infotma{io-
nald sutrct'ioar5. Imagineir cle tip documcntar pcfl-t']itc sii
,,c sesizeze vizual r:ttcnintentc, ilroceso, intei'vei'rtii airl
unol persoane silu glupuri in anumite situatii tlctiollale.
Acestc in-ragini conlin o incdrcdturd afectivd care po:tie'
sA concluc'5 la tlt-t etnumit mod cic intcrven{ic. Dacd ne
lcft lirrr l:r domeniut publicitar, cronstatEm ci ilustla!ii
de .bunir c:riitate clcvin ,,mai comunicativc(( atrtnc'i cincl
obiectelc sir-rt inscrise tn contette seclucdtoare. r'ind se
realizeaza o pt'ezc'ntare capabile sd flatczc. Se prolleazii
cle ce eliciurla dttcunentard gi afectivd a imaginii cste:
superioard t'eici pc carc o poate realiza limbajul, care'
nun:Ilii cvoca fapltele fdrd sd Ie prezinte.
Corrvingdtoiil-(' rio apare sugestia formulatd de Nlc l,tt-
han in lr:gaturit ctl aceastd idee : sd presupuncm -"n i!
loc sa clcJfdsulirn clrapelul nostt'u cu stele si ctl dungi,
am Ii sct'is pe ttl put' ;i simplu ,'drapel amct'icltn(t. Dcsi
sirnbolr.lrilc al tl'uirsporta acelagi inteles, efectelc tu' ti
diferitcc 63.
Siturrtiir t'cltltatii accepti o e'xplicat'e din pcrspcctivzt
antropoiogic:d, prin faptul cd individul, pc s<rat it.. istoriei,
a {osi c,ililai:terizat initial dc- un comportarmt:nt figurativ.
Acersla ('ste lL-giit plofund dc calitatca umani, de atitudi-
irilt: r,i iirnbejJi c:i,tt'e ('trlnPlt'tcazd
'ecunoastet'ea
si <lrgani-
,.eai ,',r,nprt"i tti,ntenlul d.i relaPie ua (subl. ns')' Ilcprezcrr-
tnrca liguiatil,i ilt:t'mite o anumitd c<leziune etnicir la
int,ct;rrtri.ilc isto'jci umanc. socialS-gerrc.lrlS i' :itacliiic
ulteriua|c. ljimbolismul gralic beneficiazi in t'trprlt't t:tt
lirrbajuj I'.r-r.1 i. clc o :in'-imita independen!i, gt'ne.ati rJe
faptui c'i u* anutnii ct:trtinr-rt se erirrimS ir-r celc it'ei cli-
inensirir-ri irl. sp.1,iuI*i, sp;'. deoscbi'e c.lc' liub;i.lril fo'c-
.iic, ci'.r, sc elii)i'irnA pc '.rtrica clirne,rsii.lr,c a iip-iri'i^ Auit,'-
rtri cii_irt crinsicle|i <,., ".i.,-r
nivelul lil c'irro rL0 afidnr irrczi,
legitu|ii tlirri-r'r-. iinrirarj 1i cxitrirnarc:t gr:)i'i('il <.sli.' clc coot--
donarc. si nu cir. subordor1.,,.gri ri.-,.
$i c,ontinu6. suslinintlicleera pe cil'e am expL'imat-o mai
'inaintc.
a iaptuiui ca
.,imagine. posedd .tunci o liberta,,c i.lirnensio'ald de care:
:;crisul va fi intotdr:auna lipsit(( 66. Acimitom, p" n""u*ilinie a'gu'rentativd, cd exisiii formc scrisc caro contin o
f_fltlrtuaiizale, bogatd. $i rlaci lcsinrtir-n ,roi p.rt,i.r'rnn_
nttestai'ea accst.i fo'tc ra
'iverur
ccu:iliir.r' alglbrlicr_. s.uir fo.mulelcl' din chimie, a$a cuf .o'siderX A. Leroi
Goulhan, susfinem totugi cd. cxltrirnat.ca publir.itare fa-ce
:,p."i lo _stdri pr of^uncle, infr-ave,r'bnlc, nlc. rlontpor.rn*""1u_
lui intclectual {i;. in ar:etrstd situirtic. asantbla'ca simbolicir
vorbelte intr-adevdr prin ca insdsi. Imagineir clevjnc cu
atit rnai comunicativd.
.- Primele:-eprezentdr-i simbolic*
'Ll
cl.i*l i'tiinltldtoa'c :
aldturarea figuriior. nu putea fi intirnplat(,;i:;- L;;-;r,igi_
nea lor se admiterH ci a existat un conl.ert orrr1. r.u cii.,,
a.eitst. era c'o.clonatd si iire r,drei varrr.i tn , i,1r, ni"",,spatiai. Este ','orba deci tlo rrn proces cornplex, crll.(, s(
dc'sfdgoard 1a ni'elul co'ru.icd.ii. I-ir i.ceiut a t'>:istat
cle<'i c.antertul ot'al, care sc rrrrrterialize,azd iir lumeir sim-
Dolurrlor' . cdror semnificatie nu cstc incrcpr.'clentd de
oralitatea 'initiald, preeristentd. Conlinutul I ftrst mai
oogat-si a rdmas or':rl, transpuninclu-se rrurn.i i.rt uttriant.e
ale sale, care vor func{iona ca mon-}entc afliltc intr_o r.a_
portare permaner-rti cu valo.ire instituit. or-,1 (r.alr;ri so*
ciale, in special coristiinla etnicd). in accaslir I'aza, inc,i
nu.s,au prodris spcci:rliza.cir figuriitirri, soprr'rr'e. dintrr-
emil6t.rul si beneliciarrul s.ocial"ar sr:nsur.ilrir. <,or'rrnicirii.
. ,'ira.itia scr"ie'ii fo^ctic'e ir col-irlus l;r inv-.slrr.t,ir situr-
ti<'i a'tr:rioare : textele .scuncl ,; Iurr. cic inicr.curir,'"ln
c'r,'cazi contcxtr'.le scrise si, in rrriri rni.i'r:isri,.,i, ;r,,'"e],.orrrle. Pr:olirittrtea si prilisc,mia liini_,:riuli; i ,,r,,,i1.r" i,,
;:pariti.r cr;ntextului lir
'i'olul limbajniui scr.is. Ci,r,.i.
'lin ri.nri genereazS, in-.i, li ttit canr et ';, o'al, lritrrl clcl.it
l,i 1 i'irial. Este
'o.b, 11r: Lrn re.-riiltrrL trl co'rliljiior- p.oce,-
ruir.ii c.ic ('o*u'-icare. irr siruali;i f i'; rr'fi1ii la snl',,crc ir-
:l)r'i-11;116., lr-i al'guiireir'r.;u'c- c.ie cr:r'rtrp1u, sr-. irroiitrc. o iluzic
"il>itl'eniii ; rlr.:si lr-' j)t ri1111nr. ilrt,,LlI..tr'...i tt:trti c,qit.iext oral
'; r;. ;-';t ai,*',,u,.. o;t. cir., p. !iii.
ril Ibidcm.
i)i ldam., p. 2ritr.
'iil trbii;sm._
nt lbitl,:nt,
6l P. (-)l!::f.til. (.)p. (.jf.. p. 2:1.
{irr 14. ' t,' Luhan, LinrlersLan"ciing Iuie<iia
Mrin. L1i(' Clraw l Iiil Ilooli CoLnp:iu'1. }. crv
lil A" Lr,rr;i Gr;trilrrn, Ap. cit., D. 17:1,'
.J t,
Th.e EtLensrcns jJ
'{ori<, 19fii. P. 81.

in sensul c:elui primai'. in statr: sA constt'uiascd semnifi-
catii univet'sal transmisibile, intr'-o elnumitA misurl llle-
rraleazd contextul ot'trl creat dc ltet'sonalizarea modttlui
cle :r transmite inlormatia. Nc afiam in fafa utrui c'lement
complementat', carc pcrmite instaut'ert'ea unui cadru ex-
tralir-rgvistic pe'ntrll tt'ansmitet't':r con{inutului informa-
tiorral.
Sublinicm faptul cd ini{ial cott'1,ertul r-ru it 1'ost cic'rivat.
nu a repl'ezentat o condilie particularl a (:omunicerii. Ei
a fost insugi confinutul, iaptul care a produs aparilia"
unor forrne inteligibile, intr-o manierd univct'sali cls
transmitere qi de pdstrare a experien{ei ;i a memoriei
colec'tive. La inceput, simboittrile apil-au etnia. IdeeziL
apale exprimrrt5, sub o formi plasticd. cle cdtle Mar:shail
Mr Lr-than, cii,'e afirmS: ,,Mai multe secole cic folosire :r
idcogramclol nu att ameninfat atmosfei'a dc' fzrmilie si c1e
viati tlibald in socictatea chinezS. Pc de i-rltd llaltr', o.sin-
gririi ge'ner-atic clc erlfabetizarli din Africa zrstlzi l'cttscste
i:i t.liberczc inclividul dir-r t'uibul tlibal( 6r).
Teorizr filosofic'ir a con:.enlnat aceastd trdsiturir a co-
mr-rnicdlii. {ol'mulincl t<'za lefclitoare la dc'penden!:I senl-
nil'icaliei nir clc sirnitla utiliztri'r' iir limb5. ci cle c'ott'tet:l'-tl
qctianQl ctl t'ostit'ii,, aceasla din ulmi nefiincl simpii su-
puncr-e, zicele, cnllntare a ceva 7{r. It-ttct'cstlr-rtd t'stc obsct'-
va{iir cd 1a nivelul cornunicdrii apal li non-comttt"ticittta.
actul ilocutionar nu ca o fot'mi dc accident lingvistic, cri
ca o manifcstat'e filcarsci a acestui proccs.
Iclecir unui contexl. aclional aI rostit"ii tt'anspune I'ea-
Iitatea asambllrii simbolice a figurilor in cotrcordan!5 cri
contextui oral, care era structurat din valol'ile sociale alr:
grupului etnic. Se eviclentia in acest mod t'aportul intr-c
un continut, o semnilicalie ;i forma graficd corespunzd-
to:u c. Nu se trt'ea in vedere r:rportat'ea succresivi :r incli-
vizilor' ltL arceleagi actc (r(lgnitive, 1a interpt'etarea simbo-
]ulilor ;i la rcalizarea col'esponden{ei dintre ele si cti-
nostin{ele oi'ale.
(ir)
Marslrall Mc Luililn. Unrlerstanrl,ittg Merlia: 7'hc Extensions
ct.f 'Ian. X4c Gra'"v-IJill Book Company, Neu- York. l'965, p' 83
?0 Al. Bobor:. Confruntdri de irtei in filosofia contetnporana,
Editud Polihi6e, Bucureqti, 1983, p. 15'1 ; P. ,Ioan-,
p'.uoht'fiii
in teoria QcteTor d.e limbaj.' in vo1. 2 al suplimentului (Ia Analelo
stiintificc alc Universit5tii ,.A1. I. Cuza" din Iagi, tomul XXVII) :
bun ia ster c, a' e(ltiL,i.t ate, cotnun ic ar e, 1981, pp. B-1'1.
..o
.r(l
Teoliile actuale ale comunicdrii subiiniazd, clupd cum
arli v5.zut, rela[ict sociald (r uorbitorilor]J, inleleasd nu
prin rrAsilurile saie margin.rlc-, accidentalc', ci prin ace-
lea care conferd un anumit statut volbitorului,'iiscultito-
rr-rlui in procesul de comunicare. Cu iltit mai semnifica-
tivd. apare aceasti ol'ienbare cu cit cerlcetirile antropolo-
gilol ;:t sus{in faptul cf, ginclirea urnand cste cerracterizatd.
la incepulurile sale de parcugerea unci succcsiuni .,de 1a
mitogramA la icleogramd, cle la ideograma la literd. ial
civiiizatia materi;ila se sprijind pe simboluri in cau'e jo-
cul clintre lanlul de concepte emise ;i restitr.rii car lol sct
ingusteazd tot rnai mult((. Concli{ia intelectuald a omu-
lui modern se caracterizeazd plin ingustarea z<-;nci de in-
terpretare individuald,,,deoarece sirnbolui ;i r:on{inutul
sdu se confundd intr-un realism cc tinde sprr. perfec{i-
Une(. 7li.
2.3. PIERDEREA DE CONTINLTT iN COMUN]CARE
In procesul contemporan de comunicare', ('if(.!('a infor-
maticd a general' paralel cu un fond substan{ial de reali-
zdri incontcstabile, probk:ma pierderii de con[inut. Nc
confruntdm cu o rcalitate a miscdlii comurricafionalc',
sesizatd atit in atitudini de autol' cit ;i in ratpoaltc ofici-
ale, cale ttateazl. din diferite unghiuri aspectt- aie infor-
matizdrii. Avem il-r vedere, in ultirnul caz, cunoscrutul Rat-
port Nora-Minc, din literatula francezS, intitulat : L'itt.'
f ormcfiiscttion cle l.a, societe (1978).
RemarcSm de la incepnt c'i rir-r tre i'cii,r'int iil ciit.ac-
tclul ,,parfial(( a1 cclmunicdlii, lit fiilttuJ r.I lin-ibajrrl porltc
fi considerat ,,o piedici in calea contnnicdrii.(;1, ci la
aspc:ctui contemporain al ,,insulicicittti((, gonerirlc dc iir-
foi matizarc. in comunicare.a clintre,.ubier.;Jii uil.lill-,i, ail[li'(,
o lrir:t'dere clc continut, ca urr le'rrorncn plirr.rtLr'. ,.,au'e .,u.(,
;or i.r nivclul clrnalLllui inf,-:'t'mirtional. Dc Ll(re(-ii, nu toatc
scr-rsurile transmisr: ..,or- {i receptirtr_.
-
I'ic :;ilgulale,
iic -- Lrcc.i ire r:ste mili dificil
-
in contcxtele ri"mdt.ite.
'i A. -{ar:ga, Cunoa;tcre ,si .rcrrs, I:u!Lni'ir j:)Olir,ir;-r. jjtrcur.-.^jti
1984, p. 231.
;: A. Leroi Gourhan, Op. c'ii." r-r;1. 1. p. 1BiJ.
;r lbidem.
ir l{. Walcl, Op. cit.. p. 1,7.
o()

De o altd naturA apal'e, insa, diminual'ea cle conlinlLi,
atunci cincl sfera .,partenerului(( de inlormtlre si t'oulu-
nicale s-n lirgit. Cbmunicalc'a um:rtla, ca feuornt:tr c'ui-
tural ;i mediat, a permis intt'oduce|ea calcLll|ltorului' ir
bdncii dc date, cee:ice conduce ia apari{ia,ttntli {cnomet-'
cie|ivat, sup|apus celui ini{ial, carc nu trebuir', it-t.,sil' l-trr-
glijat.
In fa;rt prinrei fot'me de diminuat'c', atil-r,tdinctt t':itlrin':
teoreticd, plimordial stiinlificA, dar nlt cit o dot'ir-r1.a ai:-
suldi de a comunica incr-,municabilul ;;.
iu ceea ce privelte ai doilea itsltect, sc c('f :r 1i c',;rrlii-
gatc' efor:tuliie din pat'tea unor ltrc'tctt'i n-rai lalgi iri vil'l-ii
cullnr':rlc, a flrurilor c1c clccizie ;i plognozi socittlil. latir
de cc intilnin'
-
in paginile Ralrortulr-ti c6trt' Ciubul de
la lloma lrlia-oelectt'oni<'c: si :;c,tc:ielateo
-
cxllt'imati cu
clalitatc atitudinea fala cl. faptr-rl ci infot'rt.ttlfia si conru-
nicilr'cel, cot-tsiclerate,,esalodgjsl:,oc'it'tdtii", sinL iilt'l't:tle,
ciircl sint rnecliate, cilniriizirte si 1-'irrtial prc'lu:rtt' cli' r'i:ttt'e
.istr.melc tehtrice ;{i.
O serie dc leaiitaii si tlntatilc de lnlAtulart-- it ac'c:sitti
fencnren se i:xprimd pril'i : a) modificarea modcluluj ti"
autoritate din relatia sursii-beneiiciar, in sensul derpa5irii
etapei letigizarii stu'sei ;i a cantitalii de infol'mirlir' ; ac-
c-entul se punL- pe structurarea confinutului, c:u'e sd llcr-
miti in acest mod o abilitate do tr ccl'ceta si utiliza infoi'-
matia : b) aparitia ttnei auumitc fot'rne a pielrdet'ii corr-
tlolttlui asupra volumultti informaliei, care schi;rnbd llina
qi climensiui'rea netturii; c) 1:r nivelul strict al limbajului'
se c'onstatA cd ace'l cumul de {acilitate qi elicacltate ge-
nere:rzd, ir-r schitnb, ttrt lintbaj mo{I"'Llctr, o sct'ict'e me('ii-
nic5 qi repctitirrd.
VocabulaL'ttl utilizat astizi dc' mass-mc'di:t poah fl
considerat dlept o replica contemporand ti proccsttlui rie
distt'etizctre a limbii cat'c a inceput odatd cu descopcrircrr
tiparului. in mdsulii in cale litel'ele se confcc{ir;uir'i't si
pelrniteau rcutilizarc:r. pertnutat'ea. sc imllrimit limbii 'i
strirctulii mecanici.
Infot'matic:it a illtroclus r:tl litrlbelj t:1lulitt, ttn ti1-; ttrr-r
sclicrc car-e. fiind codificatd ;i sttmard, ridit'li cu set'it;-
zitate pt'ol:lctna accesulr-ti ciestinatarului Pct'nre:rllilit2te;r
tr H. Wakl, 0p. cil., P. i!).
'iti
Mi<:raelectronico r;i s()cietdteir
40
:';isterni-rlui cle dc'codificare fatd. de continutul arstfel tran*s-
mis :. I'i diferitd pentr.u diferiti utilizatori. Niveiul cul_
tu'rrl iii .eceptorului devine un c.iteriu al posibilitdtii clc
riecodificare. Rezisten{a la utilizarea unui asemene;}
iimbaj cunoagte gi ea deosebiri. Vor beneficia de continu_
iul transmis aceia care pot intra in dialog cu noua sulsir
clc informatii. Sub raportul volumuhti, ipare deci evi_
ri.^ti o pierdere de conlinut, gene'atii de irnposibiiitatea
ilc :rc.ccs la el a unofit dintre virtualii benbficiari.
. Situatia semnalatd nu face decit sd dubleze, ia nive_
iul lc'cr:lttdlii sociale, diminuareia de sens pe care o su_
rr.r.tas. ele'.|a lirnbajul natu.al, cal.e ar devenit ,,obiect( al
1 r'lnsmitel'ii automate.
-r'r'astd deteriorarc a lirlberjulni, clominati de mass_
mcciia si cpoc:t inform:rticd, a conclus la aparilia unui iim_
baj, donumit cle speciali;ti ;; ca ,,aproxi'mativ(, ,,de ba-
zar''(, clatorita impunerii culturii-siandard a tehnicianului
spor.ializat. Situa{ia creatd a generat frecventa utilizare,
in r.adr.ul limbajului din publicatiile cle specialitate, & u_
nol' cxi)t'osii tipice ca, de exemplu, ,,esen.tial((, .,probabil((,
.,r'reclibii((. O :rtare mernierd de exprimare a pierdut cii_
n-l('r.tsiun('it e.ntotionald, iar' limbajul are, pe aiest temei.
sanse clc- a i'i foiosit ltrimul in calitate clc coci in siste_
nrok. cxpelt.
.Sr- notr';rzA cu r.naiitiozitatc ca un astfel de lir-nbaj este
sustir-lllt unt:ori altificial, pe-ntnr er forta I'espcctul si a
ir.r-rpune irnuntite dc'cizii.
Pro<,r:sul cii. sirnplific'are ;i de abstractizalc la c,ar.e
cstc sul:Lrs limbajr-rl natural in general conduce la efecte
negativo pc.t-rtlu comunicalea interumand. I-imba r-r-roclet.nd
estt- irrrplegn:rtd tot r-nai mult cu ternreni tehnici 7s : ..im_
pact'i. ..t-nutiitie((, ..cocllclonate((,,ro contacta((, .,a foc:iliza(.
s.a., cilrc rr:prr.zintd elernente ale. unui limbari descriptiv
specializat. De aceea, aga cum susline J. Claret ?0, e?
pierdc virtutile unui umanism popular, aflat pe cale de
clisparitie. Autorul fi'ancez pledeazd cu convingere pen_
trn cuvintele-imagini, modelate de generalii dJtdrani si
nrici me;tesugari, carc sint cuvintele viguroase si sucu-
jentc ale lirnbii franceze.
.I. (llaret, Op. cit., p. 11t
J. Claret, Op. eit., p. 77.
Ibidem.p. i162.
47

in parante'zd poate fi amintit faptul ci aceasti alego-
ric a limbii drepf un *o.tut pentru nivelul de comunicare--i,,
,'rivetut satului te r egate;te in literatura francezd qi
i; i;i;;;"i xotu-Mi"c s. Acesta constati cd tipurile de
".r*rr"i.u."
orale, prin ritualurile saler' echilibrau -atno-
;il;;-r;,t"1"i. Lilb;-i"tutmuti'utd .de astazi va trebui sd
creeze acea ,,Qgora inf ormutioncrl(1", extins[ insd la cli-
mensiunii" si
"valoriie
specifice iumii modelne'
2..+, RETRIBALIZARE SAU ACOMODARE
INFORN'IATIONAI,A ?
Aceasti temd stimulatoarc a cunoscut tratdri t'ecu-
noscute ca atare in literaturd. Ideea potrivit cdreia otne-
nirea ii cutroscut o ,,,dt'tlibalizare( in antichitate, clato-
ritd aifabetului fonetic, si o ,,retdbalizare(( in lumea mo-
dernd apare la Karl Popper in lucrarea The Open Soc:iety
"ii
16; Enenties (Socibiutea deschisit ;i, du;mnni! ei)8.1'
Tema este reluati .1" Mu.thall Mc Luhan, in Gctlatia
Gutenberg, unde analizeazd deschiderea pe carc-9 int19-
duce scrilrea foneticd, fenomen amenin{at cu dispari{ia
Jui.tita .,mediilor electlice((. Trecerea unei societdli la
rela{ii cic'' tip abstt"act, din cauza alfabetuiui fonetic, cu-
noagte, para'doxal, o intoarcere in era electronicS, la ma-
't
le' trib giobal ? Situatia contemporanS, sup'asaturati
de,,medii"le electrice(i, reediteazi. performantar{ci9c
oliuinali. cle tr se intoarcc l:r o societate inchisd ? Asis-
iati f
"
o rett'ibalizare ? Tcrmenul ,.tribal(', introdus de
M"-r,iitot-t, reprezintd o tipologie- cultural5, in sensul d.e
""ft"ta
caracterizati plin prepdnderenl;a cletinutd de rnij-
loacele orale qi auclitive cle structurare Ei transmitcl'e a
inforrnafiei.
Cregtcrea gradului de omogenitate culturald' priori-
tatea redobindita de valorile oral-auditive favorizate de
i"fl"ofogio electronicd sint argumente in sprijinul feno-
menului semnalat. Pline de iemnificatii apar consecin-
lele acestei treceri de la orienlarea uizuald la cea audf-
Iiu-a, itaptuite printr_un proces de tensiune culturali.
srr S. Nora. A. Minc, L'in'forrnatisation de Ia socidtti, La docu-
mcntation frangaise, Paris' 1978.
sr Cf. M. Mc Luhan, Galatia Gutenberg, Editura PoiiticS'
Bucurosti. 1975, P. 34.
lt2
Care este, insd, semnificafia majold a dedubldrii univer_
sului intre lumea ,,mag_icd( a auzului si lumea ,,inAii"_.ent5'r ar vdzului ? Mc Luhan distinge cu craritaiL i,-rir'"
posibilitdtile scrierii in sine si cele ale scrieri fo""tic".
Convinge tugumentarea sa privincl for{a detribalizatoare
a alfabetului fonetic ; acesta a oferit oamenilor o
""p"r1_
:"111?_:r,'"
a putut produce o transformare esenfiata. ,,Cu_rtntcle sclise fonctic au sao.i{icnt lumi dc inleiesui:i si
percepfie, cat.e erau asiguratc de hieroglife sau de ideo_
gi arrrolo <'hinezc;ti,(, not. NIc Luhan in- Iucrarea Unctir_
.slttncltnq Media: Tlrc Et:tension of Mans).
Forta alfabetului lonetic constd in aceea cd tladuce
sunetul inti'-un cod vizual, dupd ce a zibstras Ain sono_
ritali zrnumite semnificafii. Est-e poate mai clificil de se-
:ir* "- pontru olttica contempoi.and, cxersatd si tribu_
tetrd uneri colceir{ii .vizuale -
magia, misterul ipaliufui
''.1 ;i acLrstic, simulta.citatea relaf,iilo. pe care abc.sta le
presul)unt'. Putem ..tlcc'r.pta cd omenir()el a suportat un
adevarat ,,;oc aI rtlJubetiz(rrii.(. A ur.mtrt apoi o'fazd lttc_i.r-rrrgitd de adaptare a vielii
-
l:r nivel peisonal, micr:o gi
rnirc'r'o-sclc,ial
-
l:r noul model dc receptare.
-
o imarginc isto'icd
'e
.clevd faptur cr cere cl'ud rr.r.i
crlltu'i {urolfonc *ntice
-
g.eacd .si lr-rrnand
- au l,(rac-
tirnilt ctifc.it irr situa{ia n.u c,reatd. rfom. a acloptart cu
o oal'ecarre dezinvolturi alfabetul qi . tra'slrus ^cnltu.a
in tt lmcni -predominunt vizuali. Grecia, insd, mai ."ti".,ta,
.r.()pus rczislcn{d, pdstlincl () pal.te clin culiuri, .,,,ria. Dn
ilt.r. p.ettt-, si ircel disp|ef al e,i pentru gtiinla aplicatd si
pent.u ir.!iu'r., ci''e a c'ndus lat paradoxul lumii elt ne :
r;.1.r'ific'a'c'a cucerililol stiinlei saie in alte epoci istcxice.
- Intolcsirnt ltontrtr istoria culturii este ;i reltrosul ce_
leb.rr it. <'.r-e Ci.e'o il lb'muia Ia trdresa tul So..ate.
Ace.sta t t.u ar:uzat dt' a lost p.imul c'r'c a clcspdr.lit ,,r.,-,i,-,,_
tea clc' inilndr'. De notat ci Socrate a tr6it la glanita clin_
tre lurnr.a orald si ce:r vizuerl-alfabetic,d, atunci cind lim-
bajul prin alfubetizare pierclea rezon:rnfa sa multidimen-
sirlrrald.
Revenind lu situatiir atitudiniior actuale, si remitlcdm
atenlia acordata modificdrilor din planul comunicdrii, de
cdtlo zrutorii Raportului cdtl'e Clubul de Ia Rorra, ir-rtitu-
sr NI. I'Ic Luhan, (tttcl,erstanding Merl,ia : 1,he Lil.ensions ol
Man. Mc Graw Hill l3ook Con-rpany, Netv york, 196b, p. 83.
4?,

Barliba, maria cornelia informatie si competenta - scan

Barliba, maria cornelia informatie si competenta - scan

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Barliba, maria cornelia informatie si competenta - scan

Similar to Barliba, maria cornelia informatie si competenta - scan (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (6)

Barliba, maria cornelia informatie si competenta - scan